Law

Legislation S.M.

Law 319/2006 the law of safety and health at work

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.

(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.

Art. 2. – Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.

CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare

Art. 3. – (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.

(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.

Art. 4. – (1) Fac exceptie de la prevederile Art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.

(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor, tinandu-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.

Art. 5. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

  1. a) lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
  2. b) angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
  3. c) alti participanti la procesul de munca – persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
  4. d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor – persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
  5. e) prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
  6. f) eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
  7. g) accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
  8. h) boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
  9. i) echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
  10. j) echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
  11. k) loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;
  12. l) pericol grav si iminent de accidentare – situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
  13. m) stagiu de practica – instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
  14. n) securitate si sanatate in munca – ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
  15. o) incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;
  16. p) servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
  17. q) accident usor – eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
  18. r) boala legata de profesiune – boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.

CAPITOLUL III
Obligatiile angajatorilor

SECTIUNEA 1
Obligatii generale ale angajatorilor

Art. 6. – (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.

(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.

(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.

Art. 7. – (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

  1. a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
  2. b) prevenirea riscurilor profesionale;
  3. c) informarea si instruirea lucratorilor;
  4. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.

(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.

(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:

  1. a) evitarea riscurilor;
  2. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
  3. c) combaterea riscurilor la sursa;
  4. d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
  5. e) adaptarea la progresul tehnic;
  6. f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
  7. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
  8. h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
  9. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:

  1. a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
  2. b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
  3. c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
  4. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
  5. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.

(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:

  1. a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor;
  2. b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatilor;
  3. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
  4. d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori.

SECTIUNEA a 2-a
Servicii de prevenire si protectie

Art. 8. – (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la Art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.

(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale.

(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.

(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.

(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la Art. 16 alin. (2).

(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare.

Art. 9. – (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:

  1. a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
  2. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;
  3. c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.

(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.

(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu.

(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si (4).

SECTIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si imminent

Art. 10. – (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

  1. a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;
  2. b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.

(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.

Art. 11. – (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

  1. a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
  2. b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
  3. c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.

(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia.

(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.

(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.

SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor

Art. 12. – (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

  1. a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
  2. b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat;
  3. c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la Art. 5 lit. g);
  4. d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.

(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).

Art. 13. – In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

  1. a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
  2. b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;
  3. c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
  4. d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
  5. e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
  6. f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
  7. g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
  8. h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
  9. i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
  10. j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
  11. k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la Art. 7 alin. (4) lit. e);
  12. l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
  13. m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
  14. n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
  15. o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
  16. p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
  17. q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
  18. r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
  19. s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

Art. 14. – Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

Art. 15. – (1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.

(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor

Art. 16. – (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:

  1. a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii;
  2. b) masurile luate in conformitate cu prevederile Art. 10 alin. (2) si (3).

(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori. Art. 17. – Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:

  1. a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
  2. b) evidenta si rapoartele prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
  3. c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.

SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor

Art. 18. – (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:

  1. a) consultarea lucratorilor;
  2. b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
  3. c) participarea echilibrata.

(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la Art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:

  1. a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
  2. b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1) si la Art. 10 alin. (2), precum si cu privire la activitatile la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1);
  3. c) informatiile la care s-a facut referire in Art. 12 alin. (1), Art. 16 si 17;
  4. d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform Art. 8 alin. (4);
  5. e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la Art. 20 si 21.

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.

(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).

(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege.

(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca.

(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control.

Art. 19. – In vederea realizarii prevederilor Art. 16, 17 si ale Art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.

SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor

Art. 20. – (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:

  1. a) la angajare;
  2. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
  3. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
  4. d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
  5. e) la executarea unor lucrari speciale.

(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:

  1. a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
  2. b) periodica si ori de cate ori este necesar.

(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare.

Art. 21. – (1) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.

(2) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru.

(3) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii, fie online.

(4) Dovada instruirii prevazuta la Art. 20 poate fi realizata in format electronic sau pe suport hartie in functie de modalitatea aleasa de catre angajator, stabilita prin regulamentul intern.

(5) In cazul folosirii variantei in format electronic prevazute la alin. (4), dovada instruirii trebuie sa fie semnata cu semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului.

CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor

Art. 22. – Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Art. 23. – (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:

  1. a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
  2. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
  3. c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
  4. d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
  5. e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
  6. f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
  7. g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
  8. h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
  9. i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

CAPITOLUL V
Supravegherea sanatatii

Art. 24. – Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale.

Art. 25. – (1) Masurile prevazute la Art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate.

(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.

CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor

SECTIUNEA 1
Evenimente

Art. 26. – Orice eveniment, asa cum este definit la Art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

Art. 27. – (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:

  1. a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la Art. 5 lit. f);
  2. b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
  3. c) organelor de urmarire penala, dupa caz.

(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.

(3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.

Art. 28. – In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

Art. 29. – (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:

  1. a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
  2. b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
  3. c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
  4. d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.

(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.

(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.

SECTIUNEA a 2-a
Accidente de munca

Art. 30. – (1) In sensul prevederilor Art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:

  1. a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
  2. b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
  3. c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;
  4. d) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din propria initiativa pentru salvarea de vieti omenesti, precum si accidentul suferit in timpul interventiei de urgenta sau al pregatirii in vederea participarii la aceasta, pe durata efectuării serviciului de voluntariat organizat conform prevederilor legale;
  5. e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
  6. f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
  7. g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
  8. h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
  9. j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
  10. k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
  11. l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;
  12. m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
  13. n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
  14. o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
  15. p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
  16. q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Art. 31. – Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in:

  1. a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
  2. b) accidente care produc invaliditate;
  3. c) accidente mortale;
  4. d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Art. 32. – (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.

SECTIUNEA a 3-a
Bolile profesionale

Art. 33. – In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

Art. 34. – (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.

(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.

(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.

(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.

CAPITOLUL VII
Grupuri sensibile la riscuri

Art. 35. – Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific.

Art. 36. – Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.

CAPITOLUL VIII
Infractiuni

Art. 37. (abrogat de Legea nr. 187/2012)

Art. 38. (abrogat de Legea nr. 187/2012)

 

Infractiunile din legea protectiei muncii 319/2006 au fost abrogate de Legea 187/2012 dar se regasesc modificate in codul penal sub forma:

Art. 349. – (1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Fapta prevazuta in alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Art. 350. – (1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor.

(3) Faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

CAPITOLUL IX
Contraventii

Art. 39. – (1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile prevazute de prezenta lege.

(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 13 lit. b), c), p) si r).

(3) (abrogat de Legea nr. 51/2012)

(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 12 alin. (1) lit. a) si b), Art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), Art. 20, Art. 29 alin. (1) lit. a) si ale Art. 32 alin. (2).

(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 7 alin. (4)-(6), Art. 8, Art. 11 alin. (1) si (3), Art. 13 lit. q) si s) si ale Art. 27 alin. (1) lit. a) si b).

(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte:

  1. a) incalcarea dispozitiilor Art. 9 alin. (1), ale Art. 10 si 16;
  2. b) incalcarea dispozitiilor Art. 14, 15 si ale Art. 34 alin. (1).

(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 11 alin. (2) si (4), ale Art. 17, 19 si 21.

(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele fapte:

  1. a) incalcarea dispozitiilor Art. 12 alin. (1) lit. c) si d), Art. 13 lit. g), Art. 18 alin. (5) si (6) si ale Art. 36;
  2. b) incalcarea dispozitiilor Art. 34 alin. (5).

(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor chimice periculoase si a deseurilor rezultate;

  1. b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
  2. c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;
  3. d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri speciale de siguranta;
  4. e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
  5. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice;
  6. g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;
  7. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de munca;
  8. i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor;
  9. j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
  10. k) semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
  11. l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub presiune si a altor asemenea echipamente de munca;
  12. m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
  13. n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;
  14. o) asigurarea iluminatului de siguranta;
  15. p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie;
  16. q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;
  17. r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze;
  18. s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare.

Art. 40. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.

Art. 41. – Sanctiunile contraventionale prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se aplica angajatorilor.

Art. 42. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se fac de catre inspectorii de munca.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8) lit. b) se fac si de catre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al unitatilor subordonate.

(3) (abrogat de Legea nr. 187/2012)

Art. 43. – (1) Prevederile Art. 39 alin. (2)-(9) si ale Art. 40 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat, inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 44. – Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.

CAPITOLUL X
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu

Art. 45. – (1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu sunt urmatoarele:

  1. a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in domeniu; b) elaboreaza proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si a acquis-ului comunitar din domeniu;
  2. c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa, dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglementari;
  3. d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor transmise de institutiile aflate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea activitatii;
  4. e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii externe, la care se face referire la Art. 8 alin. (4);
  5. f) recunoaste, desemneaza, notifica si supravegheaza laboratoare de incercari, precum si organisme din domeniul sau de competenta, in conditiile legii;
  6. g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
  7. h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;
  8. i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;
  9. j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii concordantei mesajelor pe care acestea le contin cu prevederile legislatiei in vigoare;
  10. k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.

Art. 46. – (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.

(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la locul de munca:

  1. a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;
  2. b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pentru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii;
  3. c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
  4. d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
  5. e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a celor legate de profesiune;
  6. f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de munca;
  7. g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
  8. h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.

Art. 47. – (1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

(2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din domeniul securitatii si sanatatii in munca la toate persoanele fizice si juridice din sectoarele prevazute la Art. 3 alin. (1), cu exceptia celor prevazute la Art. 50 alin. (1) si (2), si are, in principal, urmatoarele atributii:

  1. a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
  2. b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;
  3. c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in care constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
  4. d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma caracterul accidentelor;
  5. e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate, dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
  6. f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la Art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii, dupa caz;
  7. g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
  8. h) furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 48. – (1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale.

(2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:

  1. a) sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor; b) reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale;
  2. c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 49. – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu.

Art. 50. – (1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi desfasoara activitatea functionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Directia Generala a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, precum si Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca din unitatile lor, prin serviciile de prevenire si protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in scopul aplicarii prevederilor prezentei legi.

(2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse in unitatile din subordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se efectueaza de organele proprii ale acestora.

(3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea prezentei legi, in completarea celor existente la nivel national.

CAPITOLUL XI
Dispozitii finale

Art. 51. – (1) Se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, urmatoarele acte normative:

  1. a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
  2. b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

(2) In aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va elabora proiecte de acte normative necesare implementarii si/sau adaptarii situatiilor existente la cerintele prezentei legi.

Art. 52. – (1) Activitatile de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca si sursele de acoperire a cheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

(2) Activitatile de interes national privind cercetarea stiintifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii.

Art. 53. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc continuu sau care au instalatii cu grad ridicat de pericol in exploatare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie 1982, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor Art. 75 si ale Art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
BOGDAN OLTEANU

 

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

 

Bucuresti, 14 iulie 2006.
Nr. 319.

Legea 360/2003 republicata privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase

Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor

Legea 481/2004 privind Protectia Civila modificata completata si aprobata prin Legea nr. 212/2006

H.G. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

Codul Muncii

OMAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu

OMAI nr.163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor

OMAI nr. 262/2010 privind dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la spatii pentru birouri

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G. nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

H.G. nr 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1425/2006 for the approval of the Methodological Norms for the application of the provisions of the Law on Safety and Health at Work no. 319 of 2006

Hotararea de Guvern 1425 din 2006
HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din
2006
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 882 din 30 octombrie 2006
Actualizata in 27 septembrie 2010 prin HG 955 din 2010
Actualizata in 14 decembrie 2011 prin HG 1242 din 2011
Actualizata in 19 octombrie 2016 prin HG 767 din 2016
Articol unic. – Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Bucuresti, 11 octombrie 2006. Nr. 1.425.
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
nr. 319/2006
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. – Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii
si sanatatii in munca nr. 319/2006, denumita in continuare lege.
Art. 2. – In intelesul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile folosite au urmatoarea
semnificatie:
1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca –
asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct
de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
2. serviciu intern de prevenire si protectie – totalitatea resurselor materiale si umane alocate
pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprindere si/sau unitate;
3. comitet de securitate si sanatate in munca – organul paritar constituit la nivelul angajatorului,
in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in
conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
4. zone cu risc ridicat si specific – acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au
fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) – accident care produce
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin
certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale;
6. accident care produce invaliditate (INV) – accident care produce invaliditate confirmata prin
decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
7. accident mortal (D) – accident in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv – accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi timp
si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment;
9. accident de munca de circulatie – accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice
sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de
serviciu;
10. accident de munca de traseu:
a) accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu
si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers,
si care a antrenat vatamarea sau decesul;
c) accident care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de
la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este organizat de
angajator in afara unitatii;
11. accident in afara muncii – accident care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si
la art. 30 din lege;
12. invaliditate – pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de
incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
13. invaliditate evidenta – pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum
ar fi un brat smuls din umar, produse in urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de
incadrare intr-un grad de invaliditate de catre organele medicale in drept;
14. intoxicatie acuta profesionala – stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munca;
15. indatoriri de serviciu – sarcini profesionale stabilite in: contractul individual de munca,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, deciziile scrise,
dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia;
16. comunicare – procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de
indata, autoritatilor prevazute la art. 27 alin. (1) din lege;
17. evidenta – mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele
produse;
18. cercetare a bolilor profesionale – procedura efectuata in mod sistematic, cu scopul de a
stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale – procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca
o boala ar putea fi profesionala;
20. raportare a bolilor profesionale – procedura prin care se transmit informatii referitoare la
bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul national de coordonare metodologica si
informare privind bolile profesionale si la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea
Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti.
CAPITOLUL II
Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si
sanatatii in munca
Art. 3. – In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare
din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati.
Art. 4. – Nu se autorizeaza, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice:
a) persoanele juridice pentru care autorizarea functionarii, inclusiv din punctul de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si
persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii
persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, intreprinderile individuale si
intreprinderile familiale pentru care procedura de inregistrare in registrul comertului si de
autorizare a functionarii este reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008
privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile
individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile ulterioare.
Art. 5. – Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii
din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se
desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora.
Art. 6. – (1) In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
angajatorul are obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi
desfasoara activitatea o cerere, completata in doua exemplare semnate in original de catre
angajator, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de urmatoarele acte:
a) copii de pe actele de infiintare;
b) declaratia pe propria raspundere, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, din care
rezulta ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de
legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
(3) Pentru actele depuse in sustinerea cererii se va completa opisul prezentat in anexa nr. 1.
Art. 7. – In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
inspectoratele teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza:
a) inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii
in munca;
b) verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere
prevazuta la art. 6;
c) completeaza si emit certificatul constatator, conform modelului prezentat in anexa nr. 3;
d) asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat in anexa
nr. 4;
e) asigura arhivarea documentatiei in baza careia s-au emis certificatele constatatoare.
Art. 8. – Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la
data inregistrarii cererii.
Art. 9. – Certificatul constatator, emis in baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul
angajatorilor sa desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.
Art. 10. – (1) In cazul in care in cadrul controalelor se constata incalcari ale prevederilor legale din
domeniul securitatii si sanatatii in munca, inspectorul de munca poate dispune sistarea activitatii
si, respectiv, poate propune inspectoratului teritorial de munca inscrierea masurii sistare a
activitatii in certificatul constatator.
(2) In baza propunerii inspectorului de munca, inspectoratul teritorial de munca consemneaza in
certificatul constatator masura sistarii activitatii prevazuta la alin. (1).
Art. 11. – (1) In situatia prevazuta la art. 10, angajatorul poate relua activitatea numai dupa ce
demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii si a obtinut
autorizarea conform art. 6.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), cererea va fi insotita de certificatul constatator eliberat initial, in
original. (3) Inspectoratul teritorial de munca va mentiona in certificatul constatator data reluarii
activitatii.
CAPITOLUL III
Servicii de prevenire si protectie
SECTIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 12. – Prezentul capitol stabileste cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor
profesionale din intreprindere si/sau unitate si protectia lucratorilor la locul de munca, cerintele
minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, organizarea activitatilor de
prevenire si protectie in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, a serviciilor externe de prevenire si
protectie, stabilirea criteriilor de evaluare si a procedurii de abilitare a serviciilor externe, precum si
reglementarea statutului de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
Art. 13. – Angajatorul trebuie sa asigure planificarea, organizarea si mijloacele necesare activitatii
de prevenire si protectie in unitatea si/sau intreprinderea sa.
SECTIUNEA a 2-a
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie
Art. 14. – Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in
urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru
realizarea masurilor prevazute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire
si protectie;
c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.
Art. 15. – (1) Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute la art. 14
in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de
munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si
mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
2. elaborarea, indeplinirea, monitorizarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de
securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale
unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru, si difuzarea acestora in
intreprindere si/sau unitate numai dupa ce au fost aprobate de catre angajator;
4. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin
lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea
angajatorului;
5. verificarea insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire
si protectie, a instructiunilor proprii, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca stabilite prin fisa postului;
6. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, in scris, a periodicitatii instruirii
adecvate pentru fiecare loc de munca in instructiunile proprii, asigurarea informarii si instruirii
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea insusirii si aplicarii de catre
lucratori a informatiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
9. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor
art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea
tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de
munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara
autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita
testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si
control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul
de munca;
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta,
precum si a sistemelor de siguranta;
17. efectuarea controalelor interne la locurile de munca, cu informarea, in scris, a angajatorului
asupra deficientelor constatate si asupra masurilor propuse pentru remedierea acestora;
18. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art.
51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare
si mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul,
incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente,
conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din
intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de
protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie
la locul de munca;
21. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de
protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de
Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
23. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere
si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si
protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in
situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de
evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii obligatiilor si
atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de
prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
31. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
32. evidenta echipamentelor, zonarea corespunzatoare, asigurarea/urmarirea ca verificarile si/sau
incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate la timp si de catre persoane
competente ori alte activitati necesare, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.058/2006
privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;
33. alte activitati necesare/specifice asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
(2) Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua in
conformitate cu prevederile art. 24 si 25 din lege.
(3) Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuita, cel putin, in
urmatoarele situatii:
a) ori de cate ori intervin schimbari sau modificari in ceea ce priveste tehnologia, echipamentele
de munca, substantele ori preparatele chimice utilizate si amenajarea locurilor de
munca/posturilor de munca;
b) dupa producerea unui eveniment;
c) la constatarea omiterii unor riscuri sau la aparitia unor riscuri noi;
d) la utilizarea postului de lucru de catre un lucrator apartinand grupurilor sensibile la riscuri
specifice;
e) la executarea unor lucrari speciale.
Art. 16. – (1) In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua
activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt dintre cele prevazute in anexa nr. 5;
b) angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in
intreprindere si/sau unitate;
c) angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, cu o durata minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A, fapt care se
atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa
desemneze unul sau mai multi lucratori ori poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie
si/sau poate sa apeleze la servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice.
(3) In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu
au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si
protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele
activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 17. – (1) In cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate
efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a) sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)-c);
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave,
ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa
desemneze unul sau mai multi lucratori ori poate organiza unul sau mai multe servicii interne de
prevenire si protectie si/sau poate sa apeleze la servicii externe, in conditiile prezentelor norme
metodologice.
(3) In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu
au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si
protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele
activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 18. – (1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori,
angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai
multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si
protectie din cadrul intreprinderii.
(2) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor prevazute la alin. (1) care desfasoara activitati dintre
cele prevazute in anexa nr. 5, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne
de prevenire si protectie.
(3) In cazul in care lucratorii desemnati, serviciile interne de prevenire si protectie nu au
capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie
prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de
prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 19. – (1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul
trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.
(2) In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile
necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15,
angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de
prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
SECTIUNEA a 3-a
Lucratori desemnati
Art. 20. – (1) Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de
prevenire si protectie se face prin decizie scrisa a angajatorului.
(2) Angajatorul va desemna lucratorul numai din randul lucratorilor cu care are incheiat contract
individual de munca cu norma intreaga.
(3) Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul
desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze.
Art. 21. – Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat
trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii sisanatatii
in munca, potrivit prevederilor art. 49.
Art. 22. – (1) Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea
intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia
acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii
desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului.
SECTIUNEA a 4-a
Serviciile interne de prevenire si protectie
Art. 23. – (1) Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care
indeplinesc cel putin cerintele prevazute la art. 49 si, dupa caz, alti lucratori.
(2) Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele
prevazute la art. 50.
(3) Incepand cu data de 1 iulie 2011, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format
din lucratori care au contract individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul.
Art. 24. – (1) Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza in subordinea directa a
angajatorului ca o structura distincta.
(2) Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai
activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si
stingerea incendiilor si protectia mediului.
(3) Angajatorul va consemna in regulamentul intern sau in regulamentul de organizare si
functionare activitatile de prevenire si protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de
prevenire si protectie are capacitate si mijloace adecvate.
Art. 25. – Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale
si umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate in
intreprindere.
Art. 26. – (1) Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie in functie de
marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de
distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire si
protectie sa poata desfasura activitatile specifice.
(3) Cand angajatorul isi desfasoara activitatea in mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire
si protectie trebuie sa fie organizat astfel incat sa se asigure in mod corespunzator desfasurarea
activitatilor specifice.
(4) In situatia in care activitatea de prevenire si protectie este asigurata prin mai multe servicii
interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii.
Art. 27. – Serviciul intern de prevenire si protectie poate sa asigure si supravegherea sanatatii
lucratorilor, daca dispune de personal cu capacitate profesionala si de mijloace materiale
adecvate, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 5-a
Servicii externe de prevenire si protectie
Art. 28. – Serviciul extern de prevenire si protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de
prevenire si protectie in domeniu.
Art. 29. – Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit.
d) din lege.
Art. 30. – Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii activitatii
de prevenire si protectie. Art. 31. – Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale
necesare pentru a-si desfasura activitatea;
b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de
avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, in conformitate cu procedura stabilita la art. 35-45.
Art. 32. – (1) Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care
indeplinesc cel putin cerintele prevazute la art. 49 si, dupa caz, alti lucratori.
(2) Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele
prevazute la art. 50.
(3) In cazul in care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana,
aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute la art. 50.
(4) Incepand cu data de 1 iulie 2011, o persoana poate sa ocupe functia de conducator la un
singur serviciu extern de prevenire si protectie.
Art. 33. – (1) Contractul incheiat intre angajator si serviciul extern de prevenire si protectie trebuie
sa cuprinda si urmatoarele:
a) activitatile de prevenire si protectie care vor fi desfasurate de catre fiecare serviciu extern de
prevenire si protectie; b) modul de colaborare cu lucratorii desemnati/serviciile interne si/sau cu
alte servicii externe de prevenire si protectie; c) clauze privind solutionarea litigiilor aparute intre
parti.
(2) Serviciile externe de prevenire si protectie au obligatia sa puna la dispozitia beneficiarilor de
servicii informatiile prevazute la art. 26 si 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2009
privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
Art. 34. – (1) Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa intocmeasca un raport de
activitate semestrial, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 10.
(2) Raportul trebuie inaintat, in termen de 15 zile de la incheierea semestrului, inspectoratului
teritorial de munca pe raza caruia serviciul extern de prevenire si protectie isi are sediul social.
SECTIUNEA a 6-a
Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie
Art. 35. – Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie se efectueaza conform procedurii
prevazute de prezenta sectiune, elaborata cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b) si alin.
(5), precum si prevederilor art. 45 alin. (2) lit. e) din lege.
Art. 36. – (1) Serviciile externe de prevenire si protectie pot sa isi desfasoare activitatea numai
daca sunt in posesia unui certificat de abilitare a serviciului extern de prevenire si protectie,
denumit in continuare certificat de abilitare, emis de comisia prevazuta la alin. (2), sau in conditiile
art. 451-454.
(2) In cadrul fiecarui inspectorat teritorial de munca, respectiv al municipiului Bucuresti, prin ordin
al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, se constituie o comisie de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si
instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, denumita in continuare Comisia de abilitare si
avizare.
(3) Membrii Comisiei de abilitare si avizare prevazute la alin. (2) sunt:
a) reprezentantul conducerii din cadrul inspectoratului teritorial de munca – presedinte;
b) reprezentantul nominalizat al comisiei de autorizare judetene sau a municipiului Bucuresti,
infiintata de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor;
c) reprezentantul teritorial al asiguratorului pentru accidente de munca si boli profesionale.
(4) Secretariatul Comisiei de abilitare si avizare este asigurat de persoane din cadrul
inspectoratului teritorial de munca, numite de catre conducerea acestuia.
(5) Atributiile secretariatului Comisiei de abilitare si avizare se stabilesc prin ordin al ministrului
muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(6) Secretariatul Comisiei de abilitare si avizare asigura:
a) cooperarea administrativa cu celelalte autoritati din statele membre ale Uniunii Europene sau
Spatiului Economic European, prin intermediul sistemului de informare al pietei interne (IMI), in
numele Comisiei de abilitare si avizare, potrivit prevederilor legale;
b) verificarea legalitatii documentelor eliberate de autoritati competente din alte state membre,
depuse in vederea abilitarii, avizarii sau notificarii, dupa caz, prin IMI, potrivit prevederilor
legale, in cazul in care Comisia de abilitare si avizare considera ca este necesar.
Art. 37. – (1) In vederea abilitarii pentru activitatile de prevenire si protectie prevazute la art. 15,
solicitantii vor transmite un dosar care va cuprinde urmatoarele documente:
a) cerere de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie, potrivit modelului
prezentat in anexa nr. 8;
b) opisul documentelor din dosar;
c) copie de pe certificatul de inregistrare la registrul comertului, care sa contina codul CAEN
corespunzator activitatii pentru care se abiliteaza, si, dupa caz, copie de pe actul constitutiv;
d) lista cu personalul care va desfasura activitati in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
e) copii ale documentelor care atesta pregatirea profesionala si nivelul de pregatire, potrivit
prevederilor art. 31 si 32, a personalului care va desfasura activitati in domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
f) curriculum vitae pentru personalul care va desfasura activitatile de prevenire si protectie;
g) copii ale documentelor care atesta vechimea de cel putin 5 ani in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, pentru conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie;
h) memoriu de prezentare, din care sa rezulte mijloacele materiale si resursele umane de care
dispun;
i) copii ale deciziei de numire si contractului individual de munca, pe perioada nedeterminata,
pentru conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie;
j) copii ale contractelor individuale de munca ale personalului de executie din serviciul extern de
prevenire si protectie;
k) declaratii ale personalului serviciului extern de prevenire si protectie privind pastrarea
confidentialitatii, in timpul si dupa incetarea desfasurarii activitatilor de prevenire si protectie,
asupra informatiilor la care are acces.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) lit. e) dosarele depuse de solicitantii care au lucrat cel
putin 5 ani in compartimentele cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca din cadrul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Inspectiei Muncii, inspectoratelor teritoriale de
munca, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si caselor teritoriale de
pensii, precum si din cadrul institutiilor similare din statele membre ale Uniunii Europene sau
Spatiului Economic European si care, la data depunerii dosarului in vederea abilitarii, nu mai sunt
in activitate in aceste institutii.
(3) Dovada indeplinirii cerintelor prevazute de prezentul articol poate fi facuta si prin documente
eliberate de o autoritate competenta dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau din Spatiul
Economic European, intocmite intr-un scop echivalent sau din care sa reiasa ca sunt indeplinite
cerintele respective, prezentate in copie certificata de catre solicitant si insotite de o traducere
neoficiala in limba romana.
(4) Memoriul de prezentare prevazut la alin. (1) lit. h) trebuie sa contina, cel putin, informatii cu
privire la:
a) sediu social;
b) baza tehnico-materiala;
c) activitatile de prevenire si protectie prevazute la art. 15 pe care intentioneaza sa le
desfasoare.
Art. 38. – (1) Solicitantul trebuie sa transmita dosarul prevazut la art. 37, prin posta, cu confirmare
de primire, cu cel putin 10 zile inainte de data intrunirii Comisiei de abilitare si avizare.
(2) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor.
(3) Procedurile si formalitatile legate de procesarea cererilor vor respecta prevederile art. 12 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 68/2010.
Art. 39. – (1) Comisia de abilitare si avizare isi desfasoara activitatea in baza propriului regulament
de organizare si functionare, aprobat de presedintele acesteia.
(2) Comisia de abilitare si avizare are urmatoarele obligatii:
a) sa afiseze data intrunirii la sediul sau, pe pagina proprie de internet sau in presa locala, cu
cel putin 15 zile inainte;
b) sa se intruneasca cel putin o data pe trimestru, in functie de numarul de dosare primite;
c) sa analizeze dosarele solicitantilor cu respectarea prevederilor art. 37 si 42;
d) sa analizeze cazurile prevazute la art. 41-44 si sa decida in consecinta;
e) sa elibereze certificatele de abilitare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 9, pentru
solicitantii care indeplinesc conditiile prevazute de prezentele norme metodologice pentru
serviciile externe de prevenire si protectie;
f) sa restituie solicitantilor, prin posta, dosarele care nu contin toate documentele prevazute la
art. 37 si sa motiveze aceasta decizie;
g) sa transmita titularilor, prin posta, cu confirmare de primire, in termen de 10 zile de la data
intrunirii Comisiei de abilitare si avizare, certificatele de abilitare emise;
h) sa tina evidenta certificatelor de abilitare emise si sa arhiveze dosarele in baza carora s-au
emis;
i) sa intocmeasca Lista serviciilor externe de prevenire si protectie abilitate, precum si a celor
carora li s-a retras certificatul de abilitare si sa transmita aceasta lista la Inspectia Muncii;
j) sa instiinteze serviciile externe de prevenire si protectie care fac obiectul prevederilor art. 451-
454 si care au notificat Comisia de abilitare si avizare si sa asigure inscrierea acestor servicii in
listele respective;
k) sa asigure, prin secretariat, cooperarea administrativa cu celelalte autoritati din statele
membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, prin intermediul IMI,
potrivit prevederilor legale;
l) sa verifice, prin secretariat, legalitatea documentelor eliberate de autoritati competente din
alte state membre, depuse in vederea autorizarii sau notificarii, dupa caz, prin IMI, potrivit
prevederilor legale, in cazul in care este necesar.
Art. 40. – (1) Solicitantul caruia nu i s-a acordat abilitarea are dreptul, in termen de 30 de zile de la
data primirii instiintarii, sa faca contestatie la Comisia de contestatii constituita in cadrul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Raspunsul la contestatie va fi transmis prin posta in termen de 30 de zile.
Art. 41. – (1) Certificatul de abilitare se retrage de catre Comisia de abilitare si avizare care l-a
eliberat daca solicitantul nu a depus doua rapoarte semestriale consecutive, in termen, la
inspectoratul teritorial de munca.
(2) Dreptul de prestare a serviciilor de catre prestatorii carora li se retrage certificatul de abilitare
se considera ca inceteaza la data primirii instiintarii ca certificatul a fost retras, transmisa de
Comisia de abilitare si avizare din cadrul inspectoratului teritorial de munca la care sunt luati in
evidenta.
(3) Serviciul extern de prevenire si protectie caruia i s-a retras certificatul de abilitare in conditiile
prezentelor norme metodologice are dreptul sa solicite abilitarea dupa o perioada minima de un
an de la data prevazuta la alin. (2).
Art. 42. – (1) Reinnoirea certificatului de abilitare se face la modificarea uneia/unora dintre
conditiile in baza carora a fost emis.
(2) Modificarile prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) schimbarea formei juridice de organizare a serviciului extern de prevenire si protectie abilitat,
potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
b) schimbarea denumirii/numelui serviciului extern de prevenire si protectie abilitat;
c) schimbarea sediului social;
d) schimbarea conducatorului serviciului extern de prevenire si protectie abilitat.
(3) Modificarile prevazute la alin. (2) trebuie sa fie comunicate Comisiei de abilitare si avizare
potrivit art. 43.
(4) In situatia in care serviciile externe de protectie si prevenire nu mai indeplinesc conditiile de
abilitare, nu au comunicat modificarile prevazute la alin. (2) si nu au solicitat reinnoirea
certificatului de abilitare in termenul prevazut la art. 43, inceteaza valabilitatea certificatului de
abilitare.
(5) Serviciile externe de prevenire si protectie abilitate pot informa Comisia de abilitare si avizare
cu privire la schimbarile prevazute la alin. (2), inclusiv prin intermediul punctului de contact unic
electronic (PCU electronic).
(6) Dupa analizarea modificarilor prevazute la alin. (2), Comisia de abilitare si avizare emite noul
certificat de abilitare, in conditiile prevazute de prezentele norme metodologice si cu respectarea
art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 68/2010.
(7) In situatia in care serviciul extern de prevenire si protectie nu mai indeplineste conditiile de
abilitare prevazute de prezentele norme metodologice, Comisia de abilitare si avizare retrage
certificatul de abilitare in cauza.
Art. 43. – Pentru reinnoirea certificatului de abilitare, prevazuta la art. 42, in maximum 10 zile
lucratoare de la modificarea uneia sau mai multor conditii initiale, solicitantul va depune
urmatoarele documente la secretariatul Comisiei de abilitare si avizare:
a) cerere de reinnoire potrivit modelului prezentat in anexa nr. 8A, care sa contina lista
modificarilor survenite;
b) documentele care atesta modificarile survenite.
Art. 44. – (1) Inspectoratele teritoriale de munca verifica respectarea de catre serviciile externe de
prevenire si protectie a conditiilor in baza carora a fost emis certificatul de abilitare si propun, in
scris, Comisiei de abilitare si avizare, daca este cazul, retragerea certificatului.
(2) Comisia de abilitare si avizare analizeaza argumentele aduse in sustinerea propunerii de
retragere a certificatului de abilitare si, pe baza acestora, poate retrage certificatul.
(3) Comisia de abilitare si avizare comunica titularului retragerea certificatului de abilitare si
motivatia, in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
(4) Titularul certificatului de abilitare retras poate face contestatie la Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, in termen de 30 de zile de la data primirii comunicarii cu privire la retragere.
(5) Raspunsul la contestatie va fi transmis prin posta, cu confirmare de primire, in termen de 30 de
zile.
Art. 45. – Lista serviciilor externe de prevenire si protectie abilitate, precum si a celor carora li s-a
retras certificatul de abilitare se afiseaza si se actualizeaza pe pagina de internet a Inspectiei
Muncii.
SECTIUNEA a 61-a
Prevederi specifice referitoare la libera circulatie a serviciilor externe de prevenire
si protectie
Art. 45.1. – (1) Persoanele fizice si juridice stabilite intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al
Spatiului Economic European care au fost supuse in aceste state unei proceduri similare celei de
abilitare pot presta servicii de prevenire si protectie pe teritoriul Romaniei, fara a fi abilitate potrivit
prezentelor norme metodologice, in urmatoarele moduri:
a) permanent;
b) temporar sau ocazional.
(2) Persoanele fizice si juridice stabilite in alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European care nu au fost supuse in aceste state unei proceduri similare celei de
abilitare pot presta servicii de prevenire si protectie pe teritoriul Romaniei doar daca sunt abilitate
potrivit prezentelor norme metodologice.
Art. 45.2. – (1) Persoanele fizice si juridice prevazute la art. 451 pot presta pe teritoriul Romaniei
activitatile de prevenire si protectie mentionate la art. 15 numai dupa notificarea prealabila a
Comisiei de abilitare si avizare din cadrul inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi
desfasoara activitatea sau isi au sediul, dupa caz.
(2) Inceperea prestarii activitatii acestor servicii externe este conditionata de notificarea prevazuta
la alin. (1) si, in cazul prevazut la art. 451 alin. (1) lit. a), de transmiterea, impreuna cu formularul
de notificare, a urmatoarelor documente:
a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie;
b) autorizatia/atestatul/certificatul emisa/emis intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al
Spatiului Economic European, in copie certificata de detinator si in traducere neoficiala;
c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala corespunzatoare,
semnata si stampilata de persoana autorizata;
d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de autoritati dintr-un
stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, in copie autorizata de
detinator si in traducere neoficiala.
(3) Dreptul de a presta al persoanelor prevazute la alin. (1) incepe din momentul notificarii
Comisiei de abilitare si avizare, respectiv la:
a) data inregistrarii notificarii, in situatia depunerii la secretariatul Comisiei de abilitare si avizare
sau prin PCU electronic;
b) data confirmarii de primire, in cazul expedierii prin posta a notificarii.
Art. 45.3. – (1) Persoanele fizice si juridice care doresc sa presteze servicii externe de prevenire si
protectie in conditiile art. 451 alin. (1) lit. a) vor notifica acest lucru prin completarea si transmiterea
formularului prevazut in anexa nr. 10A, insotit de documentele prevazute la art. 452 alin. (2), la
Comisia de abilitare si avizare din cadrul inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi au
sediul/domiciliul/resedinta, inainte de inceperea activitatii.
(2) Comisia de abilitare si avizare prevazuta la alin. (1), dupa efectuarea verificarilor pe care le
considera necesare, va inscrie persoana fizica sau juridica respectiva, in termen de 30 de zile de
la data primirii notificarii, in Lista persoanelor fizice si juridice stabilite intr-un stat membru al
Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European care presteaza servicii externe de protectie
si prevenire, in regim permanent, in Romania.
Art. 45.4. – (1) Persoanele fizice si juridice care doresc sa presteze servicii externe de prevenire si
protectie in conditiile art. 451 alin. (1) lit. b) vor notifica acest lucru prin completarea si transmiterea
formularului prevazut in anexa nr. 10B, insotit de copia autorizatiei sau a documentului echivalent
pe care il detin, certificata de catre detinator, la Comisia de abilitare si avizare din cadrul
inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia urmeaza sa isi desfasoare activitatea, inainte de
inceperea acesteia.
(2) Comisia de abilitare si avizare prevazuta la alin. (1), dupa efectuarea verificarilor pe care le
considera necesare, va inscrie persoana fizica sau juridica respectiva, in termen de 30 de zile
lucratoare de la primirea notificarii, in Lista persoanelor fizice si juridice stabilite intr-un stat
membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European care presteaza servicii externe
de protectie si prevenire, in regim temporar sau ocazional, in Romania.
Art. 45.5. – Constatarea nerespectarii prevederilor art. 451-454 se face de catre inspectoratele
teritoriale de munca, cu aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010, si ale prezentelor norme
metodologice.
Art. 45.6. – Listele prevazute la art. 453 alin. (2) si 454 alin. (2) se afiseaza si se actualizeaza pe
pagina de internet a Inspectiei Muncii.
SECTIUNEA a 7-a
Planul de prevenire si protectie
Art. 46. – (1) Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege, angajatorul trebuie sa intocmeasca un
plan de prevenire si protectie care va fi revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de
munca, la aparitia unor riscuri noi si in urma producerii unui eveniment.
(2) In urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc masuri de
prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura,
necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.
(3) In urma analizei masurilor prevazute la alin. (2) se stabilesc resursele umane si materiale
necesare realizarii lor. (4) Planul de prevenire si protectie va cuprinde cel putin informatiile
prevazute in anexa nr. 7.
(5) Planul de prevenire si protectie se supune analizei lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau
comitetului de securitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa fie semnat de angajator.
SECTIUNEA a 8-a
Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Art. 47. – Nivelurile de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, necesare pentru
dobandirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si
protectie, sunt urmatoarele:
a) Abrogat
b) nivel mediu;
c) nivel superior.
Art. 48. Abrogat
Art. 49. – (1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare nivelului mediu sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in
anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a
cursului prevazut la alin. (1) lit. b).
Art. 50. – (1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare nivelului superior, care trebuie indeplinite in mod cumulativ, sunt urmatoarele:
a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu diploma
de licenta sau echivalenta, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de licenta, ori a
studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de absolvire a studiilor
universitare de scurta durata;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in
anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore;
c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant
postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatele de
absolvire a cursurilor prevazute la alin. (1) lit. b) si c).
(3) Cerinta minima prevazuta la alin. (1) lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care
persoana a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 51.- Cursurile si programele de formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
prevazutela art. 49 si 50, se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati,
potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor
,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 51.1. (abrogat prin HG nr. 1242 din 14 decembrie 2011)
b) expert in securitate si sanatate in munca.
Art. 51.2. – (1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare ocupatiei prevazute la art. 511 lit. a) sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b) program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de cel
putin 80 de ore.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de
absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.
Art. 51.3. (abrogat prin HG nr. 1242 din 14 decembrie 2011)
b) program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in securitate si sanatate in
munca, de cel putin 80 de ore;
c) curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180
de ore, sau masterat/doctorat in acest domeniu.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diplomele de studii si certificatul de
absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.
SECTIUNEA a 9-a
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca
Art. 52. – Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere
si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare si functionare.
Art. 53. – (1) Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
si sanatatii lucratorilor, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul
intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor din
intreprindere si/sau unitate.
(2) Numarul minim prevazut la alin. (1) va fi stabilit dupa cum urmeaza:
a) un reprezentant, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 10 si 49 de lucratori
inclusiv;
b) 2 reprezentanti, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au sub 50 si 100 de lucratori
inclusiv;
c) conform cerintelor prevazute la art. 60 alin. (3), in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care
au peste 101 lucratori inclusiv.
Art. 54. – Lucratorii comunica in scris angajatorului numarul si numele reprezentantilor lucratorilor
cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 55. – (1) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor trebuie sa urmeze un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
cu o durata de cel putin 40 de ore, cu continutul minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. A.
(2) Indeplinirea cerintei prevazute la alin. (1) se atesta printr-un document de absolvire a
programului de pregatire.
Art. 56. – Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca sunt consultati si participa, in conformitate cu art. 18 din lege, si pot desfasura urmatoarele
activitati:
a) colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in
munca;
b) insotesc echipa/persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;
c) ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si sanatate in
munca;
d) aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate in munca
propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;
e) urmaresc realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;
f) informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
CAPITOLUL IV
Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate
in munca
SECTIUNEA 1
Organizarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 57. – (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in unitatile care au un
numar de cel putin 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul
Romaniei.
(2) Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca
in unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functie de natura activitatii si de riscurile
identificate.
(3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe
comitete de securitate si sanatate in munca; numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv
de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare si functionare.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie si in cazul activitatilor care se
desfasoara temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) In unitatile care au mai putin de 50 de lucratori, unde nu s-a constituit comitet de securitate si
sanatate in munca, atributiile acestuia revin reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in
domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Art. 58. – (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din urmatorii membri:
a) angajator sau reprezentantul sau legal;
b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate in munca;
c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor;
d) medicul de medicina a muncii.
(2) Numarul reprezentantilor lucratorilor este egal cu numarul format din angajator sau
reprezentantul sau legal si reprezentantii angajatorului.
(3) Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie este
secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
Art. 59. – (1) Reprezentantii lucratorilor in comitetul de securitate si sanatate in munca vor fi alesi
pe o perioada de 2 ani. (2) In cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de
securitate si sanatate in munca, acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.
Art. 60. – (1) Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si
sanatate in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare si functionare.
(2) Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor fi desemnati de
catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor.
(3) Numarul minim al reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca
se stabileste in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere/unitate, dupa cum urmeaza:
a) de la 10 la 100 de lucratori – 2 reprezentanti;
b) de la 101 la 500 de lucratori – 3 reprezentanti;
c) de la 501 la 1.000 de lucratori – 4 reprezentanti;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucratori – 5 reprezentanti; e) de la 2.001 la 3.000 de lucratori – 6
reprezentanti; f) de la 3.001 la 4.000 de lucratori – 7 reprezentanti; g) peste 4.000 de lucratori –
8 reprezentanti.
Art. 61. – (1) Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor in comitetele
de securitate si sanatate in munca timpul necesar exercitarii atributiilor specifice.
(2) Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca si va fi de cel putin:
a) 2 ore pe luna in unitatile avand un efectiv de pana la 99 de lucratori;
b) 5 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 100 si 299 de lucratori;
c) 10 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 300 si 499 de lucratori;
d) 15 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 500 si 1.499 de lucratori;
e) 20 de ore pe luna in unitatile avand un efectiv de 1.500 de lucratori si peste.
(3) Instruirea necesara exercitarii rolului de membru in comitetul de securitate si sanatate in
munca trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru si pe cheltuiala unitatii.
Art. 62. – Angajatorul sau reprezentantul sau legal este presedintele comitetului de securitate si
sanatate in munca.
Art. 63. – Membrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie
scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta tuturor
lucratorilor.
Art. 64. – (1) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca vor fi convocati sa
participe lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire si protectie si, in cazul
in care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire si protectie,
reprezentantii acestora.
(2) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca pot participa inspectori de munca.
SECTIUNEA a 2-a
Functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 65. – Comitetul de securitate si sanatate in munca functioneaza in baza regulamentului de
functionare propriu.
Art. 66. – (1) Angajatorul are obligatia sa asigure intrunirea comitetului de securitate si sanatate in
munca cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar.
(2) Ordinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre presedinte si secretar, cu consultarea
reprezentantilor lucratorilor, si este transmisa membrilor comitetului de securitate si sanatate in
munca, inspectoratului teritorial de munca si, daca este cazul, serviciului extern de protectie si
prevenire, cu cel putin 5 zile inaintea datei stabilite pentru intrunirea comitetului.
(3) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca convoaca in scris membrii comitetului
cu cel putin 5 zile inainte de data intrunirii, indicand locul, data si ora stabilite.
(4) La fiecare intrunire secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca incheie un procesverbal
care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.
(5) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit daca sunt prezenti cel putin
jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
(6) Comitetul de securitate si sanatate in munca convine cu votul a cel putin doua treimi din
numarul membrilor prezenti. (7) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca va afisa
la loc vizibil copii ale procesului-verbal incheiat.
(8) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca transmite inspectoratului teritorial de
munca, in termen de 10 zile de la data intrunirii, o copie a procesului-verbal incheiat.
SECTIUNEA a 3-a
Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 67. – Pentru realizarea informarii, consultarii si participarii lucratorilor, in conformitate cu art.
16, 17 si 18 din lege, comitetul de securitate si sanatate in munca are cel putin urmatoarele
atributii:
a) analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul de
prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si
functionare;
b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor
necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii
conditiilor de munca;
c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in considerare
consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situatia constatarii
anumitor deficiente;
d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a
echipamentelor de protectie colectiva si individuala;
e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si
protectie, precum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;
f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice;
g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul in care isi
indeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;
h) urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si
sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;
i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune
introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;
j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si
evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in
urma cercetarii;
k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face
un raport scris privind constatarile facute;
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de catre
conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca,
la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si
propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator.
SECTIUNEA a 4-a
Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate si sanatate in munca
Art. 68. – Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate in munca toate
informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa isi poata da avizul in cunostinta de cauza.
Art. 69. – (1) Angajatorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si
sanatate in munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii in munca,
actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru
planul de prevenire si protectie ce se vor realiza in anul urmator.
(2) Angajatorul trebuie sa transmita raportul prevazut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de
securitate si sanatate in munca, in termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munca.
Art. 70. – Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului de securitate si sanatate in munca
documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de
protectie colectiva si individuala, in vederea selectionarii echipamentelor optime.
Art. 71. – Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate in munca cu privire
la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atat la nivel
de unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de
prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor.
Art. 72. – Angajatorul comunica comitetului de securitate si sanatate in munca punctul sau de
vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de
prevenire si protectie, asupra plangerilor lucratorilor privind conditiile de munca si modul in care
serviciul intern sau extern de prevenire si protectie isi indeplineste atributiile.
Art. 73. – In cazul in care angajatorul nu ia in considerare propunerile comitetului de securitate si
sanatate in munca, conform atributiilor prevazute la art. 67, trebuie sa motiveze decizia sa in fata
comitetului; motivatia va fi consemnata in procesul- verbal.
CAPITOLUL V
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in
munca
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Art. 74. – Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 20 din lege.
Art. 75. – Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor
si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Art. 76. – (1) Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul
intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
(2) Perioada in care se desfasoara instruirea prevazuta la alin. (1) este considerata timp de
munca. Art. 77. – Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
Art. 78. – La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite
mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz,
vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Art. 79. – Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri
adecvate.
Art. 80. – Angajatorul trebuie sa dispuna de programe de instruire – testare la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii pentru:
a) conducatorii locurilor de munca;
b) lucratori, pe meserii si activitati.
Art. 81. – (1) Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se
consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in
anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
(2) Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.
(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit
si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.
(4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi
insotita de o copie a ultimei fise de aptitudini completate de catre medicul de medicina muncii.
(5) Fisa de instruire individuala se pastreaza in intreprindere/unitate, de la angajare pana la data
incetarii raporturilor de munca.
Art. 81.1 – Durata instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, pentru fiecare
dintre cele 3 faze prevazute la art. 77 si pentru instruirea periodica efectuata suplimentar celei
programate prevazuta la art. 98, nu va fi mai mica de 1 ora si se stabileste prin programul de
instruire-testare elaborat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii potrivit prevederilor art. 15 alin. (1)
pct. 8, datat si aprobat de catre angajator.
Art. 82. – (1) Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,
cu exceptia altor participanti la procesul de munca, asa cum sunt definiti potrivit art. 5 lit. c) din
lege, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si
functionare, durata instruirii si reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau
unitate.
(2) Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior care desfasoara activitati pe baza de
contract de prestari de servicii, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor
respectivi privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru
securitatea si sanatatea lor, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul
intreprinderii si/sau unitatii, in general.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) si (2) se consemneaza in fisa de instruire colectiva, conform
modelului prezentat in anexa nr. 12.
(4) Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra
de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat
instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul
vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
(5) Reprezentantii autoritatilor competente cu atributii de control vor fi insotiti de catre un
reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instruire.
SECTIUNEA a 2-a
Instruirea introductiv-generala
Art. 83. – Instruirea introductiv-generala se face:
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege; b) lucratorilor detasati de la o
intreprindere si/sau unitate la alta; c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la
alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Art. 84. – Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si
masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Art. 85. – Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)
lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de prevenire
si protectie.
Art. 86. – Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de
persoane.
Art. 87. – (1) Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile
pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
(2) (abrogat prin HG 767/2016 din 19 octombrie 2016)
(3) Persoanelor prevazute la art. 82 li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de
prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate.
Art. 88. – (1) In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele
probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in
munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor. (2) Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in
conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.
Art. 89. – (1) Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe
baza de teste. (2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
(3) Lucratorii prevazuti la art. 83 lit. a) si d) nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit
cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.
SECTIUNEA a 3-a
Instruirea la locul de munca
Art. 90. – (1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca
scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei
functii exercitate.
(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la
schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Art. 91. – (1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca,
in grupe de maximum 20 de persoane.
(2) Abrogat
Art. 92. – (1) Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in
munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de munca se stabileste de catre angajator, impreuna cu:
a) conducatorul locului de munca respectiv; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) serviciul intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 93. – (1) Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator,
tematici care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
(2) Instruirea la locul de munca va cuprinde cel putin urmatoarele:
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si iminent;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale
locului de munca si/sau postului de lucru;
e) demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si
exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de
alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.
Art. 94. – Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai
dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se
consemneaza in fisa de instruire individuala.
SECTIUNEA a 4-a
Instruirea periodica
Art. 95. – Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop
reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 96. – (1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
(2) Intervalul dintre doua instruiri periodice si periodicitatea verificarii instruirii vor fi stabilite prin
programul de instruire-testare elaborat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii potrivit prevederilor art.
15 alin. (1) pct. 8, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru.
(21) Intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult
12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea
si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si
protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale
lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
(5) Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Art. 97. – Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care
si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Art. 98. – Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv
datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 99. – Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 se stabileste de catre angajator, impreuna
cu:
a) conducatorul locului de munca respectiv; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) serviciul intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 100. – Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor intocmite de
catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si
protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea.
CAPITOLUL VI
Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific
SECTIUNEA 1
Pericol grav si iminent de accidentare
Art. 101. – Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. l)
din lege, poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator al
serviciului extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a incheiat
contract, precum si de catre inspectorii de munca.
Art. 102. – La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat
urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
Art. 103. – (1) In vederea realizarii masurilor prevazute la art. 102 lit. a), in prealabil angajatorul va
desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea
acestora.
(2) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. b), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
b) sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
c) sa instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul in care
si-au insusit cunostintele. (3) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. c), in
prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa ii instruiasca
in acest sens;
b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
(4) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. d), in prealabil angajatorul trebuie sa
stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
(5) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. e), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si
iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
b) sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
Art. 104. – Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate prevazute la art. 102, tinand
seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si de
prezenta altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.
SECTIUNEA a 2-a
Zone cu risc ridicat si specific
Art. 105. – Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit. k) din lege trebuie sa
contina nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/sau unitatii si masurile
stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.
Art. 106. – (1) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt zonele cu
risc ridicat si specific.
(2) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor care
isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii
riscurilor.
Art. 107. – Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele
cu risc ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul planului de protectie si prevenire.
CAPITOLUL VII
Comunicarea si cercetarea evenimentelor,
inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase,
semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor
profesionale
SECTIUNEA 1
Comunicarea evenimentelor
Art. 108. – (1) Orice eveniment va fi comunicat conform prevederilor art. 26 si art. 27 alin. (1) din
lege.
(2) Daca printre victimele evenimentului se afla si lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi
comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
(3) Evenimentul produs in conditiile prevazute la art. 30 alin. (1) lit. d) si e) din lege, daca a avut
loc in afara intreprinderii si/sau unitatii si nu a avut nicio legatura cu aceasta, va fi comunicat
inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia s-a produs, de catre orice persoana care are
cunostinta despre producerea evenimentului.
Art. 109. – Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii, conform
modelului prevazut in anexa nr. 13:
a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul,
denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul;
e) numele si prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: varsta, starea civila, copii in intretinere, alte persoane in
intretinere, ocupatia, vechimea in ocupatie si la locul de munca;
g) imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive;
h) consecintele accidentului;
i) numele si functia persoanei care comunica evenimentul;
j) data comunicarii;
k) unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul.
Art. 110. – In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul
victimelor, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor indatoriri de serviciu,
serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din judetul
pe raza caruia s-a produs.
Art. 111. – (1) Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt
rezultata din producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care
efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera
producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune in pericol viata
lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul muncii.
(2) In situatia in care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea
evenimentului, se vor face, dupa posibilitati, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs, se
vor identifica si se vor ridica orice obiecte care contin sau poarta o urma a evenimentului;
obiectele vor fi predate organelor care efectueaza cercetarea si vor constitui probe in cercetarea
evenimentului.
(3) Pentru orice modificare a starii de fapt rezultata din producerea evenimentului, angajatorul sau
reprezentantul sau legal va consemna pe propria raspundere, intr-un proces-verbal, toate
modificarile efectuate dupa producerea evenimentului.
Art. 112. – (1) Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc evenimentul va comunica
Inspectiei Muncii:
a) incidentul periculos;
b) evenimentul care a avut ca urmare un deces;
c) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv;
d) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidenta;
e) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate. f) evenimentul care a
avut ca urmare disparitia unei/unor persoane.
(2) Evenimentele prevazute la alin. (1) lit. d) si e) se vor comunica Inspectiei Muncii dupa primirea
deciziei de incadrare intr- un grad de invaliditate.
(3) Comunicarea catre Inspectia Muncii va cuprinde informatiile prevazute la art. 109.
Art. 113. – (1) La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara
care acorda asistenta medicala de urgenta se va pronunta in scris cu privire la diagnosticul
provizoriu, in termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
(2) Unitatea sanitara prevazuta la alin. (1) va lua masuri pentru recoltarea imediata a probelor de
laborator, in vederea determinarii alcoolemiei sau a starii de influenta a produselor ori substantelor
stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum si pentru recoltarea altor
probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munca, urmand sa comunice rezultatul
determinarilor specifice in termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca va solicita in scris
unitatii medico-legale competente un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fost
sau nu urmarea unei vatamari violente, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.
1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 459/2001, republicata, si legislatiei subsecvente.
(4) Unitatea medico-legala va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de munca in
conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 459/2001, republicata, si ale legislatiei subsecvente.
(5) Unitatea medico-legala va transmite raportul de constatare medico-legala in termenul prevazut
la art. 29 alin. (3) din lege. (6) In cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiza
medicala si recuperare a capacitatii de munca ce a emis decizia de incadrare intr-un grad de
invaliditate va trimite o copie de pe decizie, in termen de 5 zile lucratoare de la data eliberarii
acesteia, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs accidentul.
SECTIUNEA a 2-a
Cercetarea evenimentelor
Art. 114. – Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au
condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor
ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru
determinarea caracterului accidentului.
Art. 115. – Cercetarea se face imediat dupa comunicare, in conformitate cu prevederile art. 29
alin. (1) din lege.
Art. 116. – (1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se
efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
(11) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cazurile in care lucratorii au suferit o invaliditate
evidenta, cazurile in care victimele sunt cetateni straini sau cazurile in care printre victime se afla
cetateni straini.
(12) In cazurile prevazute la alin. (11) cercetarea se efectueaza de catre inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia s-a produs evenimentul.
(2) Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a
evenimentului.
(3) Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane, dintre care o
persoana trebuie sa fie, dupa caz:
a) lucrator desemnat;
b) reprezentant al serviciului intern de prevenire si protectie;
c) reprezentant al serviciului extern de prevenire si protectie cu pregatire corespunzatoare
conform art. 47 lit. c).
(4) Persoanele numite de catre angajator in comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba
pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate in organizarea si conducerea locului de
munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate in producerea
evenimentului.
(5) Angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu poate
face parte din comisia de cercetare a evenimentului, in acest caz urmand sa apeleze la servicii
externe.
(6) Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comisia de cercetare numita
de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie
scrisa de catre ceilalti angajatori.
(7) Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie
produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca, cu respectarea, atunci
cand este cazul, a prevederilor alin. (6).
(8) Cercetarea evenimentului prevazut la art. 30 alin. (1) lit. d) si e) din lege, daca acesta a avut
loc in afara intreprinderii si/sau unitatii angajatorului si nu a avut nicio legatura cu aceasta, se
efectueaza in conditiile legii.
(9) Angajatorul care nu dispune de personal competent in conformitate cu alin. (4) sau nu are
personal suficient trebuie sa asigure cercetarea apeland la servicii externe de prevenire si
protectie.
Art. 116.1. – Cercetarea evenimentelor care au ca urmare decesul si/sau invaliditatea lucratorilor,
precum si a incidentelor periculoase care se produc pe teritoriul altor judete decat judetul unde are
sediul social angajatorul se va face de catre inspectoratul teritorial de munca pe teritoriul caruia a
avut loc evenimentul.
Art. 117. – (1) In cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice in care sunt implicate
persoane aflate in indeplinirea indatoririlor de serviciu, serviciile politiei rutiere vor transmite
comisiei numite de angajator, inspectoratului teritorial de munca pe teritoriul caruia a avut loc
evenimentul sau Inspectiei Muncii, la cererea acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la
solicitare, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului si orice alte documente
existente necesare cercetarii, cum ar fi: copii de pe declaratii, foaia de parcurs, ordin de
deplasare, schite.
(2) In cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice, in baza documentelor prevazute la alin.
(1) transmise de organele de politie si a altor documente din care sa rezulte ca victima se afla in
indeplinirea unor indatoriri de serviciu, organele imputernicite potrivit prevederilor legale vor
efectua cercetarea evenimentului.
Art. 118. – (1) Persoanele imputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au
dreptul sa ia declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare
cercetarii, sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este
obligat sa le puna la dispozitie in conditiile legii.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevarii si analizarii probelor in
vederea cercetarii vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul.
Art. 119. – (1) Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experti sau specialisti, cum ar fi cei
din cadrul unor operatori economici cu competente potrivit prevederilor legale sa efectueze
expertize tehnice, iar acestia trebuie sa raspunda solicitarii.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), expertizele tehnice intocmite vor face parte integranta din
dosarul de cercetare a evenimentului.
(3) Cheltuielile aferente efectuarii expertizelor, precum si cele necesare analizarii probelor
prelevate cu ocazia cercetarii se suporta de catre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau
care se face raspunzator de organizarea activitatii in urma careia s-a produs evenimentul.
Art. 120. – (1) Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va incheia
in cel mult 10 zile lucratoare calculate de la data producerii.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatii cum ar fi cele in care este necesara prelevarea
de probe, efectuarea de expertize, determinari de noxe, pentru care se poate solicita in scris,
argumentat si in perioada prevazuta la alin. (1), la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia
s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.
(3) Cercetarea evenimentelor care au avut ca urmare deces, invaliditate evidenta, invaliditate
confirmata ulterior, a accidentelor colective sau a situatiilor de persoane date disparute, precum si
cercetarea incidentelor periculoase se vor incheia in cel mult 15 zile lucratoare de la data
producerii acestora.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) situatii cum ar fi cele in care este necesara eliberarea
certificatului medico-legal sau, dupa caz, a raportului de expertiza ori de constatare medico-legala,
prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de munca
care cerceteaza evenimentele poate solicita in scris, argumentat si in termen, la Inspectia Muncii,
prelungirea termenului de cercetare.
Art. 121. – (1) In cazul accidentului cu incapacitate temporara de munca, in urma caruia a
intervenit invaliditatea confirmata prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia s-a produs evenimentul va completa dosarul de cercetare intocmit la data
producerii evenimentului si va intocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul
completat.
(2) Intocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevazut la alin. (1), se face in cel
mult 10 zile lucratoare de la data primirii de catre inspectoratul teritorial de munca a deciziei de
incadrare intr-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, dupa caz,
a raportului de expertiza sau de constatare medico-legala.
(3) Invaliditatea evidenta va fi cercetata de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia sa
produs, ca eveniment care a produs incapacitate temporara de munca, si, in functie de
consecintele ulterioare ale evenimentului, se va proceda conform prevederilor alin. (1) si (2).
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) si (3) situatiile in care este necesara administrarea de
probe suplimentare, cum ar fi primirea de documente, prelevarea de probe, efectuarea de
expertize, audierea de martori, pentru care inspectoratul teritorial de munca insarcinat cu
cercetarea evenimentului poate solicita in scris, argumentat si in termen, la Inspectia Muncii,
prelungirea termenului de cercetare.
Art. 122. – (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu intocmirea unui dosar, care va cuprinde:
a) opisul actelor aflate in dosar;
b) procesul-verbal de cercetare;
c) nota de constatare la fata locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre
inspectorul de munca, in cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul
teritorial de munca/Inspectia Muncii, conform competentelor, sau de catre lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie, iar in absenta acestora, de serviciul extern
de prevenire si protectie, in cazul evenimentelor a caror cercetare intra in competenta
angajatorului, si semnata de catre angajator, care va cuprinde precizari referitoare la pozitia
victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de protectie, starea echipamentelor
de munca, modul in care functionau dispozitivele de protectie, inchiderea fisei de instruire
individuala prin barare si semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe si orice
alte indicii care pot clarifica toate cauzele si imprejurarile producerii evenimentului;
c1) nota de constatare la fata locului, intocmita de alte organe de cercetare abilitate si incheiata
in prezenta si cu participarea reprezentantilor inspectoratului teritorial de munca, care
reprezinta piesa la dosar si inlocuieste nota prevazuta la lit. c). Nota de constatare nu se va
intocmi in situatiile in care se mentine o stare de pericol grav si iminent de accidentare, care nu
permite accesul inspectorilor de munca la locul evenimentului, argumentandu-se acest fapt;
d) schite si fotografii referitoare la eveniment;
e) declaratiile accidentatilor, in cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca
sau de invaliditate;
f) declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea imprejurarilor si
a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
g) copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor si a cauzelor
reale ale evenimentului;
h) copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii in baza carora angajatorul isi
desfasoara activitatea;
i) copii ale fisei de identificare a factorilor de risc profesional si ale fisei de aptitudine, intocmite
potrivit prevederilor legale;
j) copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
k) copii ale fiselor de instruire individuala in domeniul securitatii si sanatatii in munca ale
victimelor; in caz de deces aceste fise se vor anexa in original;
l) concluziile raportului de constatare medico-legala, in cazul accidentului mortal;
m) copie a hotararii judecatoresti prin care se declara decesul, in cazul persoanelor date
disparute;
n) copie a certificatelor de concediu medical, in cazul accidentului urmat de incapacitate
temporara de munca;
o) copie a deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate, in cazul accidentului urmat de
invaliditate;
p) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unitatile sanitare care au acordat
asistenta medicala victimelor, inclusiv asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte data si
ora cand accidentatul s-a prezentat pentru consultatie, precum si diagnosticul.
q) copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, incheiat de serviciile politiei rutiere, in
cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice.
(2) Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, orice alte acte si documente necesare pentru a determina
caracterul accidentului, cum ar fi:
a) copie a autorizatiei, in cazul in care victima desfasura o activitate care necesita autorizare;
b) copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;
c) acte de expertiza tehnica, intocmite cu ocazia cercetarii evenimentului;
d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora
producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si data
producerii evenimentului;
e) documente din care sa rezulte ca accidentatul indeplinea indatoriri de serviciu;
f) corespondenta cu alte institutii/unitati in vederea obtinerii actelor solicitate;
g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, in conformitate cu art. 120 alin. (2) si (4);
h) actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din
care sa rezulte diagnosticul la internare si/sau externare;
i) procesul-verbal incheiat dupa producerea evenimentului, in conditiile prevazute la art. 111;
j) formularul pentru inregistrarea accidentului de munca, denumit in continuare FIAM, aprobat
prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
Art. 123. – Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de
membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu stampila inspectoratului
sau a angajatorului;
b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru fiecare
document anexat la dosar sa fie mentionate in opis;
c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat in dosarul de
cercetare ca anexa;
d) paginile si spatiile albe sa fie barate;
e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii;
f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si insotite de explicatii;
g) formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut in anexa nr. 14;
h) declaratiile aflate la dosar sa fie insotite de forma tehnoredactata, pentru a se evita
eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si
semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii
comisiei de cercetare.
Art. 124. – (1) Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel:
a) intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca;
dosarul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul;
b) intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul
teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
c) in doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmata prin decizie,
deces, accidente colective; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala si un
exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
d) in doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul se
pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea si un exemplar se
transmite angajatorului care inregistreaza accidentul;
e) in trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se inainteaza
organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii si un exemplar la
inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul;
f) in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de
munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva angajatorului care
inregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori.
(2) In cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca
sau al incidentelor periculoase in care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii,
dosarul de cercetare se incheie in doua exemplare, originalul fiind inaintat organului de urmarire
penala.
Art. 125. – (1) Dosarul de cercetare, intocmit de comisia numita de catre angajator, se inainteaza
pentru verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs
evenimentul, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
(2) Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul in cel mult 7
zile lucratoare de la data primirii.
(3) Dosarul va fi insotit de avizul inspectoratului teritorial de munca.
(4) In cazul in care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuata
corespunzator, dispune in scris masuri pentru refacerea procesului-verbal de cercetare si/sau
completarea dosarului, dupa caz.
(5) Comisia de cercetare va completa dosarul si va reface procesul-verbal de cercetare in termen
de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
(6) Daca evenimentul urmat de incapacitate temporara de munca s-a produs in conditiile
prevazute la art. 124 alin. (2), inspectoratul teritorial de munca va inainta originalul dosarului de
cercetare la organul de urmarire penala, imediat dupa avizare.
Art. 126. – (1) Dosarul de cercetare original, intocmit de inspectoratul teritorial de munca, cu
exceptia cazului prevazut la art. 121 alin. (3), va fi inaintat in vederea avizarii la Inspectia Muncii,
in cel mult 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
(11) Dosarul de cercetare intocmit de comisia de cercetare numita de Inspectia Muncii se avizeaza
de catre inspectorul general de stat.
(2) Dosarul de cercetare pentru cazul disparitiei de persoane, ca urmare a unui eveniment si in
imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acestora, va fi pastrat la inspectoratul
teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pana la emiterea hotararii judecatoresti prin care se
declara decesul persoanelor disparute, conform prevederilor legale in vigoare; dupa completarea
dosarului, acesta va fi inaintat in vederea avizarii la Inspectia Muncii.
(3) Inspectia Muncii avizeaza si restituie dosarele prevazute la alin. (1) in cel mult 10 zile
lucratoare de la data primirii.
(4) In cazul in care Inspectia Muncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator,
poate dispune completarea dosarului si intocmirea unui nou proces-verbal de cercetare.
(5) Inspectoratul teritorial de munca va intocmi noul proces-verbal de cercetare si/sau va completa
dosarul, in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului, pe baza observatiilor transmise
de Inspectia Muncii.
(6) Inspectoratul teritorial de munca transmite dosarele de cercetare prevazute la alin. (1)
organelor de urmarire penala, numai dupa ce au fost avizate de catre Inspectia Muncii.
(7) Dosarul de cercetare completat si noul proces-verbal de cercetare intocmit in conditiile alin. (4)
si (5) vor fi transmise organelor de urmarire penala.
Art. 127. – (1) Dosarul de cercetare al accidentului de munca cu invaliditate, inaintat organelor de
urmarire penala, se restituie la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pentru
completare si intocmirea unui nou proces- verbal de cercetare, in cazul in care se produce
decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat in baza unui act medico-legal.
(2) Dosarul prevazut la alin. (1) se restituie la inspectoratul teritorial de munca in termen de 10 zile
lucratoare de la data solicitarii acestuia.
(3) Completarea dosarului prevazut la alin. (1) si intocmirea noului proces-verbal de cercetare a
evenimentului se fac in cel mult 5 zile lucratoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial
de munca.
(4) Dosarul completat si noul proces-verbal de cercetare vor fi inaintate in vederea avizarii la
Inspectia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de munca in termen de 10 zile
lucratoare de la data primirii.
(5) Dupa avizarea de catre Inspectia Muncii in conditiile prevazute la art. 126, dosarul va fi inaintat
organelor de urmarire penala de catre inspectoratul teritorial de munca.
Art. 128. – Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole:
a) data incheierii procesului-verbal;
b) numele persoanelor si in ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului;
c) perioada de timp si locul in care s-a efectuat cercetarea;
d) obiectul cercetarii;
e) data si ora producerii evenimentului;
f) locul producerii evenimentului;
g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele
reprezentantului sau legal;
h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;
i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor si modului in care sa
produs evenimentul;
j) urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;
k) cauza producerii evenimentului;
l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului;
n) persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale, din capitolele de la lit. k), l) si
m);
o) sanctiunile contraventionale aplicate;
p) propuneri pentru cercetare penala;
q) caracterul accidentului;
r) angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos;
s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile
pentru realizarea acestora;
t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor
prevazute la lit. s);
u) numarul de exemplare in care s-a incheiat procesulverbal de cercetare si repartizarea
acestora;
v) numele si semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
w) avizul inspectorului-sef adjunct securitate si sanatate in munca/avizul inspectorului general
de stat adjunct securitate si sanatate in munca;
x) viza inspectorului-sef/inspectorului general de stat.
Art. 129. – (1) In capitolul prevazut la art. 128 lit. b) se vor indica, de asemenea, prevederile legale
potrivit carora persoanele sunt indreptatite sa efectueze cercetarea, precum si numele
angajatorului si ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele
cercetari.
(2) In capitolul prevazut la art. 128 lit. c) se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a
solicitat prelungirea termenului de cercetare.
(3) In capitolul prevazut la art. 128 lit. e) se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul
in care s-a produs un eveniment si ulterior a survenit decesul victimelor implicate in acest
eveniment.
(4) In capitolul prevazut la art. 128 lit. g) se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale
angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentantilor legali ai angajatorilor,
numarul documentului prin care s-a certificat autorizarea de functionare din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, adresa punctului de lucru.
(5) In capitolul prevazut la art. 128 lit. h) se vor indica, de asemenea, urmatoarele: numele,
prenumele, cetatenia, varsta, starea civila, numarul de copii minori, domiciliul, locul de munca la
care este incadrat, profesia de baza, ocupatia in momentul accidentarii, vechimea in munca, in
functie sau in meserie si la locul de munca, data efectuarii ultimului instructaj in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, iar pentru persoanele care, in momentul accidentarii, desfasurau o
activitate pentru care este necesara autorizare, se va face referire si la aceasta.
(6) Capitolul prevazut la art. 128 lit. i) va contine urmatoarele subcapitole:
a) descrierea detaliata a locului producerii evenimentului;
b) descrierea detaliata a echipamentului de munca;
c) descrierea detaliata a imprejurarilor;
d) descrierea detaliata a modului in care s-a produs evenimentul.
(7) In capitolele prevazute la art. 128 lit. k)-m) se va face trimitere la reglementarile legale in
vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora.
(8) Denumirea capitolului prevazut la art. 128 lit. o) se va schimba in „Propuneri pentru sanctiuni
administrative si disciplinare”, in cazul accidentelor cercetate de catre comisia numita de
angajator.
(81) In capitolul prevazut la art. 128 lit. s) se vor stabili termene de aducere la indeplinire a
masurilor dispuse, precum si persoanele responsabile de indeplinirea acestora.
(9) Capitolele prevazute la art. 128 lit. w) si x) se vor regasi in procesul-verbal de cercetare numai
pentru evenimentele cercetate de catre inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii,
conform competentelor.
(10) In cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va incheia cu capitolul prevazut
la art. 128 lit. w), care va fi numit „Viza angajatorului”.
Art. 130. – In situatiile in care din cercetare rezulta ca accidentul nu intruneste conditiile pentru a fi
incadrat ca accident de munca, se va face aceasta mentiune la capitolele procesului-verbal de
cercetare prevazute la art. 128 lit. q) si r) si se vor dispune masurile care trebuie luate de
angajator pentru prevenirea unor cazuri asemanatoare.
Art. 131. – Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri de
sanctiuni disciplinare si/sau administrative, pe care le va mentiona in procesul-verbal de cercetare.
Art. 132. – (1) Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se intocmeste in mai multe
exemplare, dupa cum urmeaza:
a) in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca, pentru
angajatorul care inregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a avizat
dosarul, asigurator si victime;
b) in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca, pentru lucratori
cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munca care a avizat
dosarul, asigurator si victime;
c) in cazul accidentului de munca urmat de invaliditate, pentru angajatorul care inregistreaza
accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea, Inspectia Muncii, asigurator si victime;
d) in cazul accidentului de munca mortal, precum si in cazul accidentului mortal in afara muncii,
pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul
teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii, asigurator si familiile victimelor;
e) in cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care inregistreaza incidentul, organele de
urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii
si asigurator.
(2) Procesul-verbal de cercetare poate fi intocmit intr-un numar mai mare de exemplare, dupa caz.
Art. 133. – (1) In cazul in care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decat cel care
il inregistreaza, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis si acestuia.
(2) In cazul in care angajatorul la care se inregistreaza accidentul de munca isi are sediul,
domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judet decat cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se
va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza
caruia are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.
Art. 134. – (1) In cazul in care un lucrator prezinta un certificat medical cu cod „accident de
munca”, angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in
munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si
protectie va solicita acestuia o declaratie scrisa privind data, locul, modul si imprejurarile in care sa
produs evenimentul in urma caruia s-a accidentat.
(2) In baza declaratiei prevazute la alin. (1) si in functie de data, locul, modul si imprejurarile
producerii evenimentului, angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii
in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire
si protectie va comunica si cerceta evenimentul sau, in situatia in care evenimentul prevazut la
alin. (1) nu a avut loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu ori
in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers, va arhiva
declaratia originala impreuna cu o copie a certificatului medical.
SECTIUNEA a 3-a
Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase
Art. 135. – (1) Inregistrarea accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face in
registrele de evidenta prevazute la art. 141 si 142, in baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munca se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima, cu
exceptia situatiilor prevazute la art. 136.
(3) Accidentele de munca produse la sediile secundare aflate pe raza altui judet decat cel unde
este declarat sediul social se vor inregistra la sediul social, cu exceptia cazului in care sediul
secundar are personalitate juridica.
Art. 136. – (1) Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de contract,
comanda sau alte forme legale incheiate in intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta
decat cea la care este incadrata victima, se inregistreaza potrivit clauzelor prevazute in acest sens
in documentele incheiate.
(2) In situatia in care documentul incheiat nu prevede clauze in acest sens, clauzele nu sunt
suficient de acoperitoare pentru toate situatiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor
norme metodologice, accidentul de munca se inregistreaza de catre angajatorul care, in urma
cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului.
(3) Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul
clientului, se inregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.
(4) Accidentul de munca suferit de o persoana aflata in indeplinirea indatoririlor de serviciu in
intreprinderea si/sau unitatea altui angajator se inregistreaza de catre angajatorul care, in urma
cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului.
(5) Accidentul de munca suferit in timpul stagiului de practica profesionala de catre elevi, studenti,
ucenici si someri in perioada de reconversie profesionala se inregistreaza de catre angajatorul la
care se efectueaza practica/reconversia profesionala.
(6) Accidentul de munca suferit de o persoana in cadrul activitatilor cultural-sportive, in timpul si
din cauza indeplinirii acestor activitati, se inregistreaza de catre institutia sau angajatorul care a
organizat actiunea respectiva.
(7) Accidentul de munca produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie
initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol grav
si iminent ce ameninta avutul public sau privat din intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, se
inregistreaza de catre angajatorul la care s-a produs accidentul.
(8) In cazul accidentului de munca produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din
proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui
pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat in afara intreprinderii si/sau unitatii unui
angajator si care nu are nicio legatura cu acesta, inregistrarea se face in conditiile prevazute de
lege.
(9) Accidentul de munca de traseu se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata
victima sau, dupa caz, de angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de
producerea accidentului.
(10) Accidentul de munca de circulatie se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata
victima sau, dupa caz, de angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de
producerea accidentului.
(11) Accidentul de munca produs in afara intreprinderii si/sau unitatii ca urmare a neluarii unor
masuri de securitate de catre un alt angajator se inregistreaza de catre angajatorul care, in urma
cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului.
(12) Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele
C.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege insotitori pentru astfel
de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va inregistra de catre angajatorul
raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, dupa
caz, in conditiile clauzelor prevazute in documentele incheiate.
Art. 137. – Pentru unele situatii neprevazute in prezentele reglementari, cu privire la inregistrarea
accidentelor de munca, inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii va stabili modul de
inregistrare a accidentului in cauza.
Art. 138. – (1) Disparitia unei persoane in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia se inregistreaza ca accident mortal, dupa
ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti, conform prevederilor legale, prin care
este declarat decesul.
(2) Data producerii accidentului de munca mortal, prevazut la alin. (1), este data inscrisa in
hotararea judecatoreasca ca fiind data decesului.
(3) Angajatorul la care a fost angajata persoana disparuta va comunica, imediat, numarul si data
hotararii judecatoresti la inspectoratul teritorial de munca.
Art. 139. – Accidentul de munca cu invaliditate se va inregistra pe baza procesului-verbal de
cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de munca.
Art. 140. – (1) In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin
lege, angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM.
(2) FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se
inainteaza spre avizare dupa cum urmeaza:
a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia
angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;
b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen de 3 zile lucratoare
de la primirea procesului- verbal de cercetare.
(3) Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5
zile lucratoare de la primirea formularului.
(4) Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesulverbal
de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul
teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta.
(5) In cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu
emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care
se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare
a capacitatii de munca.
(6) Angajatorul are obligatia de a anunta incheierea perioadei de incapacitate temporara de
munca la inspectoratul teritorial de munca la care a inaintat FIAM, in termen de 5 zile lucratoare
de la incheierea perioadei de incapacitate temporara de munca.
(7) In cazul in care angajatorul si-a incetat activitatea, accidentele suferite de lucratorii acestuia
vor fi inregistrate in contul lui, iar completarea FIAM va fi efectuata de inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia angajatorul isi desfasura activitatea.
Art. 141. – (1) Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca, conform modelului prevazut in anexa nr.
15; b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevazut in
anexa nr. 16; c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului prevazut
in anexa nr. 17;
d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca
mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevazut in anexa nr. 18.
(2) In registrul prevazut la alin. (1) lit. d) se va tine evidenta accidentatilor in munca pentru care
perioada de incapacitate temporara de munca este de minimum 4 zile de lucru, fara a lua in calcul
ziua producerii accidentului.
(3) Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.
Art. 142. – (1) In baza FIAM si a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase,
inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase inregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul judetului
respectiv.
(2) Inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta in:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;
c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca
mai mare de 3 zile de lucru.
SECTIUNEA a 4-a
Comunicarea, cercetarea si inregistrarea evenimentelor produse in afara
granitelor Romaniei,
in care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romani, aflati in indeplinirea
sarcinilor de stat,
de interes public sau a indatoririlor de serviciu
Art. 143. – (1) Comunicarea evenimentelor produse in afara granitelor tarii, in care sunt implicati
lucratori ai unor angajatori romani, se face conform prevederilor art. 108-113.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) angajatorul are obligatia de a comunica evenimentul si misiunii
diplomatice sau oficiului consular roman din tara respectiva.
(3) Orice eveniment produs pe teritoriul alte tari in care sunt implicati lucratori romani, detasati sau
pusi la dispozitie de catre angajatori romani la angajatori straini, respectiv utilizatori straini, pentru
efectuarea unor lucrari pe teritoriul altui stat, se comunica imediat de catre angajatorul roman
misiunii diplomatice sau oficiului consular roman din tara respectiva.
(4) Angajatorii romani care detaseaza ori pun la dispozitie lucratori la angajatori straini, respectiv
utilizatori straini, au obligatia sa includa in cuprinsul conventiilor internationale si contractelor
bilaterale incheiate cu partenerii straini clauze cu privire la comunicarea evenimentelor.
(5) Evenimentele in care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor
consulare romane, precum si persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public in
afara granitelor tarii vor fi comunicate Ministerului Afacerilor Externe din Romania de catre
misiunile diplomatice sau oficiile consulare romane. Ministerul Afacerilor Externe are obligatia de a
comunica aceste evenimente Inspectiei Muncii.
Art. 144. – (1) Cercetarea evenimentelor produse in afara granitelor tarii in care sunt implicati
lucratori ai unor angajatori romani se va face conform prevederilor art. 114-134.
(11) In cazul evenimentelor produse in afara granitelor tarii care au avut drept consecinta
incapacitatea temporara de munca sau decesul lucratorilor asigurati potrivit Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, dosarul de
cercetare intocmit de comisia numita de angajator va cuprinde documentele care au fost intocmite
de organele de cercetare din tara in care a avut loc evenimentul, precum si documentele medicale
de la unitatile sanitare care au acordat ingrijiri de specialitate accidentatului.
(2) La cercetarea evenimentelor prevazute la alin. (1) poate participa si un delegat din partea
misiunii diplomatice sau oficiului consular roman din tara respectiva.
(3) Cercetarea evenimentelor in care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau
oficiilor consulare, precum si persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public in
afara granitelor tarii se face de catre Ministerul Afacerilor Externe.
(4) In cazul evenimentelor mentionate la alin. (1) si (3), care au produs invaliditate confirmata prin
decizie, deces, accidente colective, inclusiv in cazul persoanelor disparute si in cazul incidentului
periculos, Inspectia Muncii poate delega reprezentanti care sa efectueze cercetarea la fata locului.
(5) In situatia prevazuta la alin. (4), cercetarea se va finaliza de catre Inspectia Muncii sau, dupa
caz, inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul, domiciliul sau resedinta
angajatorul.
Art. 145. – (1) De intocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor urmate de incapacitate
temporara de munca raspunde angajatorul care a incheiat contractul cu partenerul strain, in cazul
efectuarii de lucrari cu personal roman, si, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe, in cazul
accidentelor suferite de angajatii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare romane si de
persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public in afara granitelor Romaniei,
aflati in indeplinirea indatoririlor de serviciu.
(2) De intocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor urmate de invaliditate sau deces
raspunde inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul social angajatorul la care
era angajata victima.
(3) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 122 si se va completa cu:
a) copii ale originalelor documentelor de cercetare emise de organele competente din tara pe
teritoriul careia s-a produs evenimentul, copii ale documentelor medicale de la unitatile sanitare
care au acordat ingrijiri de specialitate victimei, precum si traducerea acestora in limba romana;
b) copie a contractului incheiat cu partenerul strain, din care sa rezulte cine a incheiat
contractul, obiectul contractului, ce fel de lucrari se executa, pe ce durata, locul unde se
executa lucrarile respective, clauzele privind securitatea si sanatatea in munca, modul in care
se fac comunicarea si cercetarea evenimentelor si inregistrarea accidentelor de munca.
(4) Documentele prevazute la alin. (3) vor fi puse la dispozitia organului de cercetare de catre
angajatorul la care era angajata victima.
(5) Pentru documentele prevazute la alin. (3), cheltuielile necesare traducerii in limba romana vor
fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul.
Art. 146. – Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se fac de
catre angajatorul roman, conform prevederilor art. 143-145.
SECTIUNEA a 5-a
Comunicarea si cercetarea evenimentelor produse pe teritoriul Romaniei
in care sunt implicati cetateni straini aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu
Art. 147. – (1) Orice eveniment produs pe teritoriul Romaniei, in care sunt implicati cetateni straini
aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu, va fi comunicat imediat la inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia a avut loc, de catre angajator sau de catre orice alta persoana care are
cunostinta despre eveniment.
(2) Inspectoratul teritorial de munca care a primit comunicarea va instiinta misiunea diplomatica
sau consulatul tarii din care provine persoana accidentata, prin intermediul Inspectiei Muncii.
Art. 148. – (1) Cercetarea unor astfel de evenimente se face de catre inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia au avut loc, impreuna cu celelalte organe competente, precum si cu
reprezentanti ai angajatorului strain implicat in eveniment sau de catre Inspectia Muncii, conform
art. 29 alin. (1) lit. c) din lege.
(2) La cercetare poate participa un reprezentant al misiunii diplomatice sau al consulatului tarii
respective. (3) Termenul de cercetare este cel prevazut la art. 120.
(4) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 122. (5) Dosarul de cercetare se va
intocmi astfel:
a) intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca sau
care sunt accidente usoare; dosarul se pastreaza in arhiva inspectoratului teritorial de munca
care a cercetat evenimentul;
b) in doua exemplare, pentru evenimentele care au produs deces, accidente colective;
originalul se inainteaza organelor de urmarire penala si un exemplar se pastreaza la
inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
c) in 3 exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se inainteaza
organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii si un exemplar la
inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul;
d) in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de
munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva inspectoratului
teritorial de munca care a efectuat cercetarea.
(6) Dosarul de cercetare intocmit conform prevederilor alin. (5) lit. a) si b) va fi transmis Inspectiei
Muncii in conditiile prevazute la art. 126 alin. (1).
(7) O copie a dosarului original se va transmite misiunii diplomatice sau consulatului tarii de unde
provine accidentatul de catre inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea sau,
dupa caz, de catre Inspectia Muncii.
SECTIUNEA a 6-a
Semnalarea bolilor profesionale
Art. 149. – Orice suspiciune de boala profesionala, inclusiv intoxicatia acuta profesionala, se va
semnala obligatoriu de catre toti medicii, indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul
oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate.
Art. 150. – Medicul care suspecteaza o boala profesionala sau o intoxicatie acuta profesionala
completeaza fisa de semnalare BP1, prevazuta in anexa nr. 19, si trimite bolnavul cu aceasta fisa
la unitatea sanitara de medicina muncii, respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de
medicina muncii din structura spitalelor, in vederea precizarii diagnosticului de boala profesionala
ori de intoxicatie acuta profesionala.
SECTIUNEA a 7-a
Cercetarea bolii profesionale
Art. 151. – Dupa primirea fisei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul
directiei de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti cerceteaza in termen de 7 zile,
avand in vedere ruta profesionala, cauzele imbolnavirii profesionale.
Art. 152. – Cercetarea se face in prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, dupa
caz, a persoanelor fizice autorizate in cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. (2) din lege.
Art. 153. – Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al
imbolnavirii respective si se finalizeaza cu redactarea si semnarea procesuluiverbal de cercetare a
cazului de boala profesionala, prevazut in anexa nr. 20.
Art. 154. – Procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala este semnat de toti cei
care au luat parte la cercetare, conform competentelor, mentionandu-se in mod special cauzele
imbolnavirii, responsabilitatea angajatorilor si masurile tehnice si organizatorice necesare, pentru
prevenirea unor boli profesionale similare.
Art. 155. – (1) In situatia in care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, dupa caz, persoana
fizica autorizata in cazul profesiilor liberale sau inspectorul de munca ori lucratorul sau
asiguratorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare ori cu masura
tehnica sau organizatorica formulata, se pot adresa, in scris, in termen de 30 de zile de la data
primirii procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala, Comisiei de experti de
medicina muncii acreditati de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si de Ministerul
Sanatatii.
(2) Componenta si atributiile Comisiei de experti vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului
muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
Art. 156. – Solutiile adoptate in aceste situatii vor fi comunicate in scris celor interesati, in termen
de 20 de zile de la data primirii contestatiei.
Art. 157. – Procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala se inmaneaza
angajatorului, medicului care a semnalat imbolnavirea, pentru evidenta imbolnavirilor profesionale
si pentru a urmari realizarea masurilor prescrise, directiei de sanatate publica judeteana sau a
municipiului Bucuresti, inspectoratului teritorial de munca participant la cercetare si asiguratorului
la nivel teritorial.
Art. 158. – Pe baza confirmarii caracterului profesional al imbolnavirii, medicul de medicina muncii
care a efectuat cercetarea declara cazul de imbolnavire profesionala, completand fisa de
declarare a cazului de boala profesionala BP2, denumita in continuare fisa de declarare BP2, care
trebuie sa aiba stampila directiei de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti si
trebuie sa cuprinda data declararii, prevazuta in anexa nr. 21.
SECTIUNEA a 8-a
Declararea bolilor profesionale
Art. 159. – Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se pastreaza la directia de
sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si va cuprinde urmatoarele documente:
a) opisul documentelor din dosar;
b) istoricul de expunere profesionala (documentul care certifica ruta profesionala, si anume
copie de pe carnetul de munca) si, dupa caz, nivelul masurat al noxelor sau noxa identificata;
c) copie de pe fisa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina
muncii;
d) istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de medicul de medicina
muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respectiva);
e) document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul de iesire emis
de clinica/sectia de medicina muncii din structura spitalelor sau adeverinta medicala emisa de
medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala profesionala, in cazul in care
bolnavul nu a fost internat) si copii ale unor investigatii necesare pentru sustinerea
diagnosticului de profesionalitate;
f) procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala;
g) copie de pe fisa de semnalare BP1.
Art. 160. – (1) In cazul bolilor profesionale:
a) declararea se face de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului
Bucuresti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, pe baza
documentelor prevazute la art. 159, prin fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2,
care reprezinta formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate;
b) semnalarea si declararea se fac intr-un interval de maximum 2 ani de la incetarea expunerii
profesionale considerate cauza a imbolnavirii. Exceptie fac cazurile de pneumoconioze si
cancerul.
(2) Pentru bolile profesionale declarate in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spatiului Economic European trebuie intocmita o fisa de declarare a cazului de boala profesionala
BP2 de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
Art. 161. – In cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnavirea a fost desfiintata sau nu mai
exista la momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate
declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevazute la art. 159, cu exceptia
procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala.
Art. 162. – Toate cazurile de boli profesionale se declara la ultimul angajator unde a lucrat
bolnavul si unde exista factorii de risc ai bolii profesionale respective evidentiati prin documente
oficiale de la directia de sanatate publica; ele se declara si se pastreaza in evidenta de catre
directia de sanatate publica din judetul sau din municipiul Bucuresti in care se afla angajatorul
respectiv.
Art. 163. – Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, este
raspunzatoare pentru corectitudinea datelor inscrise in fisa de declarare BP2.
Art. 164. – Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioza se declara numai pe baza
diagnosticului precizat de catre comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli
profesionale.
SECTIUNEA a 9-a
Raportarea bolilor profesionale
Art. 165. – (1) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza in cursul lunii in care s-a produs
declararea, de catre directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, la
Centrul national de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar – Compartimentul sanatate
ocupationala si mediul de munca din cadrul Institutului National de Sanatate Publica, denumit in
continuare Centrul national de monitorizare a riscurilor, precum si la structurile teritoriale ale
asiguratorului stabilite conform legii.
(2) O copie a fisei de declarare BP2 se va inmana lucratorului diagnosticat cu boala profesionala.
(3) O copie a procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala se va inmana
lucratorului a carui boala profesionala a fost infirmata in urma cercetarii.
Art. 166. – La nivelul Centrului national de monitorizare a riscurilor se constituie Registrul operativ
national informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizeaza lunar cu datele din fisele de
declarare BP2.
Art. 167. – Centrul national de monitorizare a riscurilor reprezinta forul metodologic care asigura
asistenta si indrumare tehnica profesionala in domeniul bolilor profesionale, al bolilor legate de
profesiune, precum si in elaborarea de reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu
expunerea la agenti periculosi in mediul de munca, promovarea sanatatii la locul de munca
(elaborare de ghiduri, stabilirea de valori-limita de expunere profesionala, metode standardizate
de masurare a concentratiilor de agenti chimici conform recomandarilor Comisiei Europene,
instruiri de specialitate).
Art. 168. – Centrul national de monitorizare a riscurilor raporteaza semestrial datele privind
morbiditatea profesionala Directiei de sanatate publica si control in sanatate publica din cadrul
Ministerului Sanatatii.
Art. 169. – Centrul national de monitorizare a riscurilor transmite informatiile de interes public
privind bolile profesionale tuturor institutiilor implicate in activitati cu impact asupra sanatatii
lucratorilor.
Art. 170. – Lista bolilor profesionale ale caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii este
prevazuta in anexa nr. 22.
Art. 171. – Structurile de medicina muncii din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a
municipiului Bucuresti vor raporta, cu o periodicitate anuala, Centrului national de monitorizare a
riscurilor situatia absenteismului medical ca urmare a bolilor profesionale in anul respectiv.
Art. 172. – Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca
boala profesionala, cat si ca accident de munca.
SECTIUNEA a 10-a
Bolile legate de profesie
Art. 173. – Lista bolilor legate de profesiune este prezentata in anexa nr. 23.
Art. 174. – Bolile legate de profesiune nu se declara. Acestea se dispensarizeaza medical si se
comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sanatatea
lucratorilor, in vederea luarii masurilor tehnico-organizatorice de normalizare a conditiilor de
munca.
SECTIUNEA a 11-a
Dispozitii finale
Art. 175. – In contractele incheiate intre angajatori pentru prestarea de activitati si servicii vor fi
prevazute clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea si inregistrarea unor
eventuale accidente de munca.
Art. 176. – (1) Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara de
munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la inspectoratul teritorial
de munca pe raza caruia a avut loc accidentul.
(2) Daca in urma investigatiilor rezulta ca sunt intrunite conditiile unui accident de munca,
inspectoratul teritorial de munca va lua masuri pentru efectuarea cercetarii in conformitate cu
prevederile prezentelor norme metodologice.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1), inspectoratul teritorial de munca va raspunde sesizarilor
conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului-verbal de cercetare a
evenimentului.
Art. 177. – (1) In situatia in care angajatorul, lucratorii implicati, victimele sau familiile acestora nu
sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului, pot sesiza,
in scris, Inspectia Muncii, in termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii procesuluiverbal.
(2) Daca in urma analizei se constata ca trebuie refacuta cercetarea, Inspectia Muncii dispune
completarea dosarului de cercetare si/sau intocmirea unui nou proces-verbal de cercetare care il
va inlocui pe cel existent.
(3) Solutiile adoptate de catre Inspectia Muncii vor fi comunicate celor interesati, in termenul legal.
CAPITOLUL VIII
Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si
instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
SECTIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 178. – Prezentul capitol are ca scop stabilirea tipurilor de documentatii cu caracter tehnic de
informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca care se supun avizarii, a
cerintelor care stau la baza realizarii acestora, precum si a procedurii de avizare.
Art. 179. – Documentatiile care se supun avizarii sunt:
a) filme sau imagini, pe pelicula sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
b) afise, pliante, brosuri din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
c) suporturile de curs destinate programelor de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca prevazute la art. 16 alin. (1) lit. c) si la art. 55 alin. (1);
d) diapozitive, diafilme si altele asemenea.
SECTIUNEA a 2-a
Cerinte de realizare a documentatiilor
Art. 180. – Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor prevazute la art. 179 sunt:
a) continutul sa fie in concordanta cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca in
vigoare;
b) sa prezinte informatia intr-o forma accesibila, completa si usor de asimilat;
c) continutul si realizarea sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora li se
adreseaza.
Art. 181. – Cerintele specifice pentru realizarea filmelor cu subiecte din domeniul securitatii si
sanatatii in munca sunt:
a) scenariul si regia sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;
b) imagine clara si sugestiva;
c) sonor clar si sugestiv;
d) forme de prezentare: filmare reala sau animatie;
e) durata proiectiei: 10-20 de minute.
Art. 182. – Cerintele specifice pentru realizarea afiselor si pliantelor din domeniul securitatii si
sanatatii in munca sunt:
a) grafica simpla, fara greseli tehnice, subliniindu-se elementele principale ale temei si
eliminandu-se detaliile nesemnificative;
b) utilizarea unor culori vii, contrastante, in concordanta cu subiectul, respectiv culori deschise
pentru situatii pozitive si culori inchise pentru situatii negative;
c) sa nu aiba text sau textul sa fie scurt, concis si vizibil, cu dimensiunea literelor aleasa astfel
incat sa permita citirea textului de la o distanta de 4-5 m;
d) subiectul sa ocupe circa 60% din suprafata afisului, iar marginile sa fie suficient de mari
pentru a-l izola de fondul pe care este aplicat;
e) marimea afisului va fi aleasa in functie de scopul urmarit si locul in care va fi expus;
f) materialele din care sunt realizate sa fie adecvate mediilor in care vor fi utilizate, respectiv sa
fie rezistente la actiunea factorilor din mediul in care sunt amplasate si/sau utilizate (umiditate,
agenti chimici etc.).
Art. 183. – Cerintele specifice pentru realizarea brosurilor din domeniul securitatii si sanatatii in
munca sunt:
a) sa prezinte informatiile clar si concis;
b) sa se axeze pe o tema concreta;
c) sa prezinte un interes practic cat mai larg.
Art. 184. – Cerintele specifice pentru elaborarea suportului de curs prevazut la art. 179 lit. c) sunt:
a) sa fie elaborat in baza unei documentari bibliografice la zi;
b) sa utilizeze terminologia specifica securitatii si sanatatii in munca;
c) sa fie elaborat pe o tematica orientata spre grupuri-tinta, respectiv angajatorii care si-au
asumat atributii din domeniul securitatii si sanatatii in munca si reprezentantii lucratorilor cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
d) sa fie redactat clar, concis, adaptat nivelului de pregatire al grupului-tinta caruia ii este
destinat;
e) informatiile sa fie sistematizate intr-o organizare logica a continutului, orientate spre situatii
concrete de munca;
f) sa evidentieze consecintele neaplicarii si/sau nerespectarii legislatiei din domeniul securitatii
si sanatatii in munca. Art. 185. – Cerintele specifice pentru realizarea diapozitivelor si diafilmelor
sunt:
a) pe cat posibil sa fie realizate color si sa fie clare;
b) sa fie insotite de scheme explicative;
c) sa fie insotite de texte redactate clar si concis, fara a da nastere la interpretari;
d) sa fie realizate intr-o succesiune logica.
SECTIUNEA a 3-a
Avizarea documentatiilor
Art. 186. – (1) Documentatiile prevazute la art. 179 pot fi difuzate sau comercializate numai daca
sunt avizate de catre Comisia de abilitare si avizare prevazuta la art. 36, din judetul in care isi are
sediul elaboratorul.
(2) In situatia in care elaboratorul isi are sediul intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori
apartinand Spatiului Economic European, documentatiile se avizeaza de catre Comisia de
abilitare si avizare din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti.
Art. 187. – Pentru avizarea documentatiilor, elaboratorul va transmite Comisiei de abilitare si
avizare, prin posta, o cerere intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 24, insotita de un
dosar care cuprinde:
a) copia certificatului de inregistrare la registrul comertului si, dupa caz, a anexei acestuia;
b) prin exceptie de la prevederile lit. a), in situatia in care elaboratorul se afla in cazul prevazut
la art. 186 alin. (2), acesta va depune documentul echivalent eliberat de statul in care isi are
sediul;
c) un scurt memoriu de prezentare a documentatiei;
d) doua exemplare din documentatia supusa avizarii;
e) in cazul diapozitivelor si diafilmelor se vor transmite originalul si doua copii pe suport hartie.
Art. 188. – (1) Comisia de abilitare si avizare va transmite prin posta avizul sau decizia de
respingere motivata, in termen de 30 de zile de la data primirii solicitarii.
(2) Avizul comisiei, prezentat in anexa nr. 25, va fi insotit de un exemplar din documentatia
transmisa de elaborator, care va purta stampila Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(3) Decizia de respingere, prezentata in anexa nr. 26, va fi insotita de cele doua exemplare de
documentatie transmisa de elaborator, pentru a fi refacuta in sensul celor precizate in decizie.
SECTIUNEA a 4-a
Dispozitii finale
Art. 189. – (1) Difuzarea sau comercializarea documentatiilor prevazute la art. 179 va fi insotita de
o copie a avizului. (2) Angajatorul care utilizeaza documentatiile prevazute la art. 179 trebuie sa
detina o copie a avizului.
Art. 190. – (1) Solicitantul sau titularul de aviz, dupa caz, pot face contestatie la Ministerul Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale, in termen de maximum 30 de zile de la data primirii deciziei de
respingere.
(2) Solutiile adoptate ca raspuns la contestatie vor fi comunicate celor interesati in termen de 30
de zile de la data primirii contestatiei.
Art. 191. – (1) Daca in timpul controalelor efectuate de inspectorii de munca se constata diferente
intre documentatia avizata si cea folosita in activitatea curenta, inspectorul de munca dispune
masuri pentru retragerea documentatiei neconforme si comunica, in scris, situatia constatata
Comisiei de abilitare si avizare care a dat avizul, cu propunerea de suspendare sau de retragere a
avizului.
(2) Comisia prevazuta la alin. (1) aduce la cunostinta titularului de aviz situatia constatata, pentru
ca acesta sa isi prezinte punctul de vedere.
(3) Comisia prevazuta la alin. (1) analizeaza comunicarea inspectorului de munca impreuna cu
punctul de vedere al titularului de aviz si emite o decizie de suspendare sau de retragere a
avizului, dupa caz.
(4) Suspendarea se poate face pe o perioada determinata, in functie de timpul necesar pentru
remedierea deficientelor constatate.
(5) Decizia de respingere a avizarii, de retragere, de suspendare a avizului sau cea prevazuta la
art. 192 alin. (2) poate face obiectul unei contestatii in conditiile prevazute la art. 190.
Art. 192. – (1) In situatia in care titularul de aviz intentioneaza sa aduca modificari unei
documentatii avizate, are obligatia sa comunice Comisiei de abilitare si avizare teritoriale,
respectiv a municipiului Bucuresti, continutul acestor modificari.
(2) Comisia de abilitare si avizare teritoriala, respectiv a municipiului Bucuresti, analizeaza daca
modificarile asupra documentatiei sunt interventii minore sau majore si decide mentinerea avizului
sau necesitatea unei noi avizari.
Art. 192.1. – (1) Procedurile si formalitatile de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie
pot fi indeplinite si prin intermediul PCU electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
Prevederile prezentului alineat se aplica in termen de 60 de zile de la data operationalizarii
punctului de contact unic electronic.
(2) Prevederile din cuprinsul prezentelor norme metodologice se completeaza cu dispozitiile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 68/2010.
Art. 193. – Anexele nr. 1-26 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

Law 360/2003 republished on the regime of dangerous chemical substances and preparations

LEGE Nr. 360 din 2 septembrie 2003 *** Republicată
privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 178 din 12 martie 2014
*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117
din 1 martie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase a fost
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003 şi,
ulterior, a mai fost modificată şi completată prin:
– Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005;
– Legea nr. 254/2011 pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 360/2003 privind regimul
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 867 din 8 decembrie 2011.
ART. 1
Prezenta lege stabileşte cadrul normativ general pentru controlul efectiv şi supravegherea
eficientă a regimului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, în vederea protejării
sănătăţii populaţiei şi a mediului împotriva acţiunii negative a substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase.
ART. 2
Principiile care stau la baza activităţilor ce implică substanţe şi preparate chimice
periculoase sunt:
a) principiul precauţiei în gestionarea substanţelor şi a preparatelor chimice periculoase, în
vederea prevenirii pagubelor faţă de sănătatea populaţiei şi de mediu;
b) principiul transparenţei faţă de consumatori, asigurându-se accesul la informaţii privind
efectele negative pe care le pot genera substanţele şi preparatele chimice periculoase;
c) principiul securităţii operaţiunilor de gestionare a substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase.
ART. 3
Substanţele şi preparatele chimice periculoase, în înţelesul prezentei legi, sunt cele
prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000**) privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001.
––––
**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 451/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 26 iulie 2001,
cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 145/2008 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000
privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008, aprobată
prin Legea nr. 213/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 11
iunie 2009.
ART. 4
Lista substanţelor şi preparatelor chimice periculoase este prevăzută în anexa nr. 2 la
Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002.***)
––––
***) Normele metodologice de aplicarea a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 356 din 28 mai 2002, au fost abrogate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 4 decembrie 2008.
ART. 5
Prevederile prezentei legi se referă la:
a) evaluarea şi controlul riscului pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase îl
reprezintă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu;
b) restricţii privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate
chimice periculoase;
c) controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;
d) substanţele care epuizează stratul de ozon;
e) introducerea pe piaţă a biocidelor;
f) aplicarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.).
ART. 6
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, Agenţia Naţională pentru Substanţe şi
Preparate Chimice Periculoase****) are atribuţii în următoarele domenii: clasificarea,
ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, notificarea
substanţelor chimice periculoase şi aplicarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.).
––––
****) A se vedea art. 5 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional
în domeniul managementului substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 840 din 7 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 7
(1) În scopul asigurării protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, anumite substanţe şi
preparate chimice periculoase se restricţionează la introducerea pe piaţă şi la utilizare.
(2) Substanţele şi preparatele chimice periculoase care sunt restricţionate la introducerea pe
piaţă şi la utilizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Producătorii, importatorii, distribuitorii şi utilizatorii sunt obligaţi să respecte toate
restricţiile privind introducerea pe piaţă şi utilizarea substanţelor şi a preparatelor chimice
periculoase prevăzute în actele normative specifice acestui domeniu.
ART. 8
Principiile evaluării riscului pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase existente
îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, evaluarea riscului acestor substanţe,
raportarea datelor privind evaluarea riscului, controlul riscului, autorităţile responsabile de
evaluarea şi controlul riscului şi atribuţiile acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 9
Testele experimentale care se fac pentru evaluarea riscului pe care substanţele şi
preparatele chimice periculoase îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu se
efectuează cu respectarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.).
ART. 10
În scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, unele substanţe şi preparate chimice
periculoase care sunt interzise la producere şi utilizare sau a căror utilizare este sever
restricţionată de către unele ţări sunt supuse unui control special atunci când sunt importate
sau exportate de România.
ART. 11
(1) Controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase
se face în conformitate cu prevederile Convenţiei privind procedura de consimţământ
prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide
care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la
care România a aderat prin Legea nr. 91/2003, precum şi cu prevederile comunitare din acest
domeniu.
(2) Procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului
şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, denumită în continuare
procedura PIC, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
ART. 12
Producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, distrugerea şi
prevenirea emisiilor în atmosferă ale substanţelor care epuizează stratul de ozon se supun
prevederilor legale specifice acestui domeniu.
ART. 13
Cerinţele care trebuie îndeplinite pentru autorizarea introducerii pe piaţă a biocidelor şi
recunoaşterea mutuală a acestei autorizări se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*), în termen
de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
––––
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor
biocide, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 21 septembrie 2005,
cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
În domeniul reglementării regimului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase au
responsabilităţi următoarele ministere şi instituţii:
a) Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;
b) Ministerul Sănătăţii;
c) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
d) Ministerul Economiei**), prin Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice
Periculoase.
––––
**) A se vedea art. 1 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în
domeniul managementului substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 840 din 7 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, prin care Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu preiau atribuţiile şi responsabilităţile
Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.
ART. 15
Pentru evaluarea efectelor pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase le au
asupra sănătăţii populaţiei şi mediului se înfiinţează Comitetul interministerial ştiinţific
consultativ pentru evaluarea toxicităţii şi ecotoxicităţii substanţelor chimice periculoase, prin
hotărâre a Guvernului***), în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
––––
***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.739/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Comitetului interministerial ştiinţific consultativ pentru evaluarea toxicităţii şi
ecotoxicităţii substanţelor chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 996 din 28 octombrie 2004.
ART. 16
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice are următoarele atribuţii:
a) este autoritatea naţională competentă pentru aplicarea procedurii PIC pentru controlul
importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;
b) iniţiază, împreună cu celelalte autorităţi competente, acte normative specifice referitoare
la restricţionarea introducerii pe piaţă a anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;
evaluează controlul riscului pentru om şi mediu, reprezentat de substanţele chimice existente,
controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;
evaluează introducerea pe piaţă a biocidelor, cu excepţia produselor utilizate în profilaxia
sanitar-umană şi la activităţile referitoare la substanţele care epuizează stratul de ozon;
c) depozitează, deţine şi difuzează informaţiile specifice referitoare la substanţele care
epuizează stratul de ozon; controlează şi supraveghează modul de aplicare pe teritoriul
României a prevederilor Convenţiei privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la
22 martie 1985, ale Protocolului privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la
Montreal la 16 septembrie 1987, şi ale Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat
la Londra la 27 – 29 iunie 1990, la care România a aderat prin Legea nr. 84/1993, cu
modificările ulterioare, precum şi aplicarea legislaţiei interne specifice acestui domeniu;
d) inspectează, prin personalul împuternicit din subordinea sa, modul în care sunt aplicate
şi respectate prevederile legale referitoare la substanţele şi preparatele chimice periculoase, în
vederea prevenirii şi combaterii poluării mediului;
e) constată şi sancţionează nerespectarea prevederilor referitoare la regimul substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase;
f) organizează, separat sau împreună cu alte autorităţi competente, pregătirea personalului
din subordine sau din alte ministere şi instituţii implicat în aplicarea prevederilor legale
privind substanţele şi preparatele chimice periculoase.
ART. 17
Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:
a) este autoritatea naţională competentă în colectarea datelor, stabilirea priorităţilor şi
estimarea riscului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase în relaţie cu sănătatea
omului;
b) stabileşte strategiile prin care se îndeplinesc măsurile de limitare a riscurilor pentru
populaţia expusă la substanţe şi preparate chimice periculoase care afectează ireversibil
sănătatea omului;
c) monitorizează starea de sănătate a populaţiei expuse la substanţe şi preparate chimice
periculoase din mediul înconjurător sau profesional;
d) realizează baza de date privind proprietăţile toxicologice ale substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase;
e) identifică şi evaluează substanţele şi preparatele chimice periculoase care afectează
sănătatea umană;
f) asigură secretariatul Comitetului interministerial ştiinţific consultativ pentru evaluarea
toxicităţii şi ecotoxicităţii substanţelor chimice periculoase, înfiinţat în temeiul prevederilor
art. 15;
g) participă la stabilirea principiilor de evaluare a riscului pe care îl reprezintă substanţele
şi preparatele chimice periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu;
h) participă la elaborarea şi promovarea actelor normative referitoare la evaluarea efectelor
pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase le au asupra sănătăţii populaţiei şi
mediului;
i) exercită controlul respectării regimului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
în scopul prevenirii afectării sănătăţii populaţiei;
j) participă la stabilirea concentraţiilor maxime admise de substanţe chimice periculoase în
sol, apă, aer şi produse alimentare;
k) coordonează, împreună cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, formarea
specialiştilor care realizează evaluarea de risc pentru sănătate în relaţie cu substanţele şi
preparatele chimice periculoase;
l) inspectează respectarea principiilor bunei practici de laborator (B.P.L.) în cazul testării
aditivilor alimentari, a celor pentru hrana animalelor şi a pesticidelor, a produselor biologice,
contaminanţilor şi a biocidelor;
m) iniţiază, împreună cu celelalte autorităţi competente, norme specifice pentru
reglementarea introducerii pe piaţă a biocidelor din categoria celor utilizate în profilaxia
sanitar-umană, dezinfectante şi sanitizante, microbiocide şi prezervative.
ART. 18
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are următoarele
atribuţii:
a) iniţiază şi promovează, împreună cu celelalte autorităţi competente, acte normative
specifice referitoare la protecţia sănătăţii şi securitatea angajaţilor care desfăşoară activităţi
sau se află în locurile de muncă în care sunt prezente substanţe ori preparate chimice
periculoase, precum şi la evaluarea şi controlul riscului pe care îl reprezintă pentru om şi
mediu substanţele şi preparatele chimice periculoase;
b) stabileşte, împreună cu celelalte autorităţi competente, reglementări în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, politicile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale datorate substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;
c) controlează, prin Inspecţia Muncii, modul în care angajatorii aplică şi respectă măsurile
de prevenire necesare în cazul prezenţei în mediul de muncă a substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase.
ART. 19
Producătorii şi importatorii au, în principal, următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) se documentează şi/sau efectuează testări privind proprietăţile substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase existente, în vederea evaluării riscului pe care aceste
substanţe îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu;
b) clasifică, etichetează şi ambalează substanţele şi preparatele chimice periculoase
existente, în conformitate cu prevederile actelor normative specifice care reglementează
aceste activităţi;
c) furnizează Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Sănătăţii şi
Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase toate informaţiile
despre proprietăţile substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care pot pune în pericol
sănătatea populaţiei şi mediul.
ART. 20
Producătorii şi importatorii care introduc pe piaţă substanţe şi preparate chimice
periculoase, restricţionate la producere şi utilizare în conformitate cu prevederile actelor
normative specifice, au următoarele obligaţii:
a) să nu producă sau să nu importe, în vederea introducerii pe piaţă şi a utilizării,
substanţele şi preparatele chimice periculoase interzise pe baza actelor normative specifice;
b) să nu producă substanţe şi preparate chimice periculoase, ale căror introducere pe piaţă
şi utilizare sunt restricţionate, decât pentru acele utilizări pentru care sunt prevăzute condiţiile
de restricţionare în actele normative specifice.
ART. 21
Introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care îndeplinesc
prevederile legale privind clasificarea, ambalarea, etichetarea şi procedura de notificare nu
poate fi interzisă, restricţionată sau împiedicată.
ART. 22
Utilizatorii au obligaţia să folosească substanţele şi preparatele chimice periculoase
restricţionate la utilizare numai cu respectarea condiţiilor de restricţionare stabilite de actele
normative specifice.
ART. 23
Importatorii şi exportatorii de substanţe şi preparate chimice periculoase al căror
import/export este controlat prin procedura PIC sunt obligaţi să efectueze importul/exportul
numai pe bază de notificare, conform acestei proceduri.
ART. 24
(1) Producătorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii şi exportatorii au obligaţia să
permită personalului împuternicit conform prezentei legi să efectueze inspecţii asupra
modului în care aplică şi respectă reglementările privind regimul substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase.
(2) Producătorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii şi exportatorii sunt obligaţi să
furnizeze inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea, înainte
de începerea acesteia, lista cu substanţele şi preparatele chimice periculoase pe care le vor
deţine, cu precizarea categoriei din care fac parte, care pot pune în pericol sănătatea
angajaţilor în mediul de muncă.
ART. 25
Activitatea de inspecţie pentru respectarea prevederilor legale privind regimul substanţelor
şi preparatelor chimice periculoase se face de către personalul împuternicit din cadrul
Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne şi al
Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase, inclusiv de personalul
împuternicit din cadrul structurilor teritoriale ale acestora.
ART. 26
Producătorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii şi exportatorii care desfăşoară activităţi
cu substanţe şi preparate toxice şi foarte toxice sunt obligaţi să ia măsurile corespunzătoare
pentru asigurarea şi protejarea sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului, precum şi pentru
prevenirea oricăror sustrageri de astfel de substanţe şi preparate ori deturnarea acestora din
circuitul legal.
ART. 27
Modul în care se realizează activitatea de inspecţie la nivel teritorial şi prezentarea
rezultatelor inspecţiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor
climatice, al ministrului sănătăţii, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi
persoanelor vârstnice şi al ministrului economiei.
ART. 28
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte ale persoanelor fizice sau juridice care
desfăşoară activităţi în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:
a) furnizarea de către producători, importatori, distribuitori şi utilizatori a unor date nereale
sau incomplete despre substanţele şi preparatele chimice periculoase care sunt avute în vedere
pentru evaluarea riscului pe care acestea îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei şi pentru
mediu sau a căror introducere pe piaţă ori utilizare este interzisă sau restricţionată;
b) netransmiterea sau transmiterea cu întârziere de către producători, distribuitori şi
utilizatori a datelor necesare pentru evaluarea riscului pe care substanţele şi preparatele
chimice periculoase îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu;
c) împiedicarea accesului personalului împuternicit, conform prevederilor art. 25, în
spaţiile de lucru sau de desfăşurare a operaţiunilor cu substanţe şi preparate toxice şi foarte
toxice ori refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control datele şi documentele solicitate,
referitoare la operaţiunile cu acestea.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) pentru persoanele fizice, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
b) pentru persoanele juridice, cu amendă de la 20.000 lei la 60.000 lei.
ART. 29
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 28 se fac de către
personalul împuternicit din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, din
cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al
structurilor sale teritoriale, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, prin Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă, şi de către
ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie
2005, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 360/2003 şi care se aplică, în
continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:
„ART. II
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul Consiliului de Stat nr.
466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice, publicat în Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 1980, cu modificările ulterioare.”
–––––

Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor

Legea 481/2004 privind Protectia Civila modificata completata si aprobata prin Legea nr. 212/2006

H.G. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

Codul Muncii

OMAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu

OMAI nr.163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor

OMAI nr. 262/2010 privind dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la spatii pentru birouri

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G. nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

H.G. nr 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

Law 481/2004 on Civil Protection amended, supplemented and approved by Law no. 212/2006

LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 *** Republicata privind protectia civila
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATA ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 554 din 22 iulie 2008
*) Republicata în temeiul art. II din Legea nr. 212/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 481/2004 privind
protectia civila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 26 mai 2006, dându-se textelor o noua
numerotare.
Legea nr. 481/2004 privind protectia civila a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.094 din 24
noiembrie 2004 si a mai fost modificata prin Legea nr. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementari prin care sunt
acordate scutiri sau exonerari de la plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 496 din 24 iulie 2007.
CAP. 1 Dispozitii generale
ART. 1
(1) Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ansamblu integrat de activitati
specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate,
organizate si realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor,
protejarii populatiei, bunurilor si mediului împotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si
înlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate.
(2) Activitatea de protectie civila este de interes national, are caracter permanent si se bazeaza pe îndeplinirea
obligatiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autoritatilor administratiei publice centrale si locale, celorlalte persoane
juridice de drept public si privat române, precum si persoanelor fizice.
ART. 2
Conceptia, organizarea, desfasurarea si managementul activitatilor de protectie civila se stabilesc si se realizeaza la
nivel local si national pe principiile autonomiei, subsidiaritatii, legalitatii, responsabilitatii, corelarii obiectivelor si
resurselor, cooperarii si solidaritatii.
ART. 3
(1) Atributiile protectiei civile sunt urmatoarele:
a) identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologice de pe teritoriul
României;
b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la protectia civila;
c) informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de
autoprotectie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce îi revin si modul de actiune
pe timpul situatiei de urgenta;
d) organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capacitatii de interventie optime a serviciilor pentru situatii de
urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii în domeniu;
e) înstiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei în situatii de protectie civila;
f) protectia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului împotriva
efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;
g) asigurarea conditiilor de supravietuire a populatiei în situatii de protectie civila;
h) organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti, limitarea si
înlaturarea efectelor calamitatilor naturale si a celorlalte situatii de protectie civila;
i) asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflictelor militare;
j) participarea la misiuni internationale specifice;
k) constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice.
(2) Atributiile prevazute la alin. (1) se completeaza cu cele cuprinse în alte acte normative incidente sau conexe,
precum si cu prevederile actelor internationale în domeniu, la care România este parte.
(3) Îndeplinirea atributiilor specifice de protectie civila se realizeaza, potrivit legii, de catre serviciile de urgenta
publice sau private, profesioniste si voluntare.
(4) Serviciile de urgenta private se înfiinteaza de catre operatori economici si institutii sau se constituie ca societati
comerciale, în conditiile legii.
ART. 4
(1) Unitatile administrativ-teritoriale, localitatile componente, institutiile publice, operatorii economici si obiectivele
se clasifica, din punct de vedere al protectiei civile, în functie de tipurile de riscuri specifice.
(2) Criteriile de clasificare din punct de vedere al protectiei civile se elaboreaza de catre Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta si se aproba prin hotarâre a Guvernului**).
(3) La nivelul centrelor operationale pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti se înfiinteaza
catalogul local cuprinzând clasificarea localitatilor, a institutiilor, a operatorilor economici si a obiectivelor din punct de
vedere al protectiei civile.
(4) Datele din catalogul local prevazut la alin. (3) se actualizeaza permanent si se transmit la Centrul Operational
National pentru Situatii de Urgenta din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, care le centralizeaza
în cuprinsul catalogului national.
––––
**) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unitatilor
administrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, în functie
de tipurile de riscuri specifice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 13 iulie 2005.
ART. 5
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, organizatiile neguvernamentale si
operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, raspund de aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin
prezenta lege si prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenta.
(2) Persoanelor fizice si persoanelor juridice române sau celor straine care au filiale sau sucursale în tara ori
desfasoara activitati pe teritoriul României li se aplica prevederile prezentei legi.
(3) Persoanele prevazute la alin. (2) sunt obligate sa respecte normele specifice de protectie civila, sa participe la
activitatile de pregatire specifice si sa contribuie la ducerea la îndeplinire a masurilor si a actiunilor prevazute în
planurile si programele de protectie civila sau a celor dispuse de autoritatile abilitate pe timpul actiunilor de interventie
si de restabilire a starii de normalitate.
ART. 6
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa asigure capacitati de interventie specializate,
corespunzator tipurilor de riscuri la care sunt expuse teritoriul si populatia, în timpi de raspuns optimi, indiferent de locul
si momentul în care se produce situatia de urgenta.
(2) Masurile organizatorice si de pregatire pe linia protectiei civile au caracter permanent si se intensifica la instituirea
starilor exceptionale si la declararea mobilizarii sau pe timp de razboi.
(3) Masurile de protectie civila se aplica gradual, în functie de amploarea si intensitatea situatiei de urgenta.
ART. 7
Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate în domeniul protectiei civile se asigura, la nivel
central, de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
iar la nivel local, de catre inspectoratele judetene si Inspectoratul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.
ART. 8
(1) Activitatile si masurile de protectie civila se planifica, se organizeaza si se aplica în concordanta cu prevederile
prezentei legi si ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate nationala, cu planurile si
programele adoptate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, precum si cu programele si procedurile elaborate de
organismele specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite, Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si Uniunii
Europene.
(2) La elaborarea strategiei nationale a protectiei civile se au în vedere principiile, scopurile si obiectivele prevazute în
Strategia Internationala pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite,
precum si cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.
ART. 9
(1) În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele întelesuri:
a) dezastru – evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator
de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care, prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori
depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta,
elaborate si aprobate potrivit legii;
b) situatie de protectie civila – situatia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor
militare si/sau a altor situatii neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afecteaza viata, mediul,
bunurile si valorile culturale si de patrimoniu;
c) înstiintare – activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea
dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, în scopul
evitarii surprinderii si al realizarii masurilor de protectie;
d) avertizare – aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea
unor dezastre;
e) prealarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre probabilitatea producerii unui
atac aerian;
f) alarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta producerii unor dezastre
sau a unui atac aerian;
g) adapostire – masura specifica de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si de patrimoniu,
pe timpul ostilitatilor militare si al situatiilor de urgenta, împotriva efectelor acestora. Adaposturile de protectie civila
sunt spatii special amenajate pentru protectie în situatii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate
potrivit normelor si instructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de
ministrul administratiei si internelor*);
h) asanare – ansamblul de lucrari si operatiuni executate pentru înlaturarea sau distrugerea munitiei neexplodate si
dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de aparare, ordine publica si securitate
nationala.
(2) Termenii si expresiile referitoare la situatii de urgenta, factori si tipuri de riscuri, stare de alerta, interventie
operativa si evacuare au întelesurile prevazute la art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005.
––––
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 814 din 3 octombrie 2006.
CAP. 2 Organizarea protectiei civile
ART. 10
Organizarea protectiei civile la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, al institutiilor publice, al operatorilor
economici si al organizatiilor neguvernamentale se realizeaza în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al
protectiei civile si consta în:
a) constituirea organismelor si structurilor pentru managementul situatiilor de urgenta, inclusiv al protectiei civile;
b) constituirea serviciilor pentru situatii de urgenta;
c) încadrarea inspectorilor si/sau a personalului de specialitate în domeniul protectiei civile;
d) întocmirea planurilor de analiza si de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenta sau în domeniul de
activitate;
e) planificarea si organizarea activitatilor de pregatire a populatiei si a salariatilor privind protectia civila;
f) organizarea evacuarii în caz de urgenta civila;
g) organizarea cooperarii si a colaborarii privind protectia civila;
h) planificarea resurselor pentru functionarea structurilor prevazute la lit. a) – c), precum si pentru realizarea masurilor
stabilite în planurile prevazute la lit. d).
ART. 11
Managementul protectiei civile se asigura de catre componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de
Urgenta, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 15/2005.
ART. 12
(1) Activitatea de protectie civila din România este coordonata de primul-ministru, care conduce aceasta activitate
prin ministrul internelor si reformei administrative, în calitate de presedinte al Comitetului National pentru Situatii de
Urgenta.
(2) La nivelul institutiilor publice centrale si locale, activitatea de protectie civila este condusa de catre presedintii
comitetelor pentru situatii de urgenta, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de catre
conducatorii acestora.
ART. 13
(1) La toate nivelurile de competenta, în structurile cu activitate permanenta sau temporara din Sistemul National de
Management al Situatiilor de Urgenta se constituie structuri specializate în domeniul protectiei civile.
(2) La nivelul municipiilor, al oraselor, al comunelor, al institutiilor publice si al operatorilor economici cuprinsi în
clasificarea din punct de vedere al protectiei civile, se încadreaza personal de specialitate cu atributii în domeniul
protectiei civile.
(3) Personalul de specialitate cu atributii în domeniul protectiei civile se încadreaza la:
a) ministerele si institutiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative pentru situatii de
urgenta cu activitate permanenta;
b) serviciile publice deconcentrate la nivel judetean, la nivelul municipiului Bucuresti si sectoarelor acestuia, din
subordinea ministerelor care, potrivit legii, constituie centre operative pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta;
c) regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale care, prin specificul activitatii lor, pot crea stari
potential generatoare de situatii de urgenta civila sau sunt expuse unor riscuri majore;
d) consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite
conform legii de catre inspectoratele pentru situatii de urgenta, exista pericolul potential de producere a dezastrelor
naturale provocate de cutremure, inundatii si incendii de padure.
(4) Personalul de specialitate prevazut la alin. (2) asigura permanent coordonarea planificarii si a realizarii activitatilor
si masurilor de protectie civila, participa la pregatirea serviciilor de urgenta, a salariatilor si/sau a populatiei si asigura
coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situatii de urgenta, respectiv a celulelor de urgenta.
(5) Persoanele prevazute la alin. (3), cu exceptia celor încadrate la societati comerciale si regii autonome, sunt
functionari publici si, pe timpul îndeplinirii atributiilor de serviciu, sunt învestite, în calitate de inspectori de protectie
civila, cu exercitiul autoritatii publice. Calitatea de inspector de protectie civila se atribuie prin ordin sau prin dispozitie
scrisa a angajatorului.
(6) Personalul de specialitate poate fi încadrat în munca sau în serviciu, dupa caz, numai dupa obtinerea unui certificat
de competente profesionale în conditiile stabilite prin metodologia emisa de Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta.
(7) În functie de complexitatea si volumul atributiilor de serviciu, personalul de specialitate prevazut la alin. (2) poate
îndeplini, prin cumul, si atributiile cadrului tehnic în domeniul apararii împotriva incendiilor.
ART. 14
La instituirea masurilor exceptionale, precum si în situatii de conflict armat, structurile existente pe timp de pace, ca si
cele care se completeaza sau se înfiinteaza la mobilizare, îndeplinesc functiile si atributiile pe linia protectiei civile
prevazute de lege.
ART. 15
(1) Activitatea de prevenire în domeniul protectiei civile si/sau al interventiei operative se asigura de catre serviciile
de urgenta, prin structuri specializate, în conformitate cu competentele si atributiile stabilite potrivit legii.
(2) Serviciile de urgenta profesioniste sau voluntare si celelalte structuri specializate pentru interventie si actiune în
situatii de urgenta, constituite de catre autoritatile abilitate în conditiile legii, cuprind personal si formatiuni instruite în
specialitati necesare protectiei civile.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica si serviciilor de urgenta private, constituite potrivit dispozitiilor legale.
(4) Criteriile de performanta pentru formatiunile prevazute la alin. (2) si (3) se elaboreaza de Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta si se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor*).
––––
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta
privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul ministrului
administratiei si internelor nr. 158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, încadrarea si
dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1
martie 2007, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanta
privind structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 19 octombrie 2004.
ART. 16
Coordonarea de specialitate a activitatilor de protectie civila prevazute la art. 15 alin. (1) se realizeaza de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta, prin structurile sale specializate, si la nivel local, prin inspectoratele pentru situatii de
urgenta judetene si al municipiului Bucuresti ori, pe timpul starilor exceptionale de mobilizare sau la razboi, prin
punctele de comanda care se asigura din timp de pace la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, la cele
judetene, municipale, de sectoare, orasenesti, al altor localitati importante, precum si la unele institutii publice si
operatori economici.
CAP. 3 Drepturile si obligatiile cetatenilor
SECTIUNEA 1 Drepturi
ART. 17
Cetatenii au dreptul sa încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenta voluntare cu
reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare
se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor**).
––––
**) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile
de urgenta voluntare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006.
În prezent denumirea „Ministerului Administratiei si Internelor” a fost înlocuita cu denumirea „Ministerul Internelor si
Reformei Administrative”, conform art. 15 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea
unor masuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobata prin Legea nr. 98/2008.
ART. 18
(1) Cetatenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a
executarii interventiei de catre serviciile de urgenta au dreptul la ajutoare de urgenta si la despagubiri, dupa caz.
(2) Despagubirile se acorda în urma solicitarii scrise a celui prejudiciat, adresata primarului, pe baza actului de
constatare întocmit de organele competente si a hotarârii consiliului local, din fondurile prevazute în bugetul local cu
aceasta destinatie sau din cele aprobate prin hotarâre a Guvernului.
ART. 19
Personalul serviciilor de urgenta voluntare si cetatenii care participa la actiuni preventive si de interventie pentru
limitare, recuperare si reabilitare pe timpul situatiilor de urgenta beneficiaza de compensatii banesti, drepturi sociale si
alte facilitati stabilite în Statutul personalului voluntar prevazut la art. 17.
SECTIUNEA a 2-a Obligatii
ART. 20
(1) Cetatenii sunt obligati:
a) sa respecte si sa aplice normele si regulile de protectie civila stabilite de autoritatile administratiei publice centrale
si locale, precum si de conducatorii institutiilor publice, ai agentilor economici ori ai organizatiilor neguvernamentale,
dupa caz;
b) sa duca la îndeplinire masurile de protectie civila dispuse, în conditiile legii, de autoritatile competente sau de
personalul învestit cu exercitiul autoritatii publice din cadrul serviciilor publice de urgenta;
c) sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea
numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii de urgenta despre care iau cunostinta;
d) sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia, dupa caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului
112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie ramase neexplodate;
e) sa participe la pregatirea de protectie civila la locul unde îsi desfasoara activitatea;
f) sa participe la întretinerea adaposturilor din cladirile proprietate personala si, în caz de necesitate, la amenajarea
spatiilor de adapostire din teren;
g) sa-si asigure mijloacele individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa, precum si alte materiale
de prima necesitate pentru protectia familiilor lor;
h) sa permita, în situatii de protectie civila, accesul fortelor si mijloacelor de interventie în incinte sau pe terenuri
proprietate privata;
i) sa permita instalarea mijloacelor de alarmare pe cladirile proprietate privata sau apartinând asociatiilor de locatari
sau proprietari, dupa caz, fara plata, precum si accesul persoanelor autorizate, în vederea întretinerii acestora;
j) sa accepte si sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit masurilor dispuse si
aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;
k) sa solicite avizele si autorizatiile privind protectia civila, în cazurile prevazute de lege.
(2) Îndeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) revine, corespunzator situatiei în care se gasesc, si cetatenilor straini
care desfasoara activitati, au resedinta sau se afla în tranzit, dupa caz, pe teritoriul României.
(3) Cetatenii declarati inapti de munca din motive medicale sunt scutiti, pe timpul interventiei în sprijinul fortelor de
protectie civila, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrari, evacuarea de bunuri si altele
asemenea, care presupun efort fizic.
CAP. 4 Atributii si obligatii privind protectia civila
SECTIUNEA 1 Atributii ale autoritatilor administratiei publice
ART. 21
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura stabilirea si integrarea masurilor de protectie civila în
planurile si programele de dezvoltare economico-sociala ce se elaboreaza la nivel national, judetean si local si urmaresc
realizarea acestora.
(2) Masurile si actiunile de prevenire din planurile de protectie civila se planifica si se executa prioritar de catre toate
autoritatile administratiei publice centrale si locale, potrivit competentelor acestora.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale poarta întreaga raspundere pentru asigurarea conditiilor de
supravietuire a populatiei afectate de urmarile calamitatilor naturale si a celorlalte situatii de protectie civila.
(4) Asigurarea conditiilor prevazute la alin. (3) se realizeaza prin serviciile de urgenta, serviciile publice de
gospodarie comunala, institutii si operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în conditiile legii, a bunurilor din
rezervele de stat si a serviciilor si bunurilor puse la dispozitie de organizatii neguvernamentale române sau de
comunitatile locale si populatia din zonele neafectate, de state si organizatii straine ori cu caracter international.
ART. 22
Guvernul exercita urmatoarele atributii principale:
a) aproba strategia nationala a protectiei civile si actele normative specifice, potrivit competentei;
b) analizeaza periodic si ori de câte ori situatia o impune activitatea de protectie civila;
c) aproba planul national de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru gestionarea situatiilor de
urgenta;
d) propune, potrivit legii, Presedintelui României instituirea si încetarea starii de urgenta în zonele afectate;
e) încheie acorduri internationale în domeniul protectiei civile;
f) adopta hotarâri prin care se acorda ajutoare de urgenta si despagubiri persoanelor fizice si juridice afectate;
g) aproba planificarea exercitiilor si a aplicatiilor de protectie civila cu caracter international;
h) solicita, la nevoie, sprijin international;
i) aproba acordarea de ajutor, în urma solicitarilor, statelor afectate de dezastre.
ART. 23
(1) Ministerele, autoritatile publice autonome si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
exercita urmatoarele atributii principale:
a) stabilesc atributiile ce revin structurilor proprii;
b) elaboreaza planuri si programe privind protectia civila în domeniul propriu de competenta;
c) asigura resursele necesare interventiei;
d) constituie capacitati operationale de interventie, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispozitie autoritatilor
administratiei publice locale;
e) initiaza programe sau teme de cercetare în domeniu;
f) constituie baza de date specifica domeniului propriu de activitate, necesara protectiei civile;
g) asigura participarea reprezentantilor, a expertilor si a specialistilor la activitatile Comitetului National pentru
Situatii de Urgenta;
h) pun la dispozitie Ministerului Internelor si Reformei Administrative personal calificat în vederea constituirii
echipelor de experti pentru evaluare sau personalul necesar interventiei, dupa caz;
i) pun la dispozitie Comitetului National pentru Situatii de Urgenta datele si informatiile solicitate în scopul elaborarii
strategiei nationale de protectie civila, a planurilor si programelor de protectie civila, precum si Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta pentru constituirea bazei de date proprii;
j) asigura gestionarea tipurilor de riscuri specifice si îndeplinirea functiilor de sprijin prin structuri specifice
domeniilor de competenta, potrivit legii. Organizarea si functionarea acestor structuri se stabilesc prin hotarâre a
Guvernului.
(2) Ministerul Apararii planifica si executa masurile de protectie civila, potrivit organizarii si planurilor specifice
proprii si planurilor comune cu alte ministere.
ART. 24
(1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative exercita, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza si prezinta Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie nationala a protectiei civile;
b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative specifice;
c) coordoneaza activitatile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;
d) organizeaza si conduce activitatea de asanare a teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflictelor
militare;
e) analizeaza periodic, împreuna cu autoritatile administratiei publice centrale, stadiul realizarii masurilor necesare a fi
luate în situatii de protectie civila;
f) elaboreaza norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenta interna si externa a operatorilor
economici*);
g) organizeaza si conduce exercitii si aplicatii de specialitate;
h) coordoneaza actiunile de limitare si înlaturare a urmarilor calamitatilor naturale si a celorlalte situatii de protectie
civila;
i) colaboreaza cu organisme internationale de specialitate.
(2) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este autoritate de reglementare în domeniul protectiei civile.
(3) Controlul de stat în domeniul protectiei civile se realizeaza prin activitati de reglementare, avizare, autorizare,
atestare, recunoastere, verificare si control si se exercita prin Inspectia de Prevenire din structura Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, respectiv prin inspectiile de prevenire din cadrul inspectoratelor judetene si al municipiului
Bucuresti, în scopul aplicarii unitare a prevederilor legale pe întreg teritoriul României.
(4) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta îndeplineste rolul de punct national de contact în relatiile cu
organisme internationale de profil.
––––
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind planificarea, pregatirea si interventia în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 24 iunie 2005, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 647/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta în caz de accidente în care sunt
implicate substante periculoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 31 mai 2005.
ART. 25
Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale municipiilor, oraselor si
comunelor si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii principale:
a) aproba organizarea protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, analizeaza anual si ori de câte ori
este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri pentru îmbunatatirea acesteia;
b) aproba planurile anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate
prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;
c) participa, potrivit legii, la asigurarea finantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila, precum si a serviciilor de
urgenta si a structurilor care au atributii legale în acest domeniu;
d) stabilesc, în conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile;
e) înfiinteaza, în conditiile legii si cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, centre de formare si
evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta;
f) gestioneaza, depoziteaza, întretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de protectie civila prin serviciile
specializate din subordine;
g) asigura spatiile necesare functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta corespunzatoare, paza si securitatea
acestora si a centrelor operationale, precum si spatiile pentru depozitarea materialelor de interventie.
ART. 26
Prefectul are urmatoarele atributii principale:
a) aproba planurile operative si de pregatire pe linia protectiei civile si planificarea exercitiilor si a altor activitati
desfasurate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
b) urmareste îndeplinirea masurilor de protectie civila la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
c) dispune, potrivit legii, instituirea starii de alerta, activarea sau folosirea, dupa caz, a formatiunilor de interventie;
d) aproba schema cu riscurile teritoriale întocmita de inspectoratul pentru situatii de urgenta;
e) asigura conditii pentru buna desfasurare si integrarea activitatii fortelor de interventie din alte judete sau a echipelor
internationale, dupa caz, sosite în unitatea administrativ-teritoriala în scopul limitarii si înlaturarii efectelor dezastrelor;
f) prezinta consiliului judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, propuneri de completare a
sistemului de înstiintare si alarmare a populatiei, a fondului de adapostire, a bazei materiale si alte masuri de protectie a
populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si a mediului;
g) exercita controlul aplicarii masurilor în situatiile de protectie civila.
ART. 27
Primarul are urmatoarele atributii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorica de protectie civila;
b) aduce la îndeplinire hotarârile consiliului local în domeniul protectiei civile;
c) aproba planurile operative, de pregatire si planificare a exercitiilor de specialitate;
d) propune fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila;
e) conduce exercitiile, aplicatiile si activitatile de pregatire privind protectia civila;
f) coordoneaza activitatea serviciilor de urgenta voluntare;
g) aproba planurile de cooperare cu localitatile învecinate si organismele neguvernamentale;
h) dispune masuri si controleaza modul de întretinere a spatiilor de adapostire colective de catre administratorul
acestora;
i) urmareste realizarea, întretinerea si functionarea legaturilor si mijloacelor de înstiintare si alarmare în situatii de
protectie civila;
j) raspunde de alarmarea, protectia si pregatirea populatiei pentru situatiile de protectie civila;
k) solicita asistenta tehnica si sprijin pentru gestionarea situatiilor de protectie civila;
l) exercita controlul aplicarii masurilor de protectie civila în plan local;
m) asigura evaluarea si centralizarea solicitarilor de ajutoare si despagubiri în situatii de protectie civila, precum si
distribuirea celor primite;
n) coordoneaza nemijlocit evacuarea populatiei din zonele afectate de situatiile de protectie civila;
o) stabileste masurile necesare pentru asigurarea hranirii, a cazarii si a alimentarii cu energie si apa a populatiei
evacuate;
p) dispune masuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrata;
q) coopereaza cu primarii localitatilor sau ai sectoarelor limitrofe, dupa caz, în probleme de interes comun;
r) gestioneaza, depoziteaza, întretine si conserva tehnica, aparatura si materialele de protectie civila, prin serviciile de
specialitate subordonate.
SECTIUNEA a 2-a Obligatiile conducatorilor institutiilor publice, operatorilor economici, proiectantilor,
constructorilor, beneficiarilor si salariatilor
ART. 28
(1) Conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate,
au urmatoarele obligatii principale:
a) asigura identificarea, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase;
b) stabilesc si urmaresc îndeplinirea masurilor si a actiunilor de prevenire si de pregatire a interventiei, în functie de
încadrarea în clasificarea de protectie civila;
c) organizeaza si doteaza, pe baza criteriilor de performanta elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta, servicii de urgenta private si stabilesc regulamentul de organizare si functionare a acestora ori încheie conventii
sau contracte cu alte servicii de urgenta voluntare ori private, care dispun de forte si mijloace capabile sa intervina
operativ si eficace în cazul situatiilor de protectie civila;
d) participa la exercitii si aplicatii de protectie civila si conduc nemijlocit actiunile de alarmare, evacuare, interventie,
limitare si înlaturare a urmarilor situatiilor de urgenta desfasurate de unitatile proprii;
e) asigura gratuit fortelor de interventie chemate în sprijin în situatii de urgenta echipamentele, substantele, mijloacele
si antidoturile adecvate riscurilor specifice;
f) organizeaza instruirea si pregatirea personalului încadrat în munca privind protectia civila;
g) asigura alarmarea populatiei din zona de risc creata ca urmare a activitatilor proprii desfasurate;
h) prevad, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfasurarii activitatilor de protectie civila;
i) înstiinteaza persoanele si organismele competente asupra factorilor de risc si le semnaleaza, de îndata, cu privire la
iminenta producerii sau producerea unei situatii de protectie civila la nivelul institutiei sau operatorului economic;
j) stabilesc si transmit catre transportatorii, distribuitorii si utilizatorii produselor regulile si masurile de protectie
specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport si depozitare;
k) încheie contracte, conventii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenta profesioniste sau voluntare;
l) mentin în stare de functionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spatiile de adapostire si mijloacele tehnice
proprii, destinate adapostirii sau interventiei, tin evidenta acestora si le verifica periodic;
m) îndeplinesc alte obligatii si masuri stabilite, potrivit legii, de catre organismele si organele abilitate.
(2) Conducatorii institutiilor publice si ai operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligati sa
permita instalarea, fara plata, a mijloacelor de alarmare pe cladirile proprii.
(3) Operatorii economici a caror activitate prezinta pericole de accidente majore în care sunt implicate substante
periculoase se supun si prevederilor legislatiei specifice.
ART. 29
Persoanele fizice sau juridice care detin imobile în indiviziune sau le utilizeaza în comun sunt obligate sa coopereze
pentru îndeplinirea masurilor de protectie civila pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile.
ART. 30
(1) Proiectantii, constructorii si beneficiarii de investitii au urmatoarele obligatii:
a) sa prevada în documentatiile tehnice ale investitiilor masurile specifice, echipamentele si dotarile necesare,
conform normativelor în vigoare, si sa asigure realizarea lor înainte de darea în exploatare a investitiei;
b) sa obtina toate avizele, autorizatiile si acordurile privind protectia civila, conform legii, si sa urmareasca realizarea
masurilor stabilite în cuprinsul acestora;
c) sa evalueze riscul seismic al zonei în care se executa lucrarile si sa întocmeasca proiectul, respectiv sa execute
constructia sau instalatia conform gradului de risc seismic evaluat.
(2) În toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe întreaga lor durata de existenta, constructiile si amenajarile,
echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologice pentru autorizare în domeniul protectiei civile se supun unei examinari
sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, în conditiile prevazute de reglementarile
specifice.
(3) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (2) revine persoanelor care concura la proiectarea, realizarea,
exploatarea, întretinerea, repararea, postutilizarea constructiilor, a echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit
obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege.
(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor se elaboreaza de Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative si se publica în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.*)
––––
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.433/2006 privind aprobarea tarifelor pentru
eliberarea avizelor si autorizatiilor de securitate la incendiu si protectie civila, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 806 din 26 septembrie 2006.
ART. 31
Salariatii au urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protectie individuala, de tratament medical si antidoturi, daca sunt
încadrati la agenti economici sau institutii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic;
b) sa beneficieze de masurile de protectie sociala prevazute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activitatii,
impuse de situatiile de protectie civila;
c) sa respecte normele, regulile si masurile de protectie civila stabilite;
d) sa participe la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire specifica.
CAP. 5 Pregatirea pentru protectia civila
ART. 32
Pregatirea pentru protectia civila cuprinde pregatirea populatiei si a salariatilor, pregatirea serviciilor de urgenta,
pregatirea personalului cu functii de conducere pe linia protectiei civile, precum si a personalului de specialitate.
ART. 33
(1) Pregatirea profesionala a serviciilor de urgenta si a altor forte cu care se coopereaza se realizeaza pe baza
programelor anuale de pregatire, aprobate de sefii acestora.
(2) Planificarea exercitiilor si a aplicatiilor de cooperare privind protectia civila la care participa, potrivit specificului
acestora, serviciile de urgenta, fortele de protectie si sprijin si populatia se aproba de prefect, primar sau de ministrul
internelor si reformei administrative, dupa caz.
(3) Exercitiile de cooperare interjudetene/regionale si cele cu caracter international se aproba de Guvern, la
propunerea ministrului internelor si reformei administrative.
(4) În documentele de planificare a pregatirii privind protectia civila se prevad si resursele materiale si financiare
necesare, precum si cine le asigura.
ART. 34
(1) Initierea, calificarea, perfectionarea sau specializarea conducatorilor structurilor specializate de protectie civila, a
sefilor serviciilor de urgenta voluntare si private, a personalului de specialitate mentionat la art. 13 alin. (2), precum si a
altor persoane cu atributii în acest domeniu se realizeaza prin cursuri, convocari sau instructaje si se desfasoara în
Centrul National de Perfectionare a Pregatirii pentru Managementul Situatiilor de Urgenta si în centrele zonale ale
acestuia, precum si în Institutul National de Administratie sau în alte institutii de învatamânt de profil.
(2) Pregatirea pentru protectia civila în institutiile de învatamânt militar este obligatorie si se desfasoara pe baza
tematicilor elaborate cu consultarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
ART. 35
Formarea, perfectionarea si specializarea personalului serviciilor de urgenta profesioniste si al structurilor componente
ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta se realizeaza în institutiile de învatamânt de profil din
subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, a Ministerului Apararii, precum si în alte unitati abilitate
din tara si din strainatate.
ART. 36
(1) Informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila sunt obligatorii si se asigura prin: institutiile
de învatamânt si educatie de toate gradele, mijloacele de informare în masa si serviciile profesioniste pentru situatii de
urgenta.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
stabileste, prin protocol, temele si activitatile practic-aplicative de educatie privind protectia civila, care se includ în
programele de învatamânt, precum si în planurile activitatilor extrascolare.
(3) Societatile publice si private, nationale si locale, de radio si televiziune, precum si presa scrisa sunt obligate sa
asigure prezentarea în emisiunile, respectiv în stirile si reportajele acestora, a riscurilor potentiale, masurilor preventive
si a modului de actiune si comportare a populatiei pe timpul situatiilor de urgenta civila.
(4) La informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila participa si organizatiile
neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor si specificului activitatilor acestora.
ART. 37
(1) Instruirea salariatilor privind protectia civila se asigura sistematic, de regula împreuna cu instructajele de prevenire
si stingere a incendiilor, în conditiile stabilite prin dispozitiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii
de Urgenta si aprobate de ministrul administratiei si internelor*).
(2) Participarea salariatilor la instruire constituie sarcina de serviciu.
––––
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
599 din 12 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 38
Periodic, pe baza planurilor si a programelor de pregatire si cu aprobarea primarului localitatii, se efectueaza exercitii
de alarmare publica.
CAP. 6 Protectia populatiei si a bunurilor materiale
ART. 39
Protectia populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu de activitati
constând în: înstiintare, avertizare si alarmare, adapostire, protectie nucleara, biologica si chimica, evacuare si alte
masuri tehnice si organizatorice specifice.
SECTIUNEA 1 Înstiintarea, avertizarea si alarmarea
ART. 40
(1) Înstiintarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta sau de serviciile de urgenta
profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la populatie sau de la structurile care monitorizeaza sursele de
risc.
(2) Avertizarea populatiei se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, prin
mijloacele de avertizare specifice, în baza înstiintarii primite de la structurile abilitate.
ART. 41
(1) Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile de urgenta
profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la Statul Major General, si de structurile specializate din cadrul
categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens.
(2) Alarmarea populatiei se realizeaza de autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, prin
mijloacele specifice, pe baza înstiintarii primite de la structurile abilitate.
ART. 42
(1) Mijloacele de avertizare si alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta si de serviciile de urgenta profesioniste.
(2) Normele tehnice privind instalarea sistemului integrat de avertizare si alarmare a populatiei si instructiunile
privind semnalele si mesajele de avertizare si alarmare se elaboreaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor**) si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) La solicitarea presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta, mesajele de avertizare si alarmare se transmit
obligatoriu, cu prioritate si gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.
––––
**) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind Sistemul national integrat de înstiintare, avertizare si alarmare a populatiei, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.259/2006
pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de înstiintare, avertizare, prealarmare si alarmare
în situatii de protectie civila, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 18 aprilie 2006.
ART. 43
În cazul unui atac iminent, în situatia în care nu s-a declarat starea de razboi, primele mesaje de prealarma si de alarma
se transmit cu aprobarea ministrului internelor si reformei administrative, pe baza înstiintarilor Statului Major General si
structurilor specializate din cadrul categoriilor de forte armate, conform planurilor de cooperare întocmite în acest sens.
ART. 44
(1) Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea primarului
localitatii, a conducatorului institutiei publice sau a operatorului economic implicat, dupa caz, ori a împuternicitilor
acestora.
(2) Sistemul de înstiintare, avertizare si alarmare la localitati, institutii publice si operatori economici se verifica
periodic prin executarea de antrenamente si exercitii.
(3) Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare cu încalcarea prevederilor legale si a normelor tehnice
prevazute la art. 42 alin. (2) este interzisa.
SECTIUNEA a 2-a Adapostirea
ART. 45
(1) Pentru protectia populatiei si a bunurilor din patrimoniul cultural national de efectele atacurilor din aer se
realizeaza sistemul national de adapostire, care cuprinde: adaposturi pentru puncte de comanda destinate Sistemului
National de Management al Situatiilor de Urgenta, adaposturi publice de protectie civila aflate în administrarea
consiliilor locale si fondul privat de adapostire realizat de operatorii economici si proprietarii de imobile.
(2) Autoritatile administratiei publice, institutiile publice, operatorii economici si proprietarii de imobile au obligatia
sa prevada în planurile de investitii si sa realizeze adaposturi de protectie civila.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale si serviciile de urgenta de la toate nivelurile de competenta vor
identifica si vor stabili posibilitatile de utilizare pentru adapostire a unor galerii de mina, tuneluri, pesteri, grote etc.
existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevazute pentru amenajare de tabere de sinistrati, evacuati sau
refugiati.
(4) Categoriile de constructii la care este obligatorie realizarea de adaposturi publice de protectie civila, precum si
adaposturile care se amenajeaza ca puncte de comanda se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Internelor si Reformei Administrative***).
(5) Adaposturile publice de protectie civila prevazute în documentatiile tehnice ale investitiilor se avizeaza tehnic,
premergator eliberarii autorizatiilor de construire, de catre serviciile de urgenta profesioniste, potrivit metodologiei
elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, aprobata de ministrul internelor si reformei administrative
si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I****).
(6) În timp de pace adaposturile publice de protectie civila, cu exceptia spatiilor amenajate ca puncte de comanda, pot
fi utilizate pentru alte destinatii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligatia de a fi eliberate în situatii de urgenta în
maximum 24 de ore si cu informarea prealabila a centrelor operationale din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste.
(7) Adaposturile publice de protectie civila se inspecteaza periodic de catre personalul de specialitate al serviciilor de
urgenta profesioniste; detinatorii si utilizatorii acestor adaposturi sunt obligati sa îndeplineasca normele si masurile
stabilite pentru mentinerea adaposturilor si a instalatiilor utilitare ale acestora în stare de functionare.
(8) Construirea adaposturilor si amenajarea altor spatii de adapostire cuprinse în planurile de mobilizare se executa la
punerea în aplicare a planurilor respective.
––––
***) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este
obligatorie realizarea adaposturilor de protectie civila, precum si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005, cu modificarile ulterioare.
În prezent, denumirea „Ministerul Administratiei si Internelor” a fost înlocuita cu denumirea „Ministerul Internelor si
Reformei Administrative”, conform art. 15 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea
unor masuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobata prin Legea nr. 98/2008.
****) A se vedea si nota de subsol corespunzatoare asteriscului din finalul art. 9 alin. (1) lit. g).
SECTIUNEA a 3-a Asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata
ART. 46
Asanarea terenului si neutralizarea munitiei ramase neexplodate din timpul conflictelor armate se executa de catre
subunitati specializate si specialisti pirotehnicieni din serviciile de urgenta profesioniste din subordinea Inspectoratului
General pentru Situatii de Urgenta, potrivit instructiunilor si normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta si aprobate prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.
ART. 47
(1) Munitiile se distrug în poligoane ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative si Ministerului Apararii
sau pe terenuri puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale în a caror raza administrativ-teritoriala se
executa lucrarile de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea munitiei se amenajeaza potrivit instructiunilor si
normelor tehnice specifice, elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Autoritatile administratiei publice locale sau, dupa caz, institutiile publice si operatorii economici asigura
subunitatii de interventie care executa asanarea pirotehnica, accesul în teren si, gratuit, mâna de lucru auxiliara, mijloace
de transport cu soferi si carburantul aferent, materialele, asistenta sanitara, precum si cazarea si hranirea efectivelor
necesare acestor lucrari.
(3) Paza munitiilor si a terenurilor în curs de asanare, precum si însotirea transporturilor de munitii se executa de
personal autorizat.
ART. 48
(1) Persoanele fizice si juridice care iau cunostinta de existenta munitiilor au obligatia sa anunte de îndata centrul
operational din cadrul serviciului de urgenta profesionist, dispeceratul integrat de urgenta, politia sau primarul, dupa caz.
(2) Se interzice persoanelor fizice neautorizate sa ridice, sa manipuleze ori sa utilizeze munitia neexplodata.
ART. 49
Materialele explozive si mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea munitiei ramase neexplodate se pun la
dispozitie specialistilor pirotehnicieni, la cererea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, prin inspectoratele
de jandarmi judetene.
ART. 50
Formatiunile de interventie prevazute la art. 46 executa gratuit actiuni de distrugere a zapoarelor care pun în pericol
localitatile sau siguranta cetateanului.
SECTIUNEA a 4-a Protectia nucleara, radiologica, chimica si biologica
ART. 51
(1) Protectia nucleara, radiologica, chimica si biologica a populatiei se realizeaza prin mijloace de protectie
individuala, colectiva sau prin alte masuri tehnice si organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc.
(2) Institutiile publice si operatorii economici care produc, transporta, depoziteaza sau manipuleaza substante
periculoase în cantitati care pot pune în pericol viata si sanatatea cetatenilor organizeaza si executa controlul
contaminarii radioactive, chimice si biologice a materiilor prime si produselor finite si realizeaza masurile de
decontaminare a personalului propriu, terenului, cladirilor si utilajelor.
ART. 52
Mijloacele de protectie individuala a cetatenilor se asigura potrivit criteriilor elaborate de Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta si aprobate prin hotarâre a Guvernului*).
––––
*) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de
protectie individuala a cetatenilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 8 iunie 2005.
ART. 53
Decontaminarea se realizeaza prin operatiuni si tehnici speciale efectuate de catre serviciile de urgenta, unele unitati
militare si operatori economici, potrivit normelor tehnice elaborate de ministerele de profil si avizate de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta.
ART. 54
(1) Depoluarea consta în luarea unor masuri specifice pentru identificarea si eliminarea surselor poluante, limitarea,
îndepartarea sau neutralizarea agentilor poluatori ai apei, aerului si terenului.
(2) Masurile de depoluare sunt însotite, dupa caz, de evacuarea persoanelor si a animalelor din mediul poluat sau de
interzicerea utilizarii apei, a alimentelor si a furajelor contaminate.
(3) Se interzice comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate.
(4) Operatorii economici si institutiile publice au obligatia sa avertizeze imediat populatia asupra riscurilor de poluare
si contaminare a zonelor limitrofe unitatilor respective si sa intervina cu fortele si mijloacele de care dispun pentru
protectia populatiei si înlaturarea efectelor poluarii.
SECTIUNEA a 5-a Evacuarea
ART. 55
Evacuarea se executa pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform normelor si instructiunilor elaborate de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
ART. 56
(1) Trecerea la executarea actiunii de evacuare în situatii de dezastre se hotaraste de primar sau de prefect, dupa caz,
la propunerea comitetului pentru situatii de urgenta competent.
(2) În situatii de conflict armat, evacuarea se aproba de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la propunerea ministrului
apararii.
ART. 57
Principiile evacuarii în situatii de conflict armat se stabilesc prin hotarâre a Guvernului**).
––––
**) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 1.222/2005 privind stabilirea principiilor evacuarii în situatii de conflict
armat, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 19 octombrie 2005.
ART. 58
Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate si periculoase, delimitate si marcate corespunzator, care intra sub
incidenta situatiilor de protectie civila, este interzis.
CAP. 7 Limitarea si înlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civila
ART. 59
(1) Limitarea si înlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civila cuprind ansamblul de activitati si actiuni executate
în scopul restabilirii situatiei de normalitate în zonele afectate.
(2) La actiunile de limitare si înlaturare a urmarilor situatiilor de protectie civila participa structuri de interventie din
cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp
scurt, unitati si formatiuni militare ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii, servicii
de urgenta voluntare, formatiuni de Cruce Rosie si alte structuri cu atributii în domeniu.
(3) Interventia operativa a structurilor prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza planurilor de interventie si cooperare
întocmite de autoritatile competente, în limitele functiilor de sprijin repartizate pentru a fi asigurate de catre ministere,
celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.
ART. 60
(1) La limitarea si înlaturarea urmarilor dezastrelor sunt obligate sa participe si serviciile pentru situatii de urgenta
private.
(2) Autorizarea serviciilor de urgenta private se executa pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta, aprobate prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.
ART. 61
Principiile de organizare, de conducere si modul de utilizare a serviciilor de urgenta profesioniste si voluntare,
unitatilor de interventie, formatiunilor de interventie specializate si private în actiunile de limitare si înlaturare a
urmarilor situatiilor de protectie civila, precum si planurile operative întocmite în acest scop se stabilesc prin
regulamente, ordine si instructiuni elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul
internelor si reformei administrative.
ART. 62
(1) Conducerea activitatilor de interventie se realizeaza prin reteaua centrelor operationale si operative sau a punctelor
de comanda existente la autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si la institutiile publice si operatorii
economici.
(2) Conducerea nemijlocita a operatiunilor de interventie se asigura de comandantul actiunii, împuternicit potrivit
legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si punctul operativ avansat.
(3) Grupa operativa se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie si specialisti ai serviciilor
de urgenta ale autoritatilor publice, ai operatorilor economici si institutiilor implicate în gestionarea situatiei de urgenta.
(4) Punctul operativ avansat este mobil si se asigura de catre serviciul de urgenta profesionist sau de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta, printr-o autospeciala echipata si încadrata corespunzator. În functie de
amplasamentul fata de zona afectata, rolul punctului operativ poate fi preluat de centrul operational.
(5) Pâna la sosirea la fata locului a comandantului actiunii, conducerea operatiunilor se asigura de comandantul sau de
seful formatiunii de interventie din serviciul de urgenta, cu sprijinul reprezentantilor autoritatii administratiei publice
locale sau al patronului, dupa caz.
(6) Coordonarea elaborarii si derularii programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situatiilor de
urgenta se asigura de catre reprezentantii autoritatilor, institutiilor sau ai operatorilor economici stabiliti de comitetele
pentru situatii de urgenta competente.
CAP. 8 Asigurarea materiala si financiara
SECTIUNEA 1 Asigurarea materiala
ART. 63
Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice si operatorii economici au obligatia sa
planifice si sa realizeze asigurarea materiala si financiara a protectiei civile, potrivit legii.
ART. 64
(1) Înzestrarea si dotarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si a structurilor subordonate cu tehnica,
aparatura si materiale specific militare se asigura de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, pe baza normelor
de înzestrare si dotare aprobate de ministrul internelor si reformei administrative.
(2) Dotarea structurilor de protectie civila, altele decât cele prevazute la alin. (1), se efectueaza pe baza normelor
elaborate de persoanele juridice care au constituit aceste structuri, avizate de inspectoratele pentru situatii de urgenta
judetene si aprobate de prefect.
ART. 65
Contractarea si aprovizionarea cu tehnica si materiale se asigura de fiecare beneficiar contra cost. Tehnica si alte
categorii de materiale necesare protectiei civile se asigura si din donatii, sponsorizari, împrumuturi temporare sau din
alte surse legal constituite.
ART. 66
(1) Întretinerea, repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila, precum si durata normata de
folosinta a acestora se realizeaza potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta
si aprobate de ministrul administratiei si internelor.*)
(2) Montarea, întretinerea, repararea si exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicatii si informatice de protectie
civila se asigura cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a conventiilor legale încheiate cu
acestia.
––––
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.180/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind întretinerea, repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2006.
ART. 67
(1) Materialele didactice necesare pentru protectia civila: filme, diafilme, planse, manuale, brosuri, pliante, reviste si
altele se realizeaza de Ministerul Internelor si Reformei Administrative si se asigura gratuit autoritatilor administratiei
publice, institutiilor publice si operatorilor economici.
(2) Autoritatile publice, institutiile publice si operatorii economici au obligatia de a realiza materiale de popularizare a
activitatilor de protectie civila, emisiuni de radio si de televiziune, precum si alte activitati cu resurse proprii sau altele
legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si al serviciilor de urgenta profesioniste.
SECTIUNEA a 2-a Asigurarea financiara
ART. 68
(1) Finantarea cheltuielilor cu protectia civila se asigura, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din
bugetele institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii si din
bugetele proprii ale operatorilor economici, dupa caz.
(2) Finantarea serviciilor de urgenta se asigura de catre persoanele juridice care le-au constituit.
(3) Obiectivele de investitii de interes national pentru protectia civila se finanteaza de la bugetul de stat.
ART. 69
(1) Cheltuielile pentru realizarea adaposturilor de protectie civila aferente constructiilor cu destinatie de locuinta,
birouri, centre comerciale sau destinate oricaror manifestari publice si care, potrivit normelor specifice, trebuie sa fie
prevazute, din constructie, cu asemenea adaposturi se suporta de catre proprietar.
(2) Pentru suportarea partiala sau integrala a costurilor realizarii adaposturilor de protectie civila aferente constructiei
cu destinatie de locuinta, se pot aloca fonduri cu destinatia de subventii, ce se acorda cetatenilor o singura data, în
conditiile stabilite prin hotarâre a Guvernului.
ART. 70
Finantarea ajutoarelor de urgenta, a despagubirilor, precum si a unor lucrari sau cheltuieli neprevazute se asigura din
fondul de interventie constituit la dispozitia Guvernului pentru înlaturarea efectelor unor dezastre.
ART. 71
Pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital privind protectia civila pot fi utilizate, potrivit legii, donatii,
sponsorizari, venituri din prestari de servicii, contributii ale societatilor si ale caselor de asigurare sau de reasigurare,
precum si alte surse legale.
ART. 72
Fundamentarea si întocmirea documentatiei tehnice privind investitiile aferente protectiei civile se realizeaza pe baza
normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate prin ordin al ministrului
internelor si reformei administrative.
ART. 73
(1) Cheltuielile pentru dotarea cu aparatura, mijloace tehnice si materialele necesare centrelor zonale de pregatire în
domeniul protectiei civile se suporta de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, în limita sumelor aprobate cu
aceasta destinatie. Derularea fondurilor se face prin bugetul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Consiliile judetene ale judetelor în care functioneaza centrele de pregatire zonala pentru pregatirea specifica
protectiei civile vor pune la dispozitie acestora terenul, cladirile, precum si cheltuielile de întretinere aferente acestora.
CAP. 9 Contraventii si sanctiuni
ART. 74
Încalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea juridica civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
ART. 75
Constituie contraventii la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte:
a) neincluderea masurilor de protectie civila în programele de dezvoltare economico-sociala sau în proiectele de
buget;
b) neorganizarea serviciilor de urgenta voluntare sau neasigurarea înzestrarii si a pregatirii profesionale a acestora;
c) neasigurarea înstiintarii, avertizarii, alarmarii sau evacuarii populatiei în situatii de protectie civila, precum si
transmiterea neautorizata de mesaje de protectie civila;
d) neasigurarea identificarii, a monitorizarii si a evaluarii factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau
nestabilirea masurilor de protectie împotriva efectelor negative ale acestora;
e) neasigurarea înzestrarii, a dotarii si a echiparii cu mijloace tehnice de protectie civila, precum si nementinerea în
stare de operativitate a acestora;
f) nesolicitarea avizelor, a acordurilor sau a autorizatiilor privind protectia civila ori neîndeplinirea masurilor si a
conditiilor prevazute în acestea;
g) neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor si a dispozitiilor privind protectia civila;
h) neprevederea în documentele tehnico-economice ale investitiilor a adaposturilor, a dotarilor si a masurilor de
utilitate publica privind protectia civila sau nerealizarea la termen a acestora;
i) nementinerea adaposturilor publice de protectie civila în buna stare de utilizare pe timpul situatiilor exceptionale,
corespunzatoare destinatiilor acestora;
j) neparticiparea la instruirile, exercitiile si aplicatiile de pregatire privind protectia civila;
k) neîndeplinirea masurilor de protectie nucleara, biologica si chimica a populatiei;
l) neanuntarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind masurile de protectie civila
luate ori necesar a fi luate;
m) folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protectie civila cu destinatie publica;
n) interzicerea accesului personalului si al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenta în scopul îndeplinirii
atributiilor legale specifice;
o) neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protectiei civile, prevazute în planurile specifice;
p) neîndeplinirea functiilor de sprijin stabilite pe timpul situatiilor de urgenta;
q) accesul persoanelor neautorizate pe timpul situatiilor de urgenta în zonele afectate, interzise accesului si care sunt
delimitate si marcate corespunzator.
ART. 76
(1) Contraventiile prevazute la art. 75 se sanctioneaza cu amenda dupa cum urmeaza:
a) de la 50 de lei la 100 de lei, faptele prevazute la lit. j) si l);
b) de la 100 de lei la 500 de lei, faptele prevazute la lit. f);
c) de la 500 de lei la 1.000 de lei, faptele prevazute la lit. g), m), n) si p);
d) de la 1.000 de lei la 2.000 de lei, faptele prevazute la lit. a), b), c), h), i) si o);
e) de la 2.000 de lei la 5.000 de lei, faptele prevazute la lit. d), e), k) si q).
(2) Sanctiunile contraventionale se aplica persoanelor fizice sau juridice, dupa caz.
(3) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz,
de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute în prezenta lege, pentru fiecare categorie de
contraventii.
ART. 77
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul serviciilor de urgenta profesioniste cu
atributii de îndrumare, control, interventie si constatare a încalcarilor legii în domeniul protectiei civile, desemnat de
inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si nominalizat de inspectorii-sefi, precum si de
catre persoanele anume desemnate de catre conducatorii autoritatilor administratiei publice cu atributii în domeniu.
ART. 78
Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.
CAP. 10 Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 79
(1) Actele normative ce deriva din prezenta lege, prevazute a se elabora si aproba prin hotarâri ale Guvernului, se emit
în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Reglementarile tehnice prevazute a fi aprobate prin ordine ale ministrilor se emit în termen de 180 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 80
Semnul distinctiv national pentru identificarea personalului si marcarea mijloacelor tehnice, a adaposturilor si a altor
bunuri de protectie civila, uniforma si cartea de identitate specifice personalului specializat cu atributii în domeniul
protectiei civile se stabilesc prin hotarâre a Guvernului*), tinându-se seama de prevederile reglementarilor
internationale.
––––
*) A se vedea Hotarârea Guvernului nr. 630/2005 pentru stabilirea semnului distinctiv national prin care se identifica
personalul si se marcheaza mijloacele tehnice, adaposturile, alte bunuri de protectie civila, uniforma si cartea de
identitate specifice personalului specializat cu atributii în domeniul protectiei civile, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 597 din 11 iulie 2005.
ART. 81
Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 82
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea protectiei civile nr. 106/1996, publicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 3 octombrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonanta
Guvernului nr. 47/1994 privind apararea împotriva dezastrelor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
242 din 29 august 1994, aprobata prin Legea nr. 124/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
–––––

H.G. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

Codul Muncii

OMAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu

OMAI nr.163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor

OMAI nr. 262/2010 privind dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la spatii pentru birouri

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G. nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

H.G. nr 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1051/2006 regarding the minimum safety and health requirements for the manual handling of masses that present risks for workers, especially of back disorders

HOTĂRÂRE nr. 1051 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 713 din 21 august 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
ART. 2
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime domeniului prevăzut la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice cuprinse în prezenta hotărâre.
ART. 3
În sensul prezentei hotărâri, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
CAP. II
Obligaţiile angajatorilor
ART. 4
Angajatorul trebuie sa ia măsuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie sa utilizeze mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipulării manuale a maselor de către lucrători.
ART. 5
În cazurile în care nu se poate evita necesitatea manipulării manuale a maselor de către lucrători, angajatorul trebuie sa ia măsuri organizatorice corespunzătoare, sa utilizeze mijloace adecvate sau sa furnizeze lucrătorilor aceste mijloace, pentru a reduce riscul pe care îl implica manipularea manuală a acestor mase, luând în considerare elementele de referinta prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 6
În toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrator nu poate fi evitata, angajatorul trebuie sa organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea sa fie cat mai sigura şi cu risc cat mai mic posibil pentru sănătate, fiind obligat de asemenea:
a) sa evalueze, în prealabil, condiţiile de securitate şi de sănătate pentru tipul de lucrare respectiv şi sa examineze în special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor anexei nr. 1;
b) sa urmărească evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare, prin adoptarea de măsuri corespunzătoare, având în vedere caracteristicile mediului de munca şi cerinţele activităţii, potrivit prevederilor anexei nr. 1.
ART. 7
Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 7 alin. (4) lit. c), art. 24, 25 şi 35 din Legea nr. 319/2006, trebuie respectate prevederile anexei nr. 2.
CAP. III
Informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor
ART. 8
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie sa fie informati despre toate măsurile ce trebuie puse în practica în aplicarea prezentei hotărâri, cu privire la protecţia securităţii şi sănătăţii.
(2) Angajatorii trebuie sa se asigure ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţii generale şi, ori de câte ori este posibil, informaţii precise cu privire la:
a) greutatea maselor;
b) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat excentric.
ART. 9
Fără a aduce atingere prevederilor art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006, angajatorii trebuie sa se asigure ca lucrătorii primesc, în plus, o formare adecvată şi informaţii precise cu privire la modul corect de manipulare a maselor şi la riscurile la care aceştia se expun, în special dacă aceste sarcini nu sunt efectuate corect, având în vedere prevederile anexelor nr. 1 şi 2.
ART. 10
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotărâre, inclusiv în anexele la aceasta, trebuie sa se realizeze potrivit prevederilor art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.
CAP. IV
Sancţiuni
ART. 11
Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit Legii nr. 319/2006.
ART. 12
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de munca din cadrul Inspecţiei Muncii şi de către inspectorii de medicina muncii din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 13
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 14
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei comunica Comisiei Europene textele dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.
ART. 15
Prezenta hotărâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*
Prezenta hotărâre transpune Directiva 1990/269/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special dorsolombare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemnează:
–––––
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul economiei şi comerţului,
Codrut Ioan Seres
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Bucureşti, 9 august 2006.
Nr. 1.051.
ANEXA 1
ELEMENTE DE REFERINTA*1)
[art. 5, art. 6 lit. a) şi b) şi art. 9 din hotărâre]
––-
*1) În vederea efectuării unei analize mulţi-factor, pot fi luati în considerare simultan diferiţi factori prezentaţi în anexele nr. 1 şi 2.
1. Caracteristicile masei
Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:
– prea grea sau prea mare;
– greu de manuit şi de prins;
– instabila sau cu un conţinut ce risca sa se deplaseze;
– pozitionata astfel încât necesita susţinerea sau manipularea ei la distanta fata de trunchi sau cu flexia ori rasucirea trunchiului;
– susceptibilă sa producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.
2. Efortul fizic necesar
Efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă:
– este prea intens;
– nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de rasucire a trunchiului;
– poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
– este realizat atunci când corpul se afla într-o poziţie instabila.
3. Caracteristicile mediului de munca
Caracteristicile mediului de munca pot determina o creştere a riscurilor, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă:
– nu exista suficient spaţiu liber, în special pe verticala, pentru realizarea activităţii;
– solul prezintă denivelari, prezentând pericole de împiedicare, sau este alunecos pentru incaltamintea lucrătorului;
– locul de munca sau mediul de munca nu permite lucrătorului manipularea manuală a maselor la o înălţime sigura sau într-o poziţie de lucru confortabila;
– solul sau planul de lucru prezintă denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri;
– solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;
– temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului este necorespunzătoare.
4. Cerinţe ale activităţii
Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă implica una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
– efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana vertebrala;
– perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
– distanţe prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
– ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.
ANEXA 2
FACTORI INDIVIDUALI DE RISC*1)
[art. 7 şi 9 din hotărâre]
––-
*1) În vederea efectuării unei analize mulţi-factor, pot fi luati în considerare simultan diferiţi factori prezentaţi în anexele nr. 1 şi 2.
Lucrătorul este expus unor riscuri dacă:
– este necorespunzător din punct de vedere fizic sa execute sarcina de munca respectiva;
– poarta îmbrăcăminte, incaltaminte sau alte efecte personale necorespunzătoare;
– nu are cunoştinţe sau instruire suficienta ori adecvată.
––––

H.G. nr 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 300/2006 regarding the minimum security and health requirements for temporary or mobile construction sites

HOTĂRÂRE Nr. 300 din 2 martie 2006
privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru santierele temporare sau mobile
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 21 martie 2006
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
Dispoziții generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileste cerințele minime de securitate si sănătate în muncă pentru santierele temporare sau
mobile.
ART. 2
Prezenta hotărâre nu se aplică activităților de foraj si extracție din industria extractivă.
ART. 3
Prevederile legislației naționale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplică domeniului prevăzut la art. 1 fără a
aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice ale prezentei hotărâri.
ART. 4
În înțelesul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) santier temporar sau mobil, denumit în continuare santier, – orice santier în care se desfăsoară lucrări de
construcții sau de inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) – orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea si care asigură fondurile
necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect – orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condițiile legii si desemnată de către
beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea si controlul realizării lucrărilor pe santier, fiind
responsabilă de realizarea proiectului în condițiile de calitate, costuri si termene stabilite;
d) proiectantul lucrării – orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează
documentația de proiectare;
e) sef de santier – persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe santier si să
urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) – orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări
de construcții-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) – orice persoană fizică sau juridică care îsi asumă contractual față de antreprenor
sarcina de a executa lucrări de construcții-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrător independent – orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent
si îsi asumă contractual față de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe santier lucrări pentru
care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării – orice persoană fizică sau
juridică competentă, desemnată de către beneficiar si/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului,
având atribuțiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării – orice persoană fizică sau juridică
desemnată de către beneficiarul lucrării si/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având
atribuțiile prevăzute la art. 58.
CAP. 2
Coordonatori în materie de securitate si sănătate
ART. 5
Coordonarea în materie de securitate si sănătate trebuie să fie organizată atât în faza de studiu, concepție si elaborare
a proiectului, cât si pe perioada executării lucrărilor.
ART. 6
Atunci când la elaborarea proiectului participă mai mulți proiectanți, beneficiarul si/sau managerul de proiect trebuie
să desemneze un coordonator în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
ART. 7
Atunci când la realizarea lucrărilor pe santier participă mai mulți antreprenori, un antreprenor si unul sau mai mulți
subantreprenori, un antreprenor si lucrători independenți ori mai mulți lucrători independenți, beneficiarul si/sau
managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate si sănătate pe durata realizării
lucrării.
ART. 8
Funcția de coordonator în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării si funcția de
coordonator în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării sau a intervențiilor ulterioare pot fi deținute
de aceeasi persoană.
ART. 9
Pentru a-si putea îndeplini atribuțiile, coordonatorii în materie de securitate si sănătate trebuie:
a) să participe la toate etapele de elaborare a proiectului si de realizare a lucrării;
b) să fie invitați la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului si realizarea lucrării;
c) să primească si, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect si antreprenorului elementele necesare
îndeplinirii sarcinilor sale;
d) să întocmească si să țină la zi registrul de coordonare prevăzut la art. 36.
CAP. 3
Instrumente ale coordonării
SECłIUNEA 1
Planul de securitate si sănătate
ART. 10
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de deschiderea santierului, să fie stabilit
un plan de securitate si sănătate, conform art. 54 lit. b).
ART. 11
Planul de securitate si sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea
prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăsurării activităților pe santier.
ART. 12
Planul de securitate si sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului si trebuie ținut la zi pe
toată durata efectuării lucrărilor.
ART. 13
Planul de securitate si sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării.
ART. 14
În situația în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate
si sănătate.
ART. 15
Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate si sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate în
planul de securitate si sănătate.
ART. 16
Planul de securitate si sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării si să fie adaptat conținutului acestuia.
ART. 17
Planul de securitate si sănătate trebuie:
a) să precizeze cerințele de securitate si sănătate aplicabile pe santier;
b) să specifice riscurile care pot apărea;
c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) să conțină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa
nr. 2.
ART. 18
La elaborarea planului de securitate si sănătate trebuie să se țină seama de toate tipurile de activități care se
desfăsoară pe santier si să se identifice toate zonele în care se desfăsoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2.
ART. 19
Planul de securitate si sănătate trebuie să conțină cel puțin următoarele:
a) informații de ordin administrativ care privesc santierul si, dacă este cazul, informații care completează declarația
prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect si
coordonatorii în materie de securitate si sănătate;
c) identificarea riscurilor si descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecție colectivă si
individuală;
e) amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalități de depozitare a
materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea
lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate si sănătate si obligațiile ce decurg din
acestea;
g) obligații ce decurg din interferența activităților care se desfăsoară în perimetrul santierului si în vecinătatea
acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menținerii santierului în ordine si în stare de curățenie;
i) indicații practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si măsurile de organizare luate în acest
sens;
j) modalități de colaborare între antreprenori, subantreprenori si lucrătorii independenți privind securitatea si
sănătatea în muncă.
ART. 20
Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate si sănătate si obligațiile ce decurg din
acestea trebuie să se refere, în special, la:
a) căile sau zonele de deplasare ori de circulație orizontale si verticale;
b) condițiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveste interferența instalațiilor de ridicat
aflate pe santier sau în vecinătatea acestuia;
c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depozitează
materiale sau substanțe periculoase;
e) condițiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din dărâmări, demolări si
demontări;
f) condițiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecție colectivă si a instalației electrice generale;
h) măsurile care privesc interacțiunile de pe santier.
ART. 21
Planul de securitate si sănătate trebuie să fie completat si adaptat în funcție de evoluția santierului si de durata
efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
ART. 22
Planul de securitate si sănătate trebuie să se afle în permanență pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de
către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sănătate în muncă sau de
reprezentanții lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securității si sănătății.
ART. 23
Planul de securitate si sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepției
finale a lucrării.
SECłIUNEA a 2-a
Planul propriu de securitate si sănătate
ART. 24
Planul propriu de securitate si sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate si sănătate specifice fiecărui
antreprenor sau subantreprenor.
ART. 25
Atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe santier, acesta trebuie să pună planul propriu de
securitate si sănătate la dispoziția managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate si
sănătate, după caz.
ART. 26
Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.
ART. 27
Planul propriu de securitate si sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate si sănătate al santierului.
ART. 28
Antreprenorul care execută cu unul ori mai mulți subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrările care trebuie să
respecte prevederile planului de securitate si sănătate, trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu
si, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate si sănătate pentru lucrările santierului ce
intră în responsabilitatea sa.
ART. 29
La elaborarea planului propriu de securitate si sănătate subantreprenorul trebuie să țină seama de informațiile
furnizate de către antreprenor si de prevederile planului de securitate si sănătate al santierului.
ART. 30
Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate si sănătate în cel mult 30 de zile de la data
contractării lucrării cu antreprenorul.
ART. 31
Planul propriu de securitate si sănătate trebuie să conțină cel puțin următoarele:
a) numele si adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe santier;
c) numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuție care pot afecta sănătatea si securitatea lucrătorilor si a celorlalți
participanți la procesul de muncă pe santier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă
folosite, de utilizarea substanțelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea santierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătății si securității lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le execută pe santier, inclusiv măsuri de protecție colectivă si măsuri de protecție
individuală.
ART. 32
Înainte de începerea lucrărilor pe santier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate si sănătate
trebuie să fie consultat si avizat de către coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării,
medicul de medicina muncii si membrii comitetului de securitate si sănătate sau de către reprezentanții lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul securității si sănătății lucrătorilor.
ART. 33
Planul propriu de securitate si sănătate trebuie să fie actualizat ori de câte ori este cazul.
ART. 34
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate si sănătate trebuie să se afle în permanență pe santier pentru
a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si
sănătate în muncă sau de reprezentanții lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securității si sănătății
lucrătorilor.
ART. 35
Planul propriu de securitate si sănătate trebuie să fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepției
finale a lucrării.
SECłIUNEA a 3-a
Registrul de coordonare
ART. 36
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate si
sănătate, informații privind evenimentele care au loc pe santier, constatările efectuate si deciziile luate.
ART. 37
Coordonatorii în materie de securitate si sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:
a) numele si adresele antreprenorilor, subantreprenorilor si data intervenției fiecăruia pe santier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe santier si durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor,
constatările si deciziile adoptate;
d) observațiile, informațiile si propunerile privind securitatea si sănătatea în muncă aduse la cunostință
beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe santier si eventualele răspunsuri ale acestora;
e) observațiile si propunerile antreprenorilor si subantreprenorilor privind securitatea si sănătatea în muncă;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate si sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe santier si ale întrunirilor, dispozițiile care trebuie transmise;
h) incidente si accidente care au avut loc.
ART. 38
Coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită
coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui
proces-verbal care va fi atasat la registru.
ART. 39
Coordonatorii în materie de securitate si sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului
de proiect, inspectorilor de muncă si inspectorilor sanitari.
ART. 40
Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de securitate si sănătate timp de 5 ani de la
data recepției finale a lucrării.
SECłIUNEA a 4-a
Dosarul de intervenții ulterioare
ART. 41
Dosarul de intervenții ulterioare trebuie să cuprindă:
a) documentația de intervenții ulterioare, cum ar fi planuri si note tehnice;
b) prevederi si informații utile pentru efectuarea intervențiilor ulterioare în condiții de securitate si sănătate.
ART. 42
Dosarul de intervenții ulterioare se întocmeste încă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie
de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
ART. 43
Dosarul de intervenții ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata
realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se atasează la dosar.
ART. 44
După recepția finală a lucrării dosarul de intervenții ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui procesverbal
care se atasează la dosar.
ART. 45
În cazul unei intervenții ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziție coordonatorului în materie de securitate
si sănătate desemnat pe durata intervențiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenții ulterioare.
ART. 46
Coordonatorul în materie de securitate si sănătate desemnat pe perioada intervențiilor ulterioare trebuie să
completeze dosarul de intervenții ulterioare si să efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.
CAP. 4
Declarația prealabilă
ART. 47
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să întocmească o declarație prealabilă în următoarele situații:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare si pe santier lucrează simultan mai mult de 20
de lucrători;
b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
ART. 48
Declarația va fi întocmită conform anexei nr. 3 si va fi comunicată inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia
se vor desfăsura lucrările, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea acestora.
ART. 49
Textul declarației prealabile trebuie să fie afisat pe santier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.
ART. 50
Textul declarației prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări.
CAP. 5
Elaborarea proiectului lucrării
SECłIUNEA 1
Principii generale de securitate si sănătate aplicabile proiectului lucrării
ART. 51
Încă din faza de concepție, studiu si elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul si, atunci când
este cazul, beneficiarul trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate si sănătate
prevăzute în legislația națională care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveste:
a) alegerea soluțiilor arhitecturale, tehnice si/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de
lucru care se desfăsoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
ART. 52
În faza de concepție, studiu si elaborare a proiectului lucrării trebuie să se țină seama, ori de câte ori este necesar, de
toate planurile de securitate si de sănătate si de toate dosarele întocmite conform art. 54 lit. b) si c) sau adaptate
conform art. 58 lit. c).
SECłIUNEA a 2-a
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
ART. 53
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să se
facă înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării.
SECłIUNEA a 3-a
Atribuțiile coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
ART. 54
Coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, numit în conformitate cu
art. 6, are următoarele atribuții:
a) să coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 si 52;
b) să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate si sănătate, precizând
regulile aplicabile santierului respectiv si ținând seama de activitățile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c) să pregătească un dosar de intervenții ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conținând elementele utile în
materie de securitate si sănătate de care trebuie să se țină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
d) să adapteze planul de securitate si sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;
e) să transmită elementele planului de securitate si sănătate tuturor celor cu responsabilități în domeniu;
f) să deschidă un registru de coordonare si să-l completeze;
g) să transmită planul de securitate si sănătate, registrul de coordonare si dosarul de intervenții ulterioare
beneficiarului si/sau managerului de proiect si coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata realizării
lucrării;
h) să participe la întrunirile organizate de beneficiar si/sau de managerul de proiect;
i) să stabilească, în colaborare cu beneficiarul si/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate si sănătate
aplicabile santierului;
j) să armonizeze planurile proprii de securitate si sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate si sănătate al
santierului;
k) să organizeze coordonarea între proiectanți;
l) să țină seama de toate eventualele interferențe ale activităților de pe santier.
ART. 55
Coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să aibă competența
necesară exercitării funcției:
a) experiență profesională de minimum 5 ani în arhitectură, construcții sau conducerea santierelor;
b) formare specifică de coordonator în materie de securitate si sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
CAP. 6
Realizarea lucrării
SECłIUNEA 1
Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării
ART. 56
Pe toată durata realizării lucrării angajatorii si lucrătorii independenți trebuie să respecte obligațiile generale ce le
revin în conformitate cu prevederile din legislația națională care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce
priveste:
a) menținerea santierului în ordine si într-o stare de curățenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ținând seama de condițiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor si zonelor de acces sau de circulație;
d) manipularea în condiții de siguranță a diverselor materiale;
e) întreținerea, controlul înainte de punerea în funcțiune si controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în
scopul eliminării defecțiunilor care ar putea să afecteze securitatea si sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor
sau substanțelor periculoase;
g) condițiile de deplasare a materiilor si materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor si a materialelor rezultate din dărâmări, demolări si demontări;
i) adaptarea, în funcție de evoluția santierului, a duratei de execuție efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări
sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori si lucrătorii independenți;
k) interacțiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea santierului.
SECłIUNEA a 2-a
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării
ART. 57
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în materie de securitate si sănătate pe
durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării proiectului, această desemnare va avea loc
înaintea începerii lucrărilor pe santier.
SECłIUNEA a 3-a
Atribuțiile coordonatorului în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării
ART. 58
Coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are
următoarele atribuții:
a) să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea soluțiilor tehnice si/sau
organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăsoară simultan ori succesiv si la
estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
b) să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura că angajatorii si, dacă este cazul,
lucrătorii independenți respectă principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent si responsabil, si aplică planul de
securitate si sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);
c) să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate si sănătate prevăzut la art.
54 lit. b) si ale dosarului de intervenții ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), în funcție de evoluția lucrărilor si de
eventualele modificări intervenite;
d) să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activităților
acestora, privind protecția lucrătorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea
lucrătorilor, informarea reciprocă si informarea lucrătorilor si a reprezentanților acestora si, dacă este cazul, informarea
lucrătorilor independenți;
e) să coordoneze activitățile care urmăresc aplicarea corectă a instrucțiunilor de lucru si de securitate a muncii;
f) să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe santier;
g) să stabilească, în colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, măsurile generale aplicabile santierului;
h) să țină seama de toate interferențele activităților din perimetrul santierului sau din vecinătatea acestuia;
i) să stabilească, împreună cu antreprenorul, obligațiile privind utilizarea mijloacelor de protecție colectivă,
instalațiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
j) să efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca acestia să redacteze
planul propriu de securitate si sănătate;
k) să avizeze planurile de securitate si sănătate elaborate de antreprenori si modificările acestora.
ART. 59
Coordonatorul în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării trebuie să aibă competența necesară
exercitării funcției:
a) experiență profesională în construcții sau în conducerea santierului de minimum 5 ani;
b) formare specifică de coordonator în materie de securitate si sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
CAP. 7
Obligațiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor si lucrătorilor independenți
SECłIUNEA 1
Obligațiile beneficiarului si ale managerului de proiect
ART. 60
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulți coordonatori în materie de
securitate si sănătate pentru a executa sarcinile prevăzute la art. 54 si 58, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care îi
revin în acest domeniu.
ART. 61
În vederea asigurării si menținerii securității si sănătății lucrătorilor din santier, managerul de proiect are, în
principal, următoarele obligații:
a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de muncă;
b) să coopereze cu coordonatorii în materie de securitate si sănătate în timpul fazelor de proiectare si de realizare a
lucrărilor;
c) să ia în considerare observațiile coordonatorilor în materie de securitate si sănătate consemnate în registrul de
coordonare;
d) să stabilească măsurile generale de securitate si sănătate aplicabile santierului, consultându-se cu coordonatorii în
materie de securitate si sănătate;
e) să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în materie de securitate si sănătate.
SECłIUNEA a 2-a
Obligațiile angajatorilor
ART. 62
Punerea în aplicare a art. 54, 58 si 60 nu aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut în legislația
națională care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 63
În vederea asigurării si menținerii securității si sănătății lucrătorilor din santier în condițiile prevăzute la art. 58 si 60,
angajatorii au, în principal, următoarele obligații:
a) să respecte obligațiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislația națională care
transpune Directiva 89/391/CEE;
b) să îndeplinească si să urmărească respectarea planului de securitate si sănătate de către toți lucrătorii din santier;
c) să ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerințele minime stabilite în anexa
nr. 4;
d) să țină seama de indicațiile coordonatorilor în materie de securitate si sănătate sau ale sefului de santier si să le
îndeplinească pe toată perioada execuției lucrărilor;
e) să informeze lucrătorii independenți cu privire la măsurile de securitate si sănătate care trebuie aplicate pe santier
si să pună la dispoziție acestora instrucțiuni adecvate;
f) să redacteze planurile proprii de securitate si sănătate si să le transmită coordonatorilor în materie de securitate si
sănătate.
ART. 64
În vederea menținerii securității si sănătății pe santier, atunci când ei însisi execută o activitate profesională pe
santier, angajatorii trebuie să respecte:
a) prevederile din legislația națională care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligațiile
angajaților, echipamentul de muncă, echipamentul individual de protecție;
b) indicațiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate si sănătate în muncă.
SECłIUNEA a 3-a
Obligațiile lucrătorilor independenți
ART. 65
În vederea menținerii securității si sănătății pe santier, lucrătorii independenți trebuie:
a) să respecte, pe toată durata execuției lucrării, măsurile de securitate si sănătate, în conformitate cu legislația
națională care transpune Directiva 89/391/CEE si, în particular, prevederile art. 56;
b) să respecte dispozițiile minime de securitate si sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) să-si desfăsoare activitatea conform cerințelor de securitate si sănătate stabilite pentru santierul respectiv;
d) să participe la orice acțiune coordonată de prevenire a riscurilor de accidentare si îmbolnăvire profesională pe
santier;
e) să utilizeze echipamente de muncă ce îndeplinesc condițiile de securitate si sănătate;
f) să aleagă si să utilizeze echipamente individuale de protecție conform riscurilor la care sunt expusi;
g) să respecte indicațiile si să îndeplinească instrucțiunile coordonatorilor în materie de securitate si sănătate;
h) să respecte prevederile planului de securitate si sănătate.
CAP. 8
Informarea lucrătorilor
ART. 66
Lucrătorii si/sau reprezentanții lor trebuie să fie informați asupra măsurilor ce trebuie luate privind securitatea si
sănătatea lor pe santier.
ART. 67
Informațiile trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.
CAP. 9
Consultarea si participarea lucrătorilor
ART. 68
Consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentanților acestora privind prevederile art. 56, 58 si 63 trebuie
să se realizeze conform legislației naționale care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 69
Atunci când este necesar, ținând seama de gradul de risc si de importanța santierului, consultarea si participarea
lucrătorilor si/sau a reprezentanților acestora din întreprinderile care îsi desfăsoară activitatea pe acelasi santier trebuie
să se realizeze cu o coordonare adecvată.
ART. 70
În scopul consultării si participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziție acestora sau, după caz, reprezentanților lor
o copie a planului de securitate si sănătate si a eventualelor sale modificări.
CAP. 10
Dispoziții tranzitorii si finale
ART. 71
Anexele nr. 1 – 4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 72
Regulamentul privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate si sănătate prevăzut la art. 55 si 59
se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale si familiei.
ART. 73
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/57/CEE privind cerințele minime de securitate si sănătate pe santierele
temporare si mobile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidarității sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul transporturilor,
construcțiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul sănătății,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
ANEXA 1
LISTA NEEXHAUSTIVĂ
a lucrărilor de construcții sau de inginerie civilă
1. Excavații
2. Terasamente
3. Construcții
4. Montarea si demontarea elementelor prefabricate
5. Amenajări sau instalații
6. Transformări
7. Renovări
8. Reparații
9. Dărâmări
10. Demolări
11. Mentenanță
12. Întreținere – lucrări de zugrăveli si curățare
13. Asanări
14. Consolidări
15. Modernizări
16. Reabilitări
17. Extinderi
18. Restaurări
19. Demontări
ANEXA 2
LISTA NEEXHAUSTIVĂ
a lucrărilor care implică riscuri specifice pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropați sub alunecări de teren, înghițiți de terenuri
mocirloase/mlăstinoase ori de a cădea de la înălțime, datorită naturii activității desfăsurate, procedeelor folosite sau
mediului înconjurător al locului de muncă
2. Lucrări în care expunerea la substanțe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea si
sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătății lucrătorilor este o cerință legală
3. Lucrări cu expunere la radiații ionizante pentru care prevederile legale specifice obligă la delimitarea de zone
controlate sau supravegheate
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune
5. Lucrări care expun la risc de înec
6. Lucrări de puțuri, terasamente subterane si tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări care implică folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare si demontare a elementelor prefabricate grele.
ANEXA 3
CONłINUTUL DECLARAłIEI PREALABILE
1. Data comunicării
2. Adresa exactă a santierului
3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele si adresele)
4. Tipul lucrării
5. Managerul (managerii) de proiect (numele si adresa)
6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate si sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele
si adresa)
7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate si sănătate pe durata realizării lucrării (numele si adresa)
8. Data prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata estimativă a lucrărilor pe santier
10. Numărul maxim estimat de lucrători pe santier
11. Numărul de antreprenori/subantreprenori si de lucrători independenți prevăzut pe santier
12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor si/sau lucrătorilor independenți deja selecționați.
ANEXA 4
CERINłE MINIME
de securitate si sănătate pentru santiere
Observații preliminare
Obligațiile prevăzute în prezenta anexă se aplică de fiecare dată când caracteristicile santierului ori ale activității,
circumstanțele sau un risc o cer.
În sensul prezentei anexe, termenul încăperi înseamnă, printre altele, barăci.
PARTEA A
Cerințe minime generale pentru locurile de muncă din santiere
1. Stabilitate si soliditate
1.1. Materialele, echipamentele si, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea si
sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat si sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafață de material care nu are o rezistență suficientă nu este permis decât dacă se folosesc
echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăsoare în condiții de siguranță.
2. Instalații de distribuție a energiei
2.1. Instalațiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar
lucrătorii să fie protejați corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă ori indirectă.
2.2. La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protecție trebuie să se țină seama de tipul
si puterea energiei distribuite, de condițiile de influență externe si de competența persoanelor care au acces la părți ale
instalației.
3. Căile si iesirile de urgență
3.1. Căile si iesirile de urgență trebuie să fie în permanență libere si să conducă în modul cel mai direct posibil într-o
zonă de securitate.
3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid si în condiții de securitate maximă
pentru lucrători.
3.3. Numărul, amplasarea si dimensiunile căilor si iesirilor de urgență se determină în funcție de utilizare, de
echipament si de dimensiunile santierului si ale încăperilor, precum si de numărul maxim de persoane care pot fi
prezente.
3.4. Căile si iesirile de urgență trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislația națională care
transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si să fie amplasate în locuri
corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile si iesirile de urgență, precum si căile de
circulație si usile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
3.6. Căile si iesirile de urgență care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranță, de intensitate
suficientă în caz de pană de curent.
4. Detectarea si stingerea incendiilor
4.1. În funcție de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinația încăperilor, de echipamentele prezente,
de caracteristicile fizice si chimice ale substanțelor sau ale materialelor prezente, precum si de numărul maxim de
persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor, precum si, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarmă.
4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarmă trebuie întreținute si
verificate în mod periodic.
La intervale periodice trebuie să se efectueze încercări si exerciții adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile si usor de manipulat.
4.4. Acestea trebuie să fie semnalizate conform prevederilor din legislația națională care transpune Directiva
92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente si amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilație
łinându-se seama de metodele de lucru folosite si de cerințele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru
a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficientă.
Dacă se foloseste o instalație de ventilație, aceasta trebuie menținută în stare de funcționare si nu trebuie să expună
lucrătorii la curenți de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie să semnalizeze orice oprire
accidentală a instalației.
6. Expunerea la riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influențe exterioare nocive, cum ar fi:
gaze, vapori, praf.
6.2. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zonă a cărei atmosferă este susceptibilă să conțină o substanță
toxică sau nocivă, să aibă un conținut insuficient de oxigen sau să fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie
controlată si trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3. Într-un spațiu închis un lucrător nu poate fi în nici un caz expus la o atmosferă cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puțin să fie supravegheat în permanență din exterior si trebuie luate toate măsurile
corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat.
7. Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată organismului uman, ținându-se seama de
metodele de lucru folosite si de solicitările fizice la care sunt supusi lucrătorii.
8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, încăperilor si căilor de circulație de pe santier
8.1. Posturile de lucru, încăperile si căile de circulație trebuie să dispună, în măsura în care este posibil, de suficientă
lumină naturală.
Atunci când lumina zilei nu este suficientă si, de asemenea, pe timpul nopții locurile de muncă trebuie să fie
prevăzute cu lumină artificială corespunzătoare si suficientă.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumină portabile, protejate contra socurilor.
Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau să influențeze percepția semnalelor ori a
panourilor de semnalizare.
8.2. Instalațiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru si ale căilor de circulație trebuie amplasate astfel încât
să nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3. Încăperile, posturile de lucru si căile de circulație în care lucrătorii sunt expusi la riscuri în cazul întreruperii
funcționării iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranță de o intensitate suficientă.
9. Usi si porți
9.1. Usile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedice iesirea de pe sine si căderea
lor.
9.2. Usile si porțile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedice căderea
lor.
9.3. Usile si porțile situate de-a lungul căilor de siguranță trebuie să fie semnalizate corespunzător.
9.4. În vecinătatea imediată a porților destinate circulației vehiculelor trebuie să existe usi pentru pietoni. Acestea
trebuie să fie semnalizate în mod vizibil si trebuie să fie menținute libere în permanență.
9.5. Usile si porțile mecanice trebuie să funcționeze fără să prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgență, accesibile si usor de identificat, cu excepția
celor care se deschid automat în caz de pană de energie, si trebuie să poată fi deschise manual.
10. Căi de circulație – zone periculoase
10.1. Căile de circulație, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile si rampele de încărcare, trebuie să fie
calculate, plasate si amenajate, precum si accesibile astfel încât să poată fi utilizate usor, în deplină securitate si în
conformitate cu destinația lor, iar lucrătorii aflați în vecinătatea acestor căi de circulație să nu fie expusi nici unui risc.
10.2. Căile care servesc la circulația persoanelor si/sau a mărfurilor, precum si cele unde au loc operațiile de
încărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate în funcție de numărul potențial de utilizatori si de tipul de
activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulație, o distanță de securitate suficientă sau mijloace de
protecție adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalți utilizatori ai locului.
Căile de circulație trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic si întreținute.
10.3. Căile de circulație destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanță suficientă față de usi,
porți, treceri pentru pietoni, culoare si scări.
10.4. Dacă santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite
pătrunderea lucrătorilor fără atribuții de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitați să pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11. Cheiuri si rampe de încărcare
11.1. Cheiurile si rampele de încărcare trebuie să fie corespunzătoare dimensiunilor încărcăturilor ce se transportă.
11.2. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puțin o iesire.
11.3. Rampele de încărcare trebuie să fie sigure, astfel încât lucrătorii să nu poată cădea.
12. Spațiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru
Suprafața posturilor de lucru trebuie stabilită, în funcție de echipamentul si materialul necesar, astfel încât lucrătorii
să dispună de suficientă libertate de miscare pentru activitățile lor.
13. Primul ajutor
13.1. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregătit în acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentați sau victime ale
unei îmbolnăviri neasteptate.
13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în funcție de dimensiunile santierului sau de
tipurile de activități.
13.3. Încăperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalații si cu materiale indispensabile primului
ajutor si trebuie să permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste spații trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislația națională care transpune
Directiva 92/58/CEE.
13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condițiile de muncă o cer.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător si trebuie să fie usor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa si numărul de telefon ale serviciului de
urgență.
14. Instalații sanitare
14.1. Vestiare si dulapuri pentru îmbrăcăminte
14.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție vestiare corespunzătoare dacă acestia trebuie să poarte
îmbrăcăminte de lucru si dacă, din motive de sănătate sau de decență, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt
spațiu.
Vestiarele trebuie să fie usor accesibile, să aibă capacitate suficientă si să fie dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de încăpătoare si să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îsi usuce
îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum si vestimentația si efectele personale si să le poată păstra încuiate.
În anumite situații, cum ar fi existența substanțelor periculoase, a umidității, a murdăriei, îmbrăcămintea de lucru
trebuie să poată fi ținută separat de vestimentația si efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbați si femei sau o utilizare separată a acestora.
14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrător trebuie să dispună de
un loc unde să-si pună îmbrăcămintea si efectele personale sub cheie.
14.2. Dusuri, chiuvete
14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerințele de curățenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună
la dispoziție dusuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute săli de dusuri, separate pentru bărbați si femei, sau o utilizare separată a acestora.
14.2.2. Sălile de dusuri trebuie să fie suficient de încăpătoare, astfel încât să permită fiecărui lucrător să îsi facă
toaleta, fără să fie deranjat si în condiții de igienă corespunzătoare.
Dusurile trebuie prevăzute cu apă curentă, rece si caldă.
14.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie să fie prevăzut un
număr suficient de chiuvete cu apă curentă caldă, dacă este necesar. Acestea trebuie să fie amplasate în apropierea
posturilor de lucru si a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbați si pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci când
acest lucru este necesar din motive de decență.
14.2.4. Dacă încăperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie să comunice între
ele.
14.3. Cabine de WC-uri si chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor si a sălilor de dusuri lucrătorii trebuie să
dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri si de chiuvete, utilități care să asigure nepoluarea
mediului înconjurător, de regulă ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbați si femei sau utilizarea separată a acestora.
15. Încăperi pentru odihnă si/sau cazare
15.1. Lucrătorii trebuie să dispună de încăperi pentru odihnă si/sau cazare usor accesibile, atunci când securitatea ori
sănătatea lor o impun, în special datorită tipului activității, numărului mare de lucrători sau distanței față de santier.
15.2. Încăperile pentru odihnă si/sau cazare trebuie să fie suficient de mari si prevăzute cu un număr de mese si de
scaune corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă nu există asemenea încăperi, alte facilități trebuie să fie puse la dispoziție personalului pentru ca acesta să
le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4. Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepționale trebuie să fie dotate cu echipamente
sanitare în număr suficient, cu o sală de mese si cu o sală de destindere.
Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese si scaune, ținându-se seama de numărul de lucrători. La
atribuirea lor trebuie să se țină seama de prezența lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. În încăperile pentru odihnă si/sau cazare trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru protecția nefumătorilor
împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16. Femei gravide si mame care alăptează
Femeile gravide si mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziție culcată, în condiții
corespunzătoare.
17. Lucrători cu dizabilități
Locurile de muncă trebuie să fie amenajate ținându-se seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu dizabilități.
Această dispoziție se aplică în special usilor, căilor de comunicație, scărilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor si
posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu dizabilități.
18. Dispoziții diverse
18.1. Intrările si perimetrul santierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile si identificabile în mod
clar.
18.2. Lucrătorii trebuie să dispună de apă potabilă pe santier si, eventual, de altă băutură corespunzătoare si
nealcoolică, în cantități suficiente, atât în încăperile pe care le ocupă, cât si în vecinătatea posturilor de lucru.
18.3. Lucrătorii trebuie să dispună de condiții pentru a lua masa în mod corespunzător si, dacă este cazul, să dispună
de facilități pentru a-si pregăti masa în condiții corespunzătoare.
PARTEA B
CERINłE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din santiere
Observații preliminare
Atunci când situații particulare o cer, clasificarea cerințelor minime în două secțiuni, asa cum sunt prezentate mai
jos, nu trebuie să fie considerată obligatorie.
SECłIUNEA 1
Posturi de lucru din santiere, în interiorul încăperilor
1. Stabilitate si soliditate
Încăperile trebuie să aibă o structură si o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.
2. Usi de siguranță
Usile de siguranță trebuie să se deschidă către exterior si nu trebuie să fie încuiate, astfel încât să poată fi deschise
usor si imediat de către orice persoană care are nevoie să le utilizeze în caz de urgență.
Este interzisă utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de siguranță.
3. Ventilație
Dacă sunt folosite instalații de aer condiționat sau de ventilație mecanică, acestea trebuie să funcționeze astfel încât
lucrătorii să nu fie expusi curenților de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului
respirat trebuie eliminată rapid.
4. Temperatură
4.1. Temperatura în încăperile de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare,
cantine si încăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinației specifice acestor încăperi.
4.2. Ferestrele, luminatoarele si pereții de sticlă trebuie să permită evitarea luminii solare excesive, în funcție de
natura activității si destinația încăperii.
5. Iluminatul natural si artificial
Locurile de muncă trebuie, pe cât posibil, să dispună de lumină naturală suficientă si să fie echipate cu dispozitive
care să permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea si sănătatea lucrătorilor.
6. Pardoselile, pereții si plafoanele încăperilor
6.1. Pardoselile încăperilor trebuie să fie lipsite de proeminențe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase.
Pardoselile trebuie să fie fixe, stabile si nealunecoase.
6.2. Suprafețele pardoselilor, pereților si plafoanelor încăperilor trebuie să fie realizate astfel încât să poată fi
curățate si retencuite pentru a se obține condiții de igienă corespunzătoare.
6.3. Pereții transparenți sau translucizi, în special pereții realizați integral din sticlă, din încăperi ori din vecinătatea
posturilor de lucru si a căilor de circulație trebuie să fie semnalizați clar. Acestia trebuie realizați din materiale
securizate sau trebuie să fie separați de posturile de lucru si de căile de circulație astfel încât lucrătorii să nu poată intra
în contact cu pereții si să nu poată fi răniți prin spargerea acestora.
7. Ferestre si luminatoare
7.1. Ferestrele, luminatoarele si dispozitivele de ventilație trebuie să poată fi deschise, închise, reglate si fixate în
siguranță de către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie poziționate astfel încât să nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie prevăzute, încă din faza de proiectare, cu sisteme de curățare sau trebuie să
dispună de dispozitive care să permită curățarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii care execută această activitate ori
pentru ceilalți lucrători prezenți.
8. Usi si porți
8.1. Poziția, numărul, materialele din care sunt realizate, precum si dimensiunile usilor si porților sunt determinate în
funcție de natura si destinația încăperilor.
8.2. Usile transparente trebuie să fie semnalizate la înălțimea vederii.
8.3. Usile si porțile batante trebuie să fie transparente sau să fie prevăzute cu panouri transparente.
8.4. Suprafețele transparente sau translucide ale usilor si porților trebuie protejate împotriva spargerii atunci când
acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si lucrătorii pot fi răniți în cazul în care acestea se sparg.
9. Căile de circulație
Traseele căilor de circulație trebuie să fie puse în evidență, în măsura în care utilizarea încăperilor si echipamentul
din dotare necesită acest lucru, pentru asigurarea protecției lucrătorilor.
10. Măsuri specifice pentru scări si trotuare rulante
Scările si trotuarele rulante trebuie să funcționeze în condiții de siguranță si trebuie să fie dotate cu dispozitivele de
securitate necesare.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgență, accesibile si usor de identificat.
11. Dimensiunile si volumul de aer al încăperilor
Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafață si o înălțime care să permită lucrătorilor să îsi desfăsoare activitatea
fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.
SECłIUNEA a 2-a
Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încăperilor
1. Stabilitate si soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălțime sau în adâncime, trebuie să fie solide si stabile, ținându-se
seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupă;
b) încărcăturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartiția lor;
c) influențele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsecă, trebuie să se asigure
stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestivă sau
involuntară a ansamblului ori a părților acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător si, în special, după orice modificare de înălțime sau
adâncime a postului de lucru.
2. Instalații de distribuție a energiei
2.1. Instalațiile de distribuție a energiei care se află pe santier, în special cele care sunt supuse influențelor externe,
trebuie verificate periodic si întreținute corespunzător.
2.2. Instalațiile existente înainte de deschiderea santierului trebuie să fie identificate, verificate si semnalizate în mod
clar.
2.3. Dacă există linii electrice aeriene, de fiecare dată când este posibil acestea trebuie să fie deviate în afara
suprafeței santierului sau trebuie să fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele să fie
ținute la distanță față de instalații.
În cazul în care vehiculele de santier trebuie să treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restricție
corespunzătoare si o protecție suspendată.
3. Influențe atmosferice
Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva influențelor atmosferice care le pot afecta securitatea si sănătatea.
4. Căderi de obiecte
Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată când aceasta este tehnic posibil, prin
mijloace de protecție colectivă.
Materialele si echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite răsturnarea ori căderea
lor.
În caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele periculoase.
5. Căderi de la înălțime
5.1. Căderile de la înălțime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de
protecție solide, suficient de înalte si având cel puțin o bordură, o mână curentă si protecție intermediară, sau cu un alt
mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrările la înălțime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu
ajutorul echipamentelor de protecție colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces
corespunzătoare si trebuie utilizate centuri de siguranță sau alte mijloace sigure de ancorare.
6. Schele si scări
6.1. Toate schelele trebuie să fie concepute, construite si întreținute astfel încât să se evite prăbusirea sau deplasarea
lor accidentală.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele si scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate si utilizate
astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioadă de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte
circumstanțe care le-ar fi putut afecta rezistența sau stabilitatea.
6.4. Scările trebuie să aibă o rezistență suficientă si să fie corect întreținute.
Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare si conform destinației lor.
6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasărilor involuntare.
7. Instalații de ridicat
7.1. Toate instalațiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele componente si elementele de fixare, de
ancorare si de sprijin, trebuie să fie:
a) bine proiectate si construite si să aibă o rezistență suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) întreținute în stare bună de funcționare;
d) verificate si supuse încercărilor si controalelor periodice, conform dispozițiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificați care au pregătirea corespunzătoare.
7.2. Toate instalațiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea sarcinii
maxime.
7.3. Instalațiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt
destinate.
8. Vehicule si masini pentru excavații si manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele si masinile pentru excavații si manipularea materialelor trebuie să fie:
a) bine concepute si construite, ținându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menținute în stare bună de funcționare;
c) utilizate în mod corect.
8.2. Conducătorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavații si manipularea materialelor trebuie să aibă
pregătirea necesară.
8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavații sau în apă a vehiculelor si a masinilor
pentru excavații si manipularea materialelor.
8.4. Când este necesar, masinile pentru excavații si manipularea materialelor trebuie să fie echipate cu elemente
rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul împotriva strivirii în cazul răsturnării masinii si al căderii de
obiecte.
9. Instalații, masini, echipamente
9.1. Instalațiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:
a) bine proiectate si construite, ținându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menținute în stare bună de funcționare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalațiile si aparatele sub presiune trebuie să fie verificate si supuse încercărilor si controlului periodic.
10. Excavații, puțuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10.1. În cazul excavațiilor, puțurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzări sau altor mijloace
corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a asigura o ventilație suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel încât să se realizeze o atmosferă
respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cădere a
materialelor.
10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate
cablurilor subterane si altor sisteme de distribuție.
10.3. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra si iesi din zona de excavații.
10.4. Grămezile de pământ, materialele si vehiculele în miscare trebuie ținute la o distanță suficientă față de
excavații; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum si metode si proceduri corespunzătoare;
b) lucrările trebuie să fie planificate si executate sub supravegherea unei persoane competente.
12. Construcții metalice sau din beton, cofraje si elemente prefabricate grele
12.1. Construcțiile metalice sau din beton si elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile
temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii împotriva pericolelor
datorate nesiguranței si instabilității temporare a lucrării.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare si sprijinele trebuie să fie proiectate si calculate, realizate si întreținute astfel
încât să poată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
13. Batardouri si chesoane
13.1. Toate batardourile si chesoanele trebuie să fie:
a) bine construite, realizate din materiale corespunzătoare si solide, de o rezistență suficientă;
b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii să se poată adăposti în caz de iruperi de apă si de materiale.
13.2. Construcția, montarea, transformarea si demontarea unui batardou sau cheson trebuie să se facă numai sub
supravegherea unei persoane competente.
13.3. Toate batardourile si chesoanele trebuie să fie controlate periodic de către o persoană competentă.
–––––

Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

H.G nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 355/2007 regarding the supervision of workers' health

HOTĂRÂRE Nr. 355 din 11 aprilie 2007
privind supravegherea sănătății lucrătorilor
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 332 din 17 mai 2007
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, si al art. 46 alin. (2) lit. b) din Legea securităȚii si sănătății
în muncă nr. 319/2006,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
DispoziȚii generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileste cerințele minime pentru supravegherea sănătății lucrătorilor față de riscurile pentru
securitate si sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenȚi nocivi chimici,
fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum si a suprasolicitării diferitelor organe sau
sisteme ale organismului în procesul de muncă.
ART. 2
În sensul prezentei hotărâri, supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care
asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si menȚinerea
sănătății si a capacităȚii de muncă a lucrătorilor.
ART. 3
Potrivit prevederilor Legii securităȚii si sănătății în muncă nr. 319/2006, Ministerul Sănătății Publice este autoritatea
competentă în domeniul medicinii muncii si al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.
ART. 4
Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către medicii specialisti de medicina muncii.
CAP. 2
Obligațiile angajatorilor
ART. 5
(1) Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătății lucrătorilor.
(2) Evaluarea riscului asupra sănătății se actualizează dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora
evaluarea ar fi depăsită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătății o impun.
ART. 6
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât si din sectorul privat, sunt obligaȚi să
respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
ART. 7
Angajatorii sunt obligaȚi să asigure fondurile si condițiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare
pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, acestia nefiind implicaȚi în niciun fel în costurile aferente supravegherii
medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
CAP. 3
Servicii medicale profilactice
ART. 8
(1) Serviciile medicale profilactice prin care se asigură supravegherea sănătății lucrătorilor sunt: examenul medical
la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la reluarea activității, promovarea sănătății la locul de muncă.
(2) Serviciile medicale profilactice prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit prevederilor anexei nr. 1, precum si
ale actelor normative specifice.
(3) În cazuri argumentate medical, stiinȚific, statistic, examenele medicale profilactice se vor adapta periodic,
specific noilor riscuri profesionale.
(4) Testarea psihologică a aptitudinilor în muncă se face potrivit prevederilor anexei nr. 1.
ART. 9
(1) În sensul prezentei hotărâri, aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical
de a desfăsura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.
(2) Pentru stabilirea aptitudinii în muncă, medicul specialist de medicina muncii poate solicita si alte investigații si
examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevăzute la art. 8.
ART. 10
În condițiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiȚionată de
respectarea acestora, iar în fisa de aptitudine – anexa nr. 5, avizul medical va fi „apt condiȚionat”.
ART. 11
(1) Inaptitudinea temporară în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de
a desfăsura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical privind
aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătății de către medicul de medicina muncii.
(2) În situaȚia în care lucrătorul se află temporar, din cauza unei boli, în situaȚia de incapacitate medicală privind
desfăsurarea activității la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical de medicina
muncii, medicul de medicina muncii stabileste inaptitudinea temporară până la dispariȚia cauzei medicale, iar în fisa de
aptitudine – anexa nr. 5, avizul medical va fi „inapt temporar”.
ART. 12
(1) Inaptitudinea permanentă în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală permanentă a
lucrătorului de a desfăsura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical
privind aptitudinea în muncă.
(2) Toate cazurile de inaptitudine medicală permanentă vor fi rezolvate de către medicii de medicina muncii în
colaborare cu medicii de expertiza capacităȚii de muncă, care se vor informa reciproc asupra rezolvării situaȚiei de fapt.
ART. 13
Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în muncă stabileste aptitudinea/aptitudinea condiȚionată/inaptitudinea
permanentă sau temporară în muncă pentru profesia/funcția si locul de muncă în care angajatorul îi va desemna să
lucreze privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afecțiuni prezente în momentul examinării si viitorul loc de
muncă;
b) existența/inexistența unei afecțiuni ce pune în pericol sănătatea si securitatea celorlalți lucrători de la acelasi loc
de muncă;
c) existența/inexistența unei afecțiuni ce pune în pericol securitatea unității si/sau calitatea produselor realizate sau a
serviciilor prestate;
d) existența/inexistența unui risc pentru sănătatea populației căreia îi asigură servicii.
ART. 14
În funcție de rezultatul examenului medical la angajarea în muncă, medicul de medicina muncii poate face propuneri
pentru:
a) adaptarea postului de muncă la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la starea de sănătate a
lucrătorului, în situaȚia prevăzută la art. 15 lit. b);
b) îndrumarea persoanei care urmează a fi angajată către alte locuri de muncă;
c) includerea în circuitul informațional si operațional din sistemul sanitar a acelor persoane care necesită o
supraveghere medicală deosebită.
ART. 15
Examenul medical la angajarea în muncă se efectuează pentru:
a) lucrătorii care urmează a fi angajaȚi cu contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată;
b) lucrătorii care îsi schimbă locul de muncă sau sunt detasaȚi în alte locuri de muncă ori alte activități;
c) lucrătorii care îsi schimbă meseria sau profesia.
ART. 16
(1) Examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea angajatorului, care va completa fisa de solicitare a
examenului medical la angajare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, si fisa de identificare a factorilor de risc
profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(2) În situaȚia schimbării locului de muncă, lucrătorul este obligat să prezinte copia dosarului medical de la serviciul
medical de medicina muncii de la locul său de muncă anterior.
(3) Examenul medical la angajarea în muncă constă în:
a) anamneza medicală profesională si neprofesională si examenul clinic general, conform modelului dosarului
medical prevăzut în anexa nr. 4;
b) examenele medicale clinice si paraclinice, conform modelului de fisă prevăzut în anexa nr. 1.
(4) La indicația medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilităȚilor medicale cu riscurile
profesionale evaluate, examenul medical la angajarea în muncă pentru locurile de muncă si activitățile cu expunere la
factori de risc profesional cuprinde si examene medicale suplimentare celor prevăzute în anexa nr. 1.
(5) Rezultatele examenului clinic si ale celorlalte examene medicale se înregistrează în dosarul medical.
(6) Medicul specialist de medicina muncii, în baza fisei de solicitare a examenului medical la angajare, fisei de
identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical si a examenelor medicale efectuate, completează fisa de
aptitudine cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt condiȚionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de
muncă respectiv.
(7) Numai medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical prevăzut la alin. (3).
ART. 17
Fisa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în muncă se completează numai de către medicul
de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator si celălalt pentru lucrător.
ART. 18
Examenul medical de adaptare în muncă se efectuează la indicația medicului specialist de medicina muncii în prima
lună de la angajare si are următoarele scopuri:
a) completează examenul medical la angajarea în muncă, în condițiile concrete noilor locuri de muncă (organizarea
fiziologică a muncii, a mediului de muncă, relaȚiile om-masină, relaȚiile psihosociale în cadrul colectivului de muncă);
b) ajută organismul celor angajaȚi să se adapteze noilor condiții;
c) determină depistarea unor cauze medicale ale neadaptării la noul loc de muncă si recomandă măsuri de înlăturare
a acestora.
ART. 19
Efectuarea examenului medical periodic are următoarele scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția si locul de
muncă pentru care s-a făcut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine;
b) depistarea apariȚiei unor boli care constituie contraindicații pentru activitățile si locurile de muncă cu expunere la
factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viața si sănătatea celorlalți lucrători la acelasi loc de muncă;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor sau pentru populaȚia cu
care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale.
ART. 20
Examenul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor.
ART. 21
FrecvenȚa examenului medical periodic este stabilită prin fisele întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 1
si poate fi modificată numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii, cu informarea angajatorului.
ART. 22
Examenul medical periodic cuprinde următoarele:
a) înregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut în intervalul de la examenul medical în vederea angajării
sau de la ultimul examen medical periodic până în momentul examenului medical respectiv;
b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;
c) examenele clinice si paraclinice, conform modelului de fisă prevăzut în anexa nr. 1 si examenului indicat de către
medicul specialist de medicina muncii;
d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;
e) finalizarea concluziei prin completarea fisei de aptitudine, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, de către
medicul specialist de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator si celălalt pentru lucrător.
ART. 23
Examenul medical la reluarea activității se efectuează după o întrerupere a activității de minimum 90 de zile, pentru
motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea activității, cu respectarea
dispoziȚiilor art. 22.
ART. 24
Efectuarea examenului medical la reluarea activității are următoarele scopuri:
a) confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcției avute anterior sau noii profesii/funcȚii la
locul de muncă respectiv;
b) stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de muncă si a unor activități specifice profesiei sau funcției, dacă este
cazul;
c) reorientarea spre un alt loc de muncă, care să asigure lucrătorului menȚinerea sănătății si a capacităȚii sale de
muncă.
ART. 25
Medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical la reluarea activității ori de câte ori îl
consideră necesar, în funcție de natura bolii sau a accidentului pentru care lucrătorul a absentat din producȚie.
ART. 26
Promovarea sănătății la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătății lucrătorilor în raport cu
caracteristicile locului de muncă si, în mod particular, cu factorii de risc profesionali.
ART. 27
În vederea constientizării nevoilor si obiectivelor privind sănătatea si securitatea în muncă în rândul lucrătorilor,
medicii specialisti cu pregătire în domeniu efectuează activități specifice de promovare a sănătății la locul de muncă
pentru realizarea bunăstării lucrătorilor, bazate pe identificarea problemelor acestora.
ART. 28
Serviciile de medicina muncii participă la realizarea si implementarea programelor de informare, educare si formare
profesională cu privire la sănătatea si securitatea în muncă pentru lucrătorii la care s-a efectuat supravegherea sănătății
prin examene medicale profilactice.
ART. 29
Pentru promovarea măsurilor privind adaptarea la muncă a lucrătorilor si pentru îmbunătăȚirea condițiilor de muncă
si de mediu, medicii de medicina muncii desfăsoară activitate de consiliere privind sănătatea si igiena ocupaȚională a
lucrătorului si a reprezentanȚilor acestora din întreprindere si din comitetul de sănătate si securitate în muncă, după caz,
si colaborează cu organismele din domeniul securităȚii si sănătății în muncă.
ART. 30
Persoana examinată poate contesta rezultatul dat de către medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea
în muncă.
ART. 31
ContestaȚia prevăzută la art. 30 se adresează autorităȚii de sănătate publică judeȚene sau a municipiului Bucuresti, în
termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii fisei de aptitudine în muncă.
ART. 32
Autoritatea de sănătate publică judeȚeană sau a municipiului Bucuresti desemnează o comisie formată din 3 medici
specialisti de medicina muncii si convoacă părȚile implicate în termen de 21 de zile lucrătoare de la data primirii
contestaȚiei.
ART. 33
Decizia comisiei este consemnată într-un proces-verbal si este comunicată în scris persoanei examinate medical.
ART. 34
Concluzia procesului-verbal este consemnată în fisa de aptitudine, în care a fost precizat rezultatul examenului
medical contestat.
CAP. 4
DispoziȚii finale
ART. 35
La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii vor Ține seama de
rezultatele supravegherii sănătății.
ART. 36
Lucrătorii trebuie să fie informaȚi în legătură cu rezultatele proprii ale supravegherii sănătății lor.
ART. 37
Dosarul medical si fisa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la structura de medicina muncii unde s-au
efectuat examenele medicale de angajare si examenul medical periodic.
ART. 38
Înregistrările medicale sunt păstrate o perioadă de timp cel puȚin egală cu durata medie de expunere – afectare a stării
de sănătate, pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:
a) cabinetul de medicina muncii păstrează dosarele medicale, fisele de expunere la riscuri profesionale si datele de
morbiditate profesională;
b) angajatorul păstrează lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale si concluzia examinării medicale (fisa de
aptitudine);
c) în cazul schimbării structurii de medicina muncii cu care a fost realizată supravegherea stării de sănătate a
lucrătorilor, înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator.
ART. 39
Lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătății la locul de muncă, conform
planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.
ART. 40
Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru orice simptome pe care le
atribuie condițiilor de muncă si activității desfăsurate.
ART. 41
La schimbarea locului de muncă în altă unitate, lucrătorului i se vor înmâna, la solicitare, copii ale dosarului său
medical si ale fisei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la structura de medicina muncii a unității
respective.
ART. 42
Angajatorii în procedură de faliment vor informa structura de medicina muncii, care va preda la rândul ei
înregistrările medicale autorităȚii de sănătate publică judeȚene sau a municipiului Bucuresti, după caz.
ART. 43
La întreruperea temporară sau definitivă a activității lucrătorului, structura de medicina muncii va preda dosarul
medical al acestuia medicului său de familie.
ART. 44
Medicul specialist de medicina muncii si medicul de familie al lucrătorului se vor informa reciproc si operativ
referitor la apariȚia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.
ART. 45
Pentru protecȚia sănătății comunitare, în cazul sectoarelor cu riscuri (alimentar, zootehnic, farmaceutic,
aprovizionare cu apă potabilă, servicii către populaȚie, cazare colectivă, piscine, salubritate etc.), examenele medicale
la angajare, periodic, la reluarea muncii se pot completa cu examinările specifice sectorului de activitate, la indicația
medicului specialist de medicina muncii.
ART. 46
Dosarului medical îi sunt aplicabile prevederile art. 21 – 25 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, referitoare
la dreptul la confidenȚialitatea informaȚiilor si viața privată a pacientului.
ART. 47
Lucrătorii au acces, la cerere, la toate informaȚiile referitoare la starea lor de sănătate.
ART. 48
Anexele nr. 1 – 5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 49
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă art. 48 – 81 din titlul II cap. VI si anexele nr. 4, 5, 6, 7 si 8
din Normele generale de protecȚie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidarităȚii sociale si al
ministrului sănătății si familiei nr. 508/933/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 6
decembrie 2002.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul sănătății publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul muncii,
familiei si egalității de sanse,
Paul Păcuraru
Ministrul economiei si finanȚelor,
Varujan Vosganian
Bucuresti, 11 aprilie 2007.
Nr. 355.
ANEXA 1
FISE
privind serviciile medicale profilactice detaliate în funcție de expunerea profesională
EXPLICAREA FISELOR
Examenul medical la angajare
a) La acest punct este menȚionată obligativitatea efectuării examinării clinice conform datelor din Dosarul medical,
pentru toȚi lucrătorii.
b) La acest punct se includ pentru fiecare lucrător examinările clinice, de laborator sau paraclinice în funcție de
agentul la care este expus, de situaȚia specială de muncă, profesie/ocupaȚie/funcție.
Examenul medical periodic:
La acest punct sunt menȚionate: examenul clinic complet (cu atenție deosebită pe anumite aparate si sisteme),
examenele de laborator si paraclinice de efectuat în funcție de factorul nociv profesional la care este expus lucrătorul
respectiv sau profesia/ocupaȚia/funcția deȚinută.
Contraindicații:
Contraindicațiile sunt relative; ele necesită evaluarea raportului dintre gravitatea bolii si a factorilor constitutivi ai
condiȚiei de muncă, evaluare efectuată de medicul specialist de medicina muncii.
Contraindicațiile menȚionate sunt valabile atât pentru examenul medical la angajare, cât si periodic.
ObservaȚii:
a) Bolile acute, până la vindecarea lor, constituie contraindicații absolute.
b) Medicul specialist de medicina muncii poate solicita, dacă consideră necesar pentru confirmarea unui diagnostic,
examenul unui medic de altă specialitate.
c) MenȚionarea în prezentele fise a terminologiei: examen oftalmologic, neurologic, ORL, psihiatric, psihologic
presupune efectuarea examinării de către medicul specialist respectiv la indicația medicului de medicina muncii.
d) Examenul medical periodic (clinic, de laborator sau paraclinic) se poate efectua si la intervale mai scurte decât
cele prevăzute în fise, dacă acest lucru este prevăzut în contractul colectiv de muncă sau alte dispoziȚii în acest sens, cu
acordul conducerii unității si al reprezentanȚilor lucrătorilor.
e) La încadrarea în muncă, precum si cu ocazia controlului medical periodic al lucrătorilor care concură la siguranȚa
circulaȚiei din sectorul transporturi feroviare, navale si aeriene, al conducătorilor auto, precum si al altor categorii de
lucrători care desfăsoară activități specifice, se vor efectua si examinările stabilite prin reglementări speciale, în scopul
constatării dacă starea sănătății le permite să îndeplinească munca ce li se încredinȚează.
f) În funcție de situaȚia epidemiologică locală, autorităȚile de sănătate publică teritoriale vor stabili atât completarea
examenelor medicale, cât si modificarea periodicităȚii acestora în cadrul controalelor medicale periodice, în fiecare an
calendaristic. Aceste modificări trebuie transmise în scris structurilor care desfăsoară activitatea de supraveghere
medicală de medicina muncii.
g) Pentru lucrătorii expusi la radiații ionizante se va respecta legislația în vigoare ce reglementează domeniul
activităților nucleare.
Prescurtări:
ECG = electrocardiografie
EEG = electroencefalografie
EMG = electromiografie
RPS = radiografie pulmonară standard
I. AGENłI CHIMICI
Fisa 1. Acid acrilic, acrilați (monomeri), metilmetaacrilat
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 2. Acid cianhidric si compusi cianici, cu excepȚia cianamidei calcice
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – ECG
– hemogramă
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– tiocianaȚi în sânge si/sau urină, la sfârsitul schimbului de lucru – anual
– ECG – anual
– hemogramă – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli sau deformaȚii care împiedică purtarea măstii
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– anemie
– boli ale aparatului cardiovascular
– etilism cronic
– anosmie
– dermatoze
Fisa 3. Acizi organici si derivați (anhidride, lactone, halogenuri acide, nitrili si amide)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 4. Acrilamidă
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
c) contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
Fisa 5. Acrilonitril si metaacrilonitril
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– tiocianaȚi în sânge si/sau în urină (la sfârsitul schimbului de lucru) – anual
– examen sumar de urină – anual
– spirometrie – anual
– ECG – anual
Contraindicații:
– conjunctivite, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
– boli cronice ale aparatului cardiovascular
Fisa 6. Alcool metilic
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen oftalmologic (fund de ochi)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen oftalmologic – din 3 în 3 ani
– alcool metilic în urină – anual
Contraindicații:
– boli ale nervului optic si/sau ale retinei
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– etilism cronic
– nefropatii cronice
– hepatopatii cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
Fisa 7. Alcooli (cu excepȚia alcoolului metilic)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă pentru metilciclohexanol
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă (pentru metilciclohexanol) – anual
– determinarea acetonei în urină (pentru alcool izopropilic) – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice pentru alcoolul alilic, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
– leucopenii pentru metilciclohexanol
Fisa 8. Aldehide
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 9. Amine alifatice
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 10. Amine aromatice carcinogene (benzidină, alfa- si beta- naftilamină, auramină, 4 – aminodifenil, 2 –
acetilaminofluoren, dimetilaminoazobenzen, aminoazotoluen etc.)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– creatinină sanguină
– hemogramă
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– determinarea benzidinei în urină (pentru benzidină) – anual
– hemogramă – anual
– examen citologic al exfoliatului vezical – la 10 ani de la angajare si apoi anual
Contraindicații:
– cistite
– infecȚii urinare acute sau cronice
– litiază renală, nefropatii cronice
– anemie
Fisa 11. Amoniac
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 12. Anhidrida ftalică
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
Fisa 13. Arsen si compusii săi (cu excepȚia hidrogenului arseniat)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– hemograma
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– hemograma – anual
– arsenurie – anual si la nevoie, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– anemie
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– dermatoze
Fisa 14. Bariu (compusi solubili)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– ECG – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– cardiopatii cronice
– hipertensiune arterială
– dermatoze
– ulcer gastric sau duodenal
Fisa 15. Benzen
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– timp de sângerare, timp de coagulare
– examen psihologic sau examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial
– hemogramă – semestrial
– timp de sângerare, timp de coagulare – semestrial
– fenoli urinari totali la sfârsitul schimbului de lucru sau acid S-fenilmercapturic urinar – semestrial
– sulfat index la sfârsitul schimbului de lucru – semestrial
– TGO, TGP, gamma GT
– spirometrie – semestrial
– examen psihologic sau examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiuni hematologice
– sindroame hemoragipare
– hepatopatii cronice
– boli ale sistemului nervos central
– stomac operat
Fisa 16. Benzochinona si produsi de oxidare ai hidrochinonei
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: ochi, tegumente)
b) –
c) contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– dermatoze
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: ochi, tegumente)
– examen oftalmologic – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Fisa 17. Beriliu si compusi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
– dozarea beriliului în urină – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 18. Brom
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: tegumente, aparat respirator)
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: tegumente, aparat respirator)
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
– colite cronice
Fisa 19. Cadmiu metalic (pulberi si fumuri)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină
– spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă – anual
– examen sumar de urină – anual
– testul cu acid tricloracetic în urină – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– cadmiurie – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– nefropatii cronice
– anemii
– boli cronice ale căilor respiratorii
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– emfizem pulmonar
Fisa 20. CarbamaȚi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual si în timpul campaniei de lucru – săptămânal
– colinesteraza eritrocitară sau serică în timpul campaniei de lucru, din 10 în 10 zile sau după o expunere severă
accidentală
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice sau deformaȚii care împiedică purtarea măstii de protecȚie
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– dermatoze
Fisa 21. Cetone
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: ochi, tegumente)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: ochi, tegumente)
– acetonurie (numai pentru acetonă) – anual
– metiletilcetonurie (numai pentru metiletilcetonă) – anual
– 2,5- hexandionurie si 4,5- dihidroxi- 2- hexanonurie (numai pentru metil- n- butilcetonă) – anual
Contraindicații: –
Fisa 22. Chinone
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: ochi)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: ochi)
– examen oftalmologic – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– dermatoze
Fisa 23. Cianamidă calcică
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: tegumente, aparat respirator, etilism cronic)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: tegumente, aparat respirator, etilism cronic)
Contraindicații:
– etilism cronic
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– dermatoze
Fisa 24. Clor si compusi (în afara hidrocarburilor clorurate)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie
– ECG
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– ECG – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cardiace cronice
– dermatoze
Fisa 25. Clorcianul si clorura de cianuril
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: sistemul nervos central si periferic)
b) – spirometrie
– ECG
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: sistemul nervos central si periferic)
– spirometrie – anual
– ECG – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– tiocianați în sânge sau în urină la sfârsitul schimbului de lucru – anual
– hematocrit, hemoglobină – anual
– TGO, TGP, gamma GTP – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli cronice ale aparatului cardiovascular: boală arterială periferică, boală cardiacă ischemică, valvulopatii
– etilism cronic
– hepatopatii cronice
– dermatoze
Fisa 26. Clorura de vinil
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – TGO, TGP, gamma GTP
– numărătoare de trombocite
– spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– TGO, TGP, gamma GGT – anual
– numărătoare trombocite – anual
– radiografia mâinilor – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– test presor la rece – anual
– fosfatază alcalină – anual
– examen sumar urină (urobilinogen) – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
– arteriopatii
– sindrom Raynaud, boala Raynaud
– sclerodermie
– dermatoze
– afecțiuni osoase difuze
– trombocitopenii
Fisa 27. Cobalt (oxizi, săruri)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: aparat respirator)
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: aparat respirator)
– examen ORL – din 2 în 2 ani
– cobalturie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astm bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli alergice
– dermatoze
Fisa 28. Crezoli
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
– spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă – anual
– examen sumar urină (urobilinogen) – anual
– TGP, TGP, gamma GT – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– nefropatii cronice
– hepatopatii cronice
– anemie
– hipertensiune arterială
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 29. Crom si compusi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: căi aeriene superioare – ulceraȚie, perforaȚie sept nazal pentru
cromul hexavalent)
b) – hemogramă
– spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: căi aeriene superioare – ulceraȚie, perforaȚie sept nazal pentru cromul
hexavalent)
– examen ORL inclusiv laringoscopie – la 3 ani de la angajare si apoi anual
– spirometrie – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– cromurie – anual
– examen citologic al sputei – la 10 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– ulcer gastric si duodenal
– colită cronică
– hepatopatii cronice
– anemii
– dermatoze
Fisa 30. Cupru (fumuri si pulberi)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: aparat respirator)
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – din 2 în 2 ani
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astm bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
Fisa 31. Decaboran, pentaboran
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: sistemul nervos, starea psihică)
b) – TGO, TGP, gamma GT
– examen sumar de urină (urobilinogen)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: sistemul nervos, starea psihică)
– TGO, TGP, gamma GT – anual
Contraindicații:
– boli organice ale sistemului nervos central
– hepatopatii cronice
Fisa 32. Diazometan, nitrozometil uretan, nitrozometil uree
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 33. Diboran
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale aparatului cardiovascular
Fisa 34. Difenil si derivați (- metan, – etan, – eter), decalină, tetralină, difeniloxid
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: tegumente, aparat respirator)
b) – spirometrie
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: tegumente, aparat respirator)
– ECG – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
– HTA
Fisa 35. Dimetilformamidă, dimetil acetamidă
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT (+ alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii) – anual
– metilformamida în urină (pentru dimetilformamidă) – anual
– n-metilacetamida în urină (pentru n-n-demetilacetamidă) – anual
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
– ulcer gastric si/sau duodenal
– dermatoze
Fisa 36. Dimetilnitrozamină
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii – anual
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
Fisa 37. Dimetilsulfat
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii
– creatinina sanguină
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii – anual
– creatinina sanguină – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
Fisa 38. Dinitrofenol, dinitrocrezol, dinitrobutil fenol
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– astm bronsic
– dermatoze
Fisa 39. Dioxan (dietilendioxid)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– creatinina sanguină
– spirometrie
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– creatinina sanguină – anual
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– nefropatii cronice
– hepatopatii cronice
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 40. Dioxid de sulf (inclusiv acid sulfuric)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
Contraindicații:
– conjunctivite cronice, cheratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 41. Esteri organo-fosforici
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – la fiecare 10 zile de la începerea campaniei
– determinarea colinesterazei serice sau eritrocitare – în timpul campaniei de lucru, din 10 în 10 zile, sau după o
expunere severă accidentală
Contraindicații:
– boli ale sistemului nervos central si periferic
– boli cronice care împiedică portul măstii si costumului de protecȚie
– dermatoze
Fisa 42. Eteri si derivați
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă – anual
Contraindicații:
– afecțiuni psihice, inclusiv nevrozele manifeste
– anemie
– litiază renală
Fisa 43. Etilenclorhidrina, monoclorhidrina, diclorhidrina, epiclorhidrina
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– spirometrie
– creatinina sanguină
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– spirometrie – anual
– creatinina sanguină – anual
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice stabilite de medicul de medicina muncii – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli psihice
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 44. Etilenimina, propilenimina
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 45. Etilenoxid
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale sistemului nervos central
– dermatoze
Fisa 46. Fenilhidrazine
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– timp de sângerare, timp de coagulare
– examen sumar de urină
– creatinină sanguină
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă, reticulocite (când există anemie) – anual
– timp de sângerare, timp de coagulare – anual
– examen sumar de urină – anual
– creatinină sanguină – anual
Contraindicații:
– anemie
– trombocitopenii
– sindroame hemoragipare
– boli alergice
– nefropatii cronice
– dermatoze
Fisa 47. Fenoli, omologii săi si derivații lor halogenaȚi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – fenoli totali în urină
– TGO, TGP, gamma GT
– creatinină sanguină
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– fenoli totali urinari – anual
– dozarea pentaclorfenolului în urină (pentru pentaclorfenol) – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– bronhopneumopatii cronice
– nefropatii cronice
– hepatopatii cronice
– dermatoze
Fisa 48. Fluor si compusi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– determinarea fluorului în urină – anual
– radiografia unui element al scheletului: carp, bazin, coloană lombară – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani,
la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 49. Fluor acetat si metilfluoracetat de sodiu
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– miocardiopatii
– hipoparatiroidii
– hipocalcemii
Fisa 50. Fosforul si compusi săi anorganici
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă – anual
– radiografie dentară si a mandibulei – din 3 în 3 ani
– examen sumar de urină – anual
– TGO, TGP, gamma GT – semestrial
– creatinină sanguină – semestrial
– examen stomatologic – din 3 în 3 ani (inclusiv radiografia dentară si a mandibulei)
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– hipertiroidie manifestă
– ulcer gastric si duodenal, colită cronică
– stomatite ulcerative
– osteopatii cronice, leziuni ale mandibulei
Fisa 51. Fosgen (oxiclorura de carbon)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: aparatul respirator)
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: aparatul respirator)
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
Fisa 52. Glicoli si derivații halogenați
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă completă (în special pentru metil- si butil- celosolv)
– examen sumar de urină
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină – anual
– creatinină sanguină – anual
– acidul oxalic în urină sau acidul glicolic în sânge (pentru etilenglicol) – anual
– hemogramă (în special pentru metil si butil- celosolv) – anual
Contraindicații:
– nefropatii cronice
– boli cronice ale sistemului nervos central
– hemopatii – numai pentru metil si butil- celosolv
Fisa 53. Hidrazină, dimetilhidrazină
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– hidrazinurie (pentru hidrazină) – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 54. Hidrocarburi alifatice si aromatice halogenate (în afară de clorura de vinil si tetraclorura de carbon)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – creatinina sanguină
– TGO, TGP, gamma GT
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– acid tricloracetic si tricloretanol în urină – anual
– acid trifluoroacetic în urină (pentru halotan) – anual
– hexaclorbenzen în ser (pentru hexaclorbenzen) – anual
– hexaclorciclohexan în sânge sau ser (pentru gamma hexaclorciclohexan) – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– creatinină sanguină – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli psihice
– miocardiopatii cronice
– etilism cronic
– dermatoze
Fisa 55. Hidrocarburi aromatice (în afară de benzen): toluen, xilen, naftalină etc.)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– spirometrie
– examen psihologic sau examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– acid hipuric si/sau orto- cresol în urină (pentru toluen) – anual
– acid metilhipuric în urină (pentru xilen) – anual
– examen oftalmologic (pentru naftalen) – anual
– hemogramă – anual
– spirometrie – anual
– examen psihologic sau examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli hematologice
– boli cronice ale sistemului nervos central
– cataractă pentru naftalen
Fisa 56. Hidrocarburi din petrol alifatice si aliciclice (benzine, white-spirit, solvent nafta etc.)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste
– etilism cronic
– dermatoze
Fisa 57. Hidrocarburi policiclice aromatice produse din distilarea gudroanelor, a cărbunelui, a ȚiȚeiului si a sisturilor
bituminoase (antracen, benzantracen, 3- 4- benzapiren, fenantren, metilcolantren etc.)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: tegumente, aparat respirator)
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: tegumente, aparat respirator)
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
– spirometrie – anual
– examen citologic al sputei – la 10 ani de la angajare, apoi din 2 în 2 ani
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– dermatoze
Fisa 58. Hidrogenul arseniat si stibiat
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină
– ECG
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă si reticulocite – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– creatinină sanguină – anual
– arsen sau stibiu în urină – anual
Contraindicații:
– anemie
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– boli cronice cardiace
Fisa 59. Hidrogenul fosforat
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină
– spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– spirometrie – anual
– pseudocolinesteraza serică – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– hepatopatii cronice
– boli cronice ale sistemului nervos central
Fisa 60. Hidrogen seleniat si telurat
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– spirometrie – anual
– telur în urină (pentru telur si compusi) – anual
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– hepatopatii cronice
Fisa 61. Hidrogen sulfurat
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– anosmie
Fisa 62. Insecticide organoclorurate (DDT, HCH)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– determinarea substanȚelor în sânge – anual, la indicația medicului de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– epilepsie
– dermatoze
Fisa 63. IzocianaȚi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 64. Mangan
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) examen neurologic
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen neurologic – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– manganurie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
Fisa. 65. Mercaptani
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli psihice
Fisa 66. Mercur metalic si compusi anorganici si organici
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: sistem nervos central si periferic, stare psihică, tiroidă, cavitatea
bucală)
b) creatinină sanguină
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– mercur în urină – semestrial
– mercur în sânge – semestrial
– creatinină sanguină – anual
– examen stomatologic (specialist) – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen neurologic – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste
– boli endocrine: hipertiroidie, hipoparatiroidie
– nefropatii cronice
– stomatite
Fisa 67. Nichel si compusi (în afara nichelului carbonil)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– nichel în urină – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
– examen citologic al sputei la muncitorii de la rafinarea nichelului – la 10 ani de la angajare si apoi din 2 în 2 ani
– examen ORL – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 68. Nichel carbonil si alȚi carbonili metalici
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– nichel în urină – anual
– carboxihemoglobinemie – anual
– hemogramă – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– cardiopatii cronice
– anemie
– boli organice ale sistemului nervos central
– epilepsie
Fisa 69. Nicotina
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
Contraindicații:
– boala cardiacă ischemică
– epilepsie
– arteriopatii periferice
Fisa 70. Nitro si aminoderivați ai hidrocarburilor aromatice (în afară de amine carcinogene, trinitrotoluen si
trinitrofenol)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– ECG
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă (la sfârsitul schimbului de lucru) – anual
– methemoglobinemie la sfârsitul schimbului de lucru – anual
– paranitrofenol urinar (pentru nitrobenzen) – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– creatinina sanguină – anual
Contraindicații:
– anemie
– hepatopatii cronice
– cardiopatii cronice
– etilism cronic
– boli alergice
– cistite, infecȚii urinare, litiază renală (pentru toluidină, difenil- amină, dinitrofenol)
– dermatoze
Fisa 71. Oxid de calciu, hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– examen ORL – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 72. Oxid de carbon
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – ECG
– hemograma
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– ECG – anual
– carboxihemoglobinemie – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli cronice ale aparatului cardiovascular
– anemie
– epilepsie
Fisa 73. Oxizi de azot (inclusiv acid azotic)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: ochi, aparat respirator)
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
Fisa 74. Ozon
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– ECG – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boală cardiacă ischemică
Fisa 75. Piridina, omologi si derivați (aminopiridina, cloropiridina, picoline – metil piridine -, piperidina)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice indicate de medicul de medicina muncii – anual
– creatinina sanguină – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli neuropsihice cronice
– nefropatii cronice
– hepatopatii cronice
– dermatoze
Fisa 76. Platina (săruri complexe solubile)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 77. Plumb metalic oxizi de plumb si compusi anorganici
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– creatinină sanguină
– uroporfirine urinare
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial
– acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liberă eritrocitară – anual si la indicația medicului specialist de
medicina muncii
– plumbemie – anual
– hemogramă anual
– creatinină sanguină – anual
– EMG – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA, boală cardiacă ischemică)
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– afecțiuni psihice
– anemie
– porfirii
– nefropatii cronice
– femei în perioada de fertilitate, minori (sub 18 ani)
Fisa 78. Plumb tetraetil
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen neurologic
– examen psihiatric
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– plumb total sau plumb dietil în urină – semestrial sau imediat după o expunere severă accidentală
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– epilepsie
– boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste
– hepatopatii cronice
– dermatoze
Fisa 79. Propiolactonă (beta-propiolactonă)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– creatinină sanguină – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– dermatoze
Fisa 80. Răsini epoxidice
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 81. Seleniu si compusi (în afară de hidrogenul seleniat)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– spirometrie
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– coproporfirine – anual
– spirometrie – anual
– seleniu în urină – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– hipertiroidism
– anemie
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– dermatoze
Fisa 82. Staniu (compusi organici)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
Fisa 83. Stibiu si compusi (în afară de hidrogen stibiat)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– spirometrie – anual
– stibiu în urină – anual
– ECG – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– polinevrite
Fisa 84. Stiren
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– acid mandelic urinar sau fenilglioxalic urinar sau stiren în sânge (pentru stiren) – semestrial
– acid mandelic sanguin – semestrial
– hemogramă – semestrial
– TS, TC, teste de fragilitate vasculară – semestrial
– TGO, TGP, gamma GT – semestrial
Contraindicații:
– hemopatii
– boli cronice ale sistemului nervos central
Fisa 85. Sulfură de carbon
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– testul iodazidic la sfârsitul schimbului de lucru – lunar, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– profil lipidic – la 3 ani de la angajare si apoi anual
– ECG – anual
– EMG – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– boli psihice (inclusiv nevrozele)
– boli endocrine manifeste
– arterioscleroză
– boala cardiacă ischemică
– hipertensiune arterială
– etilism cronic
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
Fisa 86. Taliu si compusi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: sistem nervos central si periferic)
b) – glicemie
– examen de urină pentru glicozurie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: sistem nervos central si periferic)
– examen de urină (glicozurie) – anual
– ECG – anual
– taliu în urină – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– etilism cronic
– hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică
– diabet zaharat
– hipertiroidism
Fisa 87. Telur si compusi (în afara hexafluorurii de telur – vezi fluor)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– telur în urină – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– dermatoze
Fisa 88. Terebentină
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) examen sumar de urină
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– nefropatii cronice
– boli cronice ale căilor urinare
– dermatoze
Fisa 89. Tetraclorură de carbon
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen sumar de urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
– creatinină sanguină
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– creatinină sanguină – anual
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
– nefropatii cronice
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli psihice
– afecțiuni cronice ale aparatului cardiovascular
– etilism cronic
– dermatoze
Fisa 90. Tetraoxid de osmiu
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 91. Triclorura, pentaclorura si pentasulfura de fosfor etc.
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 92. Trimetilen, trinitramina
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– epilepsie
– boli psihice cronice
– dermatoze
Fisa 93. Trinitrotoluen si trinitrofenol
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– examen oftalmologic (pentru cristalin)
– ECG
– TGO, TGP, gamma G
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– examen oftalmologic (pentru cristalin) – din 3 în 3 ani
– hemogramă – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT – anual
– methemoglobinemie – anual
Contraindicații:
– anemie
– nefropatii cronice
– hepatopatii cronice
– boli cronice cardiovasculare
– tulburări cristaliniene
– etilism cronic
– dermatoze
– boli alergice
Fisa 94. Uleiuri minerale, gudroane, smoală, negru de fum
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examenul tegumentelor
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– dermatoze
Fisa 95. Vanadiu (pentaoxidul de vanadiu si alȚi oxizi)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din dosarul medical
b) spirometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– vanadiu în urină – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
Fisa 96. Vinilcarbazol
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină (urobilinogen)
– TGO, TGP, gamma GT
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă – anual
– examen sumar de urină (urobilinogen) – anual
– TGO, TGP, gamma GT, alte teste hepatice indicate de medicul specialist de medicina muncii – anual
Contraindicații:
– hepatopatii cronice
– boli neuropsihice cronice
– anemie
– leucopenii
– dermatoze
Fisa 97. Warfarină si alte cumarinice
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– timp de sângerare, timp de coagulare, timp de protrombină
– examen sumar de urină pentru hematurie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– hemogramă – anual
– coagulogramă – anual
– examen sumar de urină pentru hematurie – anual
Contraindicații:
– diateze hemoragipare
– ulcer gastric si duodenal
– hemoroizi cu sângerări
– anemie
Fisa 98. Zinc si compusi
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: tegumente, aparat respirator)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: tegumente, aparat respirator)
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor aeriene superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– dermatoze
II. AGENłI FIZICI
Fisa 99. Câmpuri electromagnetice neionizante din banda 0 – 300 GHz
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen oftalmologic (cristalin) – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG
– glicemie
– hemogramă completă
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen oftalmologic (cristalin) – la 10 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
– examen psihologic sau examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG – anual
– hemograma – anual
– glicemie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
– boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste
– boli cronice ale aparatului cardiovascular
– afecțiuni hematologice (leucemii)
– boli endocrine: tiroidă, hipofiză, gonade
– cataractă, glaucom, atrofie optică
– diabet zaharat
Fisa 100. Presiunea atmosferică crescută
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen ORL
– examen oftalmologic
– examen neurologic
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen ORL – din 3 în 3 luni
– examen oftalmologic – din 3 în 3 luni
– examen neurologic – din 3 în 3 luni
– ECG – anual
Contraindicații:
– vârsta peste 45 ani
– obezitate: peste 20% din greutatea normală
– etilismul cronic
– boli cronice ORL: otite, sinuzite, catar ototubar
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale aparatului cardiovascular: hipertensiunea arterială, boală cronică ischemică, valvulopatii,
arteriopatie cronică obliterantă
– osteoartropatii inflamatorii sau degenerative
– boli cronice ale sistemului nervos central sau periferic
– retinite, glaucom
– afecțiuni endocrine
Fisa 101. Radiații infrarosii
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) examen oftalmologic
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen oftalmologic – la 5 ani de la angajare si apoi din 2 în 2 ani
Contraindicații:
– keratite, cataractă, retinopatii
– dermatoze
Fisa 102. Radiații ionizante
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) se va insista:
– anamneză familială, personală si profesională, referitoare la expunerile neprofesionale la radiații ionizante, la
expunerile medicale în scop diagnostic sau terapeutic si la eventuale tratamente cu substanȚe cu acȚiune
medulostimulatoare sau meduloinhibitoare;
– efectuarea hemogramei complete, cu reticulocite
– teste citogenetice (la indicaȚie)
– examen oftalmologic (specialist), pentru activități cu surse de neutroni sau particule grele si pentru cei care
lucrează în imagistică;
– examen psihologic;
– examen psihologic, examen psihiatric, examen neurologic (specialist), examen oftalmologic, examen ORL, pentru
operatorii care lucrează nemijlocit la comanda centralelor nuclearoelectrice si a reactorilor nucleari
Examenul medical periodic:
1. pentru toate categoriile de personal expus la radiații ionizante;
– examen clinic general – anual;
– examen hematologic – la 2 ani;
– examen citogenetic după 5 ani de expunere, apoi din 5 în 5 ani (la indicaȚie)
2. examinări speciale:
– pentru operatori care lucrează nemijlocit la comanda centralelor neuclearoelectrice si a reactorilor nucleari: examen
neurologic (specialist) si examen psihiatric (specialist), examen oftalmologic, examen ORL, glicemie, EKG – anual;
– pentru angajaȚii expusi la neutroni si particule grele din obiectivele nucleare majore (reactori si centrale
nuclearoelectrice, centre de producȚie radiochimică, uzine de prelucrare a combustibilului nuclear, precum si în alte
activități (la aprecierea medicului de medicina muncii): examen oftalmologic (specialist) – din 2 în 2 ani;
– pentru angajaȚii în sectorul de prelucrare a materiei prime nucleare din minele radioactive în subteran, în centrele
de producȚie radiochimică, în staȚiile de tratare a deseurilor radioactive, cu o vechime de peste 10 ani; radiografie
pulmonară posteroanterioară, citologie în spută, analize citogenetice, contorizare de corp uman – apoi din 5 în 5 ani;
– pentru angajaȚii din unitățile de producȚie radiochimică si din unitățile de medicină nucleară care lucrează în mod
curent cu iod radioactiv, cu o vechime de peste 5 ani: investigarea funcției tiroidiene – din 2 în 2 ani;
– pentru cei care lucrează în imagistică – examen oftalmologic (specialist) la 2 ani interval;
3. în situaȚii de expunere excepȚională sau accidentală prin expunere externă sau internă:
– examen clinic general;
– examen hematologic complet;
– analize citogenetice (aberaȚii cromozomiale);
– contorizare de corp uman;
– investigații de radiotoxicologie;
– alte examene de specialitate necesare precizării diagnosticului
Contraindicații:
A. pentru toate categoriile de activități nucleare:
1. stări fiziologice:
– vârsta sub 18 ani
– sarcina, dacă nu se asigură de către angajator expunerea produsului de concepție sub 1 mSv în perioada restantă de
sarcină
– sarcina si alăptarea pentru contaminarea internă
2. boli actuale:
– boli psihice
– etilism cronic
– boli ce necesită tratament cu surse de radiații ionizante sau investigații si tratamente radiologice de lungă durată
– diabet zaharat decompensat – pentru cei care lucrează cu surse deschise de radiații ionizante si pentru operatorii de
reactor nuclear
– stări precanceroase, neoplazii în evoluție, leziuni cutanate capabile de malignizare
– afecțiuni hematologice
3. antecedente personale si profesionale:
– boala acută de iradiere sau alte manifestări patologice în urma unor expuneri cronice la radiații ionizante
B. pentru activități cu surse de radiații ionizante specifice:
– activitatea cu particule grele si neutroni: cataracta de pol anterior
– activitatea în mine radioactive: bronhopneumopatii cronice
– activitatea cu surse de radiații ionizante deschise: hepatopatii cronice, nefropatii cronice, dermite sau eczeme
cronice, pemfigus, psoriazis, ihtioză, tiroidopatii, boli psihice
– pentru operatorii de reactor nuclear orice condiȚie care produce incapacitate subită, cum ar fi: epilepsia, tulburări
mintale, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau pierderi de constienȚă.
Fisa 103. Radiații laser
Examen medical de angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examen oftalmologic)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen oftalmologic – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– cataractă
– glaucom
– retinopatii
Fisa 104. Ultrasunete si infrasunete
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: sistemul nervos central)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: sistemul nervos central)
Contraindicații:
– boli cronice ale sistemului nervos central
Fisa 105. Radiații ultraviolete
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: ochi, tegumente, aparat respirator)
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: ochi, tegumente, aparat respirator)
– examen oftalmologic – la 5 ani de la angajare si apoi din 2 în 2 ani
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– dermatoze
– leziuni precanceroase ale pielii
Fisa 106. Temperatură ridicată
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – ECG (cu ECG de efort, la indicația medicului specialist de medicina muncii)
– ecografie cardiacă, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– glicemie
– examen sumar de urină
– examen endocrinologic, la indicația medicului de medicina muncii
– examen neuropsihiatric, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– ECG – anual
– glicemie – anual
– examen sumar de urină – anual
– ionograma – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale aparatului cardiovascular
– litiază renală
– insuficienȚă corticosuprarenaliană
– hipertiroidie
– hipotiroidie
– dermatoze cronice
– ulcer gastric sau duodenal
– obezitate (IMC > 35 kg/mp)
– capacitate sudorală diminuată prin absenȚa sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară)
– afectarea nervilor periferici: diabet zaharat, alcoolism cronic
– mucoviscidoza
– perioada de convalescenȚă după o afecȚiune medicală acută sau o intervenȚie chirurgicală
– stare febrilă
– afecțiuni neuropsihice
– intoleranȚă idiopatică la căldură
Fisa 107. Temperatură scăzută
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen ORL
– ECG
– examen sumar de urină
– spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– ECG – anual
– RPS – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– otite, mastoidite, sinuzite cronice
– conjunctivite, dacrioadenite cronice
– boli cronice ale aparatului cardiovascular: boala ischemică cronică, HTA, valvulopatii, arteriopatie cronică
obliterantă
– sindrom Raynaud
– dermatite a frigore
– nefropatii cronice
– boli imunitare cu anticorpi precipitanȚi la rece (crioglobulinemii)
– afecțiuni musculoosteoarticulare cu puseuri repetate
Fisa 108. Vibrații mecanice (trepidaȚii)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen radiologic al coloanei vertebrale pentru vibrațiile aplicate întregului corp – la indicația medicului specialist
de medicina muncii
– examen radiologic al membrelor superioare pentru vibrațiile aplicate sistemului mână-braț – la indicația medicului
specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– arterită, arteriopatie cronică obliterantă
– artrite sau artroze ale articulațiilor supuse acțiunii  vibrațiilor
– sindrom Raynaud, boala Raynaud
– polinevrite
– miozite, tenosinovite ale muschilor si tendoanelor supuse acțiunii  vibrațiilor
Fisa 109. Zgomot
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– audiometrie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– audiometrie – anual
– examen ORL – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG si examen cardiologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic din 3 în 3 ani – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– boli cronice ale urechii medii si interne
– psihopatii, nevroze manifeste
– hipertensiunea arterială, formă medie sau severă, asociată cu alȚi factori de risc
III. AGENłI FIZICO-CHIMICI
Valori limită de expunere profesională pentru pulberi
________________________________________________________________________________
Nr. Denumire Valoare limită ObservaȚii
crt. (8 ore)
________________________________________________________________________________
1. Fibre de sticlă cu filament continuu 1 fibră/cm^3 fracțiunerespirabilă
2. Bumbac, in, cânepă 1 mg/mc fracțiuneinhalabilă
3. Făină de grâu 0,5 mg/mc fracțiuneinhalabilă
4. Cereale (pulberi de) 4 mg/mc fracțiuneinhalabilă
5. Celuloză 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
6. Cărbune, cocs, grafit (SiO2 sub 5%) 2 mg/mc fracțiunerespirabilă
7. Fibre de p-amidă 1 fibră/cm^3
8. Caolin 2 mg/mc fracțiuneinhalabilă
9. Ipsos, gips 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
10. Marmură, cretă (carbonat de calciu) 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
11. Mică 3 mg/mc fracțiuneinhalabilă
12. Ciment Portland 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
13. Talc fără fibre de azbest 2 mg/mc fracțiuneinhalabilă
14. Tutun (pulberi de) 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
15. Lemn de esenȚă moale (pulberi) 5 mg/mc fracțiuneinhalabilă
16. Carbură de siliciu (carborund) 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
17. Stearat de zinc 10 mg/mc fracțiuneinhalabilă
18. Pulberi fără efect specific 10 mg/mc fracțiunerespirabilă
________________________________________________________________________________
Fisa 110. Aluminiu si oxid de aluminiu
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– aluminiu în urină – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
Fisa 111. Azbest
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare, apoi din 3 în 3 ani
– spirometrie – anual
– examen citologic al sputei – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– tuberculoza pulmonară activă sau sechele pleuropulmonare, cu excepȚia complexului primar calcificat
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
Fisa 112. Bariu
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor aeriene superioare
Fisa 113. Carburi metalice (pulberi de metale dure)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – din 5 în 5 ani
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– conjunctivite si keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
Fisa 114. Ciment
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – la 5 ani de la încadrare si apoi din 3 în 3 ani
– RPS – la 5 ani de la încadrare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– conjunctivite, keratite cronice
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice (în funcție de rezultatele spirometriei)
– astm bronsic
– dermatoze
Fisa 115. Dioxid de siliciu liber cristalin
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la 5 ani de la încadrare si apoi din 3 în 3 ani
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– forme active sau sechele de tuberculoză pleuropulmonară, cu excepȚia complexului primar calcificat
– tuberculoza extrapulmonară actuală sau sechele de orice fel
– fibroze pulmonare de orice natură
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală, rinite atrofice
– deformaȚii mari ale cutiei toracice, afecțiuni ale diafragmului
– boli cardiovasculare: valvulopatii, miocardiopatii
– boli cronice care diminuează rezistenȚa generală a organismului: diabet zaharat, hipertiroidie, colagenoze (P.C.E.,
sclerodermie, lupus eritematos diseminat s.a.)
Fisa 116. Fier
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
Fisa 117. Pulberi cu conȚinut nesemnificativ de dioxid de siliciu liber cristalin (sub 5%) (lignit, sticlă, lemn, fibre
minerale artificiale, carborund etc.)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
Fisa 118. Pulberi organice de natură vegetală si animală, cu acȚiune sensibilizantă si/sau iritantă (făină de grâu,
cereale, tutun, bumbac, amestec de fibre textile, ricin, lemn exotic etc.)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– spirometrie – anual
Contraindicații:
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
Fisa 119. SilicaȚi (cu excepȚia azbestului)
– silicaȚi simpli: bentonită, caolin, sepiolită, steatită, zirconiu, willemită, orto- si metasilicaȚi de sodiu
– silicaȚi dubli: mică, topaz, jad, feldspaturi si piatră ponce
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
Fisa 120. Staniu
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – spirometrie
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– spirometrie – anual
– RPS – la 5 ani de la angajare si apoi din 3 în 3 ani
Contraindicații:
– bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcție de rezultatele spirometriei)
– boli cronice ale căilor respiratorii superioare, care împiedică respiraȚia nazală
IV. AGENłI BIOLOGICI
Fisa 121. AgenȚi biologici: bacterii, virusuri, ricketsii, fungi, paraziȚi
Riscul de boală profesională decurge din posibilitatea infectării angajatului la locul de muncă
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examene serologice specifice si/sau investigații pentru depistarea agentului patogen profesional – anual, la indicația
medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiunile sau stările imunosupresive
Fisa 122. SubstanȚe cu acȚiune hormonală
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial
Contraindicații:
– boli endocrine
V. CONDIłII DE MUNCĂ PARTICULARE
Fisa 123. Muncă la înălȚime
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: acuitate vizuală si probe vestibulare de echilibru)
b) – examen oftalmologic
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– audiometrie
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic sau examen psihiatric
– ECG
– glicemie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: acuitate vizuală si probe vestibulare de echilibru)
– examen oftalmologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG – anual
– glicemie – anual
– audiometrie – anual
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– probe vestibulare, probe de echilibru efectuate de medicul de medicina muncii – anual
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic sau examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– epilepsie
– boli psihice
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– surditate
– tulburări de echilibru
– dizartrie
– afecțiuni musculoscheletale care împiedică prehensiunea, statica sau echilibrul
– hipertensiune arterială, formă medie sau severă
– boală cardiacă ischemică
– insuficienȚă cardiacă
– disfuncție ventilatorie medie sau severă, indiferent de cauza generatoare
– boli endocrine manifeste
– scăderea acuităȚii vizuale sub 0,3 la un ochi si sub 0,7 la celălalt ochi fără corecție sau sub 0,7 la ambii ochi fără
corecție optică suficientă (diferența de corecție optică > 3D între ochi)
– miopie peste -3D cu astigmatism care să nu depăsească 2D cyl
– glaucom cu unghi îngust neoperat
– glaucom cu unghi deschis (diagnosticat anterior)
– dezlipire de retină (inclusiv postoperator)
– afachie
– îngustarea periferică a câmpului vizual mai mare de 20 grade, în cel puȚin 3 cadrane la AO
– retinopatie pigmentară confirmată (prin adaptometrie sau EOG)
– strabism si pareze sau paralizii ale muschilor oculomotori
– nistagmus
– hialite, corioretinite, uveite
– orice afecȚiune oculară acută si evolutivă până la vindecare si reevaluare funcȚională vizuală
– vârsta sub 18 ani si peste 55 ani
Fisa 124. Munca în reȚelele de foarte înaltă, înaltă, medie si joasă tensiune, aflate sau nu sub tensiune
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: acuitate vizuală si simȚ cromatic, probe vestibulare de echilibru)
b)
A. pentru reȚelele electrice de înaltă tensiune:
– examen oftalmologic
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG
B. pentru reȚelele electrice de medie si joasă tensiune:
– examen oftalmologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: acuitate vizuală si simȚ cromatic numai la cei care lucrează cu fire colorate,
probe vestibulare de echilibru)
– examen oftalmologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic – (pentru reȚelele de medie si joasă tensiune – doar la indicația medicului specialist de medicina
muncii)
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG – anual
Contraindicații:
A. pentru reȚelele electrice de înaltă tensiune:
– afecțiuni musculoscheletale care împiedică prehensiunea, statica sau echilibrul
– boală cardiacă ischemică
– insuficienȚă cardiacă
– hipertensiune arterială – formă medie sau severă
– boli cronice ale sistemului nervos central si periferic
– boli psihice
– surditate
– dizartrie
– tulburări de echilibru
– epilepsie
– afachie
– dezlipire de retină (inclusiv postoperator)
– discromatopsie: la cei care lucrează cu fire colorate
– glaucom cu unghi deschis (anterior diagnosticat)
– glaucom cu unghi îngust neoperat
– hialite, corioretinite, uveite
– îngustare periferică de câmp vizual mai mare de 20 grade în cel puȚin 3 cadrane la AO
– miopie peste -3D cu astigmatism care depăseste 2D cyl
– nistagmus
– scăderea acuităȚii vizuale sub 0,5 la AO fără corecție sau sub 0,7 la AO cu corecție optică eficientă (diferența de
corecție optică > 3D între ochi)
– retinopatie pigmentară confirmată (prin adaptometrie sau EOG)
– strabism si pareze sau paralizii ale muschilor oculomotori
– orice afecȚiune oculară acută până la vindecare si reevaluare funcȚională vizuală
B. pentru reȚelele electrice de medie si joasă tensiune:
– boli psihice
– discromatopsie
– scăderea acuităȚii vizuale sub 0,5 la AO fără corecție
– orice afecȚiune oculară acută si evolutivă până la vindecare si reevaluare funcȚională vizuală
Fisa 125. Presiuni locale prelungite la nivelul părȚilor moi si ale osului sau la nivelul formaȚiunilor nervoase
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: sistem osteomusculoarticular, sistem nervos periferic)
Examenul medical periodic:
a) examen clinic general – anual (atenție: sistem osteomusculoarticular, sistem nervos periferic)
– radiografii ale segmentelor osteoarticulare interesate – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– miozite, tendinite, tenosinovite
– artroze sau artrite la nivelul muschilor si articulațiilor antrenaȚi în procesul de muncă
Fisa 126. Suprasolicitarea analizatorului vizual
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: acuitate vizuală)
b) examen oftalmologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: acuitate vizuală)
– examen oftalmologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– scăderea acuităȚii vizuale sub 0,5 la AO fără corecție sau sub 0,7 la ambii ochi cu corecție optică eficientă
(diferența de corecție optică > 3D între ochi)
– glaucom cu unghi îngust neoperat
– glaucom cu unghi deschis (anterior diagnosticat)
– disfuncȚii severe ale echilibrului oculomotor
– tulburări ale simȚului cromatic pentru lucrările vizuale care constituie un risc în cadrul neperceperii lor
– retinopatie pigmentară
– orice afecȚiune oculară acută până la vindecare
Fisa 127. Suprasolicitarea aparatului locomotor
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) nu este cazul
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– ECG – anual
Contraindicații:
– malformaȚii congenitale si dobândite ale aparatului locomotor, în funcție de solicitările specifice profesiei
– afecțiuni osteoarticulare inflamatorii sau degenerative, tenosinovite, miozite
PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE A BOLILOR INFECłIOASE
DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APĂ etc.)
Fisa 128. Sectorul alimentar
1. Personalul care manipulează carnea crudă din unitățile de industrializare a cărnii.
2. Personalul care lucrează nemijlocit la prepararea alimentelor în bucătăriile unităților de alimentaȚie publică si
colectivă, în laboratoare de semipreparate culinare, de cofetărie, de îngheȚată si de băuturi răcoritoare.
3. Personalul din unitățile de colectare si industrializare a laptelui
4. Personalul din industria semiconservelor de peste si ouă
5. Restul personalului din unitățile de alimentaȚie publică si colectivă
6. Restul personalului din fabricile si secȚiile de preparate de carne
7. Personalul din unitățile de îmbutelierea apelor minerale si din fabricile de băuturi răcoritoare
8. Personalul din unitățile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipulează alimente neambalate
9. Personalul din fabricile de produse zaharoase
10. Personalul din fabricile si secȚiile de conserve sterilizate
11. Personalul din industria de panificaȚie, a pastelor făinoase, băuturilor alcoolice
OBS: ConȚinutul si prevederile acestei fise se aplică numai persoanelor care vin în contact direct cu alimente
neambalate
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor si mucoaselor)
b) – examen coprobacteriologic
– examen coproparazitologic
– VDRL
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial (atenție examenul tegumentelor si mucoaselor)
– examen coprobacteriologic – în trimestrul II si trimestrul III
– examen coproparazitologic – anual
– VDRL – anual
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
Fisa 129. Sectorul zootehnic – personalul care lucrează la îngrijirea animalelor din unitățile zootehnice cu producȚie
de lapte
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – spirometrie
– VDRL
– examen coprobacteriologic
– examen coproparazitologic
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial (atenție: examenul tegumentelor)
– RPS – anual
– spirometrie – la fiecare 3 ani
– examen coprobacteriologic – în trimestrul II si trimestrul III
– examen coproparazitologic – anual
– VDRL – anual
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
Fisa 130. Industria farmaceutică
1. Personalul care lucrează nemijlocit cu materia primă si produsul finit care nu suferă un proces de sterilizare
2. Personalul care lucrează în laboratoare de preparare seruri, vaccinuri si derivate de sânge
3. Personalul care lucrează cu materia primă si produsul finit ce suferă un proces de sterilizare
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor, aparatul respirator)
b) – spirometrie – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– Ag HBs – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– anticorpi anti-HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– VDRL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coproparazitologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coprobacteriologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: examenul tegumentelor, aparatul respirator)
– RPS – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– spirometrie – anual
– Ag HBs – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– anticorpi anti-HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– VDRL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coproparazitologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coprobacteriologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
– afecțiuni alergice
Fisa 131. InstalaȚii centrale de aprovizionare cu apă potabilă si alte unități de interes public – personalul care
participă la următoarele activități: amenajarea paturilor filtrante, curăȚarea filtrelor si rezervoarelor, repararea si
întreținerea puȚurilor de captare, a drenurilor, a captărilor de izolare
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – examen coprobacteriologic
– examen coproparazitologic
– VDRL
– anticorpi antivirus hepatita A
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: la examenul tegumentelor)
– examen coprobacteriologic – trimestrul II si trimestrul III
– examen coproparazitologic – anual
– anticorpi antivirus hepatita A – anual
– VDRL – anual
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare, inclusiv starea de purtător până la sterilizare
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
Fisa 132. Personal din unitățile de coafură, frizerie si cosmetică (manichiură si pedichiură)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor si mucoaselor)
b) – Ag Hbs
– anticorpi anti-HCV
– HIV
– VDRL
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: examenul tegumentelor si mucoaselor)
– RPS – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– Ag HBs – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– anticorpi anti-HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– VDRL – anual
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– boli infectocontagioase în evoluȚie, până la vindecare
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
Fisa 133. Personal care asigură întreținerea curățeniei în unitățile de cazare publică si colectivă
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – VDRL
– examen coproparazitologic
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial (atenție: examenul tegumentelor)
– RPS – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coproparazitologic – anual
– VDRL – anual
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
Fisa 134. Personalul de la băi, spălătorii publice si piscine
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – VDRL
– examen coprobacteriologic
– examen coproparazitologic
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: la examenul tegumentelor)
– RPS – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coprobacteriologic – trimestrul II si trimestrul III
– examen coproparazitologic – anual
– VDRL – anual
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
Fisa 135. Personalul din sectorul de salubritate si ecarisaj
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – examen coproparazitologic
– anticorpi antivirus hepatita A
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: examenul tegumentelor)
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– examen coproparazitologic – anual
– anticorpi antivirus hepatita A – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
ObservaȚii la fisele 128 – 135
1. Contraindicații relative:
– afecțiuni dermatologice transmisibile acute – lucrătorii cu aceste boli sunt eliminaȚi temporar de la locul de muncă
până la vindecarea completă a bolii;
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare;
– lucrătorii depistaȚi cu leziuni pleuropulmonare pe radiografia pulmonară posteroanterioară vor fi îndrumaȚi către
unitatea teritorială TBC pentru tratament de specialitate;
– lucrătorii cu reacȚie serologică pentru lues pozitivă pot fi menȚionaȚi în activitate numai cu avizul medicului
specialist dermatovenerolog;
– examenul coprobacteriologic urmăreste depistarea stării de purtător de shigella, salmonella, vibrion holeric.
Purtătorii acestor germeni vor efectua tratament specific si îsi pot relua vechiul loc de muncă numai după efectuarea
a 3 coproculturi succesive care s-au dovedit negative. Prima din seria celor 3 coproculturi se recoltează la 24 de ore de
la terminarea tratamentului, iar următoarele 2 până la 72 de ore.
În cazul în care după 2 serii de tratament persoana continuă să fie purtătoare de salmonella sau shigella, se impune
schimbarea locului de muncă, purtătorul putând fi repartizat la alte locuri de muncă fără risc de producere de epidemii.
Lucrătorii vor efectua examen coprobacteriologic ori de câte ori prezintă tulburări digestive acute.
2. În sectorul alimentar, sefii de unități trebuie să informeze lucrătorii asupra următoarelor simptome si afecțiuni:
– febră
– diaree
– vărsături
– icter
– amigdalită
– furuncule
– panariȚii
– plăgi ale mâinilor
– infecȚii ale pielii
– supuraȚii
si să-i trimită la medic la apariȚia acestora si a oricărei alte stări de boală.
Reprimirea la locul de muncă se face de către sefii de unități pe baza avizului scris al medicului specialist în care a
fost trimis, aviz care va fi prezentat medicului specialist de medicina muncii.
3. Medicii specialisti de medicina muncii care acordă asistenȚă medicală în unitățile cu profil alimentar au
următoarele obligații:
– să examineze lucrătorii trimisi de sefii de unitate si să precizeze în dosarele medicale ale acestora diagnosticul
stabilit si măsurile care trebuie luate, după caz: internare, schimbare temporară sau definitivă a locului de muncă,
examen coprobacteriologic sau alte examene medicale ori de laborator necesare:
– să se deplaseze, dacă este cazul, la locul de muncă al lucrătorului examinat pentru a efectua examenul medical al
întregului personal;
– să informeze, după caz, autoritatea de sănătate publică teritorială;
– să solicite efectuarea examenelor de laborator pentru depistarea stării de „purtător”, în situaȚii epidemiologice
deosebite si pentru categoriile de personal care prezintă risc crescut de transmitere de boli infecȚioase.
4. Personalul medico-sanitar din cadrul autorităȚilor de sănătate publică cu rol de inspecȚie în domeniul alimentar au
următoarele obligații:
– în cadrul controlului condițiilor igienico-sanitare să verifice si existența fiselor de aptitudine ale lucrătorilor;
– în situaȚii epidemiologice deosebite, pentru anumite categorii de personal care prezintă un risc crescut de
transmitere a unor boli infecȚioase, să dispună efectuarea de examene de laborator profilactice pentru depistarea stării
de „purtător”.
Prevederile pct. 2, 3 si 4 se aplică în mod corespunzător si personalului de la staȚii de aprovizionare cu apă potabilă,
ferme si unități producătoare de lapte, unități ale industriei farmaceutice, laboratoare de preparare seruri, vaccinuri si
derivate de sânge. AngajaȚii din această categorie expusi profesional la factori nocivi profesionali (microclimat cald,
zgomot, cloramină insecto-fungicide organo-fosforice, radiații infrarosii, microunde etc.) vor efectua examenul medical
la angajare si examenul medical periodic, conform fiselor factorilor nocivi respectivi.
COLECTIVITĂłI DE COPII MICI (CRESE, LEAGĂNE), GRĂDINIłE SI CASE DE COPII; SECłII
(COMPARTIMENTE) DE NOU-NĂSCUłI, SPITALE (SECłII) DE PEDIATRIE
Fisa 136. Personalul sanitar elementar si personalul de îngrijire
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – Ag HBs
– anticorpi anti-HCV
– VDRL
– HIV
– examen coproparazitologic
– examen coprobacteriologic
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial (atenție: examenul tegumentelor)
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– examen coprobacteriologic – în trimestrul II si trimestrul III
– examen coproparazitologic – anual
– VDRL – anual
– Ag HBs – anual
– anticorpi anti HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
– examen coprobacteriologic pozitiv
– examen coproparazitologic pozitiv
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– psihoze
Fisa 137. Personal sanitar superior, mediu si personal educativ
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atenție: examenul tegumentelor)
b) – examene paraclinice în funcție de specialitatea medicală si caracteristicile postului/locului de muncă
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– Ag HBs
– anticorpi anti HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– VDRL
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coproparazitologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coprobacteriologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial (atenție examenul tegumentelor)
– RPS – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– VDRL – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– Ag HBs – anual
– anticorpi anti HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coproparazitologic – anual, la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen coprobacteriologic – în trimestrul II si trimestrul III, la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
– examen coprobacteriologic pozitiv
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– psihoze
Fisa 138. InstituȚii de învăȚământ
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – RPS
– examen psihologic
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– RPS – la indicația medicului de medicina muncii
– examen psihologic (teste de comportament, teste de personalitate) – anual
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
– psihoze
– alcoolism cronic
Fisa 139. Unitățile de T.B.C.
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – Ag HBs
– anticorpi anti HCV
– HIV
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– RPS
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– Ag HBs – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– anticorpi anti HCV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– RPS – la indicația medicului specialist de medicina muncii
c) contraindicații:
– psihoze
Fisa 140. Personal medico-sanitar din unitățile de chirurgie generală, ORL, oftalmologie, obstetrică-ginecologie,
stomatologie etc. (unități spitalicesti sau ambulatorii)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – Ag HBs
– anticorpi anti HCV
– HIV
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– Ag HBs – anual
– anticorpi anti HCV – anual
– HIV – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– afecțiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice
– leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive
– boli infectocontagioase în evoluȚie până la vindecare
– psihoze
Fisa 141. Personal cu funcție de decizie
(funcȚionar public aflat temporar într-o funcție din viața politică sau socială, cu atribuȚii de interpretare si aplicare a
legilor în vigoare pe teritoriul său de activitate)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – examen psihologic (coeficient de inteligență, teste de comportament, teste de personalitate)
– examen psihiatric
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– examen psihologic (teste de comportament, teste de personalitate) – anual
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– psihoze
Fisa 142. Personal care în cadrul activității profesionale conduce utilaje, vehicule de transport intrauzinal si/sau
masina instituȚiei
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din examenul medical (atenție: acuitate vizuală si auditivă, probe neurologice, etilism cronic)
b) – examen psihologic
– examen oftalmologic
– audiometrie
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG
– glicemie
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual (atenție: acuitate vizuală si auditivă, probe neurologice, etilism cronic)
– examen psihologic – anual
– examen oftalmologic – anual
– audiometrie anual
– examen ORL – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen neurologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– ECG – anual
– glicemie – anual
Contraindicații:
– tulburări psihice de orice natură
– scăderea acuităȚii vizuale sub 0,3 fără corecție la ambii ochi
– surditate
– epilepsie
– diabet zaharat decompensat
– etilism cronic
Fisa 143. Personal care lucrează în condiții de izolare
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – ECG
– examen psihologic
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– glicemie
– investigații specifice, în funcție de tipul de expunere profesională
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – semestrial
– ECG – anual
– examen psihologic – anual
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– glicemie – anual
Contraindicații:
– etilism cronic
– boli psihice (inclusiv nevroze, tulburări de personalitate)
– diabet zaharat decompensat
– boală cardiacă ischemică
– hipertensiune arterială (gradul 3, complicată)
– altele, date de tipul expunerii profesionale
Fisa 144. Personal din străinătate care va lucra în România
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – investigații specifice, în funcție de tipul de expunere profesională
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– VDRL
– Ag HBs
– anticorpi anti HCV
– HIV
– serologie sau investigații specifice pentru afecțiuni infecȚioase endemice în Țara/regiunea de provenienȚă
Examenul medical periodic:
– examenul clinic general – anual sau semestrial, conform specificului postului de muncă
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– investigații corespunzătoare expunerii profesionale
Contraindicații:
– specifice expunerii profesionale
Fisa 145. Personal care lucrează în tura de noapte (în intervalul orar 22,00 – 6,00)
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – glicemie
– ECG
– examen psihologic – la indicația medicului specialist de medicina muncii
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Examenul medical periodic:
– examen clinic general – anual
– glicemie – anual
– ECG – anual
– examen psihologic – anual
– examen psihiatric – la indicația medicului specialist de medicina muncii
Contraindicații:
– diabet zaharat decompensat
– epilepsie
– psihoze manifeste
ANEXA 2
FISA
de solicitare a examenului medical la angajare
Subsemnatul …………………………………………………….,
(numele si prenumele)
angajator la întreprinderea/societatea comercială/unitatea ……………….
…………………………………………………………………..,
adresa: ……………………………………………………………, tel.:
…………………. fax: …………….., Cod CAEN si domeniu de activitate:
……………………………………………………….., solicit examen
medical de medicina muncii pentru:
_ _ _ _
ANGAJARE |_| CONTROL MEDICAL PERIODIC |_| ADAPTARE |_| RELUAREA MUNCII |_|
_ _ _
SUPRAVEGHERE SPECIALĂ |_| LA CERERE |_| SCHIMBAREA LOCULUI DE MUNCĂ |_|
_
ALTELE |_|
conform legislaȚiei de securitate si sănătate în muncă în vigoare, pentru:
domnul/doamna …………………………………………….., născut/ă la
………………………………, CNP: ………………………., având
profesiunea/ocupaȚia de: ………………………….. si care urmează a fi/este
angajat/ă în funcția: ………………………………., la locul de muncă:
………………………………. din secȚia (atelier, compartiment etc.)
………………………………………………….. .
Persoana examinată urmează să efectueze activitatea profesională la un loc/post de
muncă ce prezintă riscurile profesionale detaliate în Fisa de identificare a factorilor
de risc profesional, anexată prezentei cereri.
Data ………………. Semnătura si stampila angajatorului
…………………………………
ANEXA 3
Unitatea ………………….. Subunitatea ……………….
Adresa ……………………. Adresa ……………………
Telefon …………………… Telefon …………………..
FISA
de identificare a factorilor de risc profesional
Denumirea postului: ……………………………………………….
SecȚia/Departamentul ……………………. Atelierul ………………
_ _ _
NAVETĂ: da |_| câte ore/zi? |_| nu |_|
_ _
Descrierea activității: -> În echipă: da |_| nu |_|
_ _ _ _
Nr. ore/zi |_| Nr. schimburi de lucru |_| Schimb de noapte |_||_| Pauze
_ _ _
organizate |_| sau nu |_|/Bandă rulantă |_|
_ _ _
-> Risc de: infectare |_|/electrocutare |_|/înaltă tensiune |_|/joasă,
_ _ _ _
medie tensiune |_|/înecare |_|/asfixiere |_|/blocare |_|/microtraumatisme
_ _ _ _ _ _
repetate |_|/lovire |_|/muscătură |_|/zgâriere |_|/strivire |_|/tăiere |_|/
_ _ _ _ _
înȚepare |_|/împuscare |_|/ardere |_|/opărire |_|/degerare |_|/miscări
_
repetitive |_|
-> Alte riscuri: ………………………………………….
_ _ _
Conduce masina instituȚiei: da |_| |_| nu |_| Dacă da, ce categorie:
…………………………………..
_ _
Loc de muncă: în condiții deosebite |_|/în condiții speciale |_| sector
_ _
alimentar |_| port-armă |_|
OperaȚiuni executate de lucrător în cadrul procesului tehnologic:
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
Descrierea spaȚiului de lucru: -> Dimensiuni încăpere: L … l …. H … m
_ _ _
-> Suprafață de lucru: verticală |_| orizontală |_| oblică |_|
_ _ _
-> Muncă: în condiții de izolare |_|/la înălȚime |_| la altitudine |_|/în
_ _ _ _ _ _
miscare |_|/pe sol |_|/în aer |_|/pe apă |_|/sub apă |_|/nisă |_|/cabină
_ _
etansă |_|/aer liber |_|/altele:
_ _ _ _ _ _ _ _
Efort fizic: mic |_||_| mediu |_||_| mare |_||_| foarte mare |_||_|
_ _ _
PoziȚie preponderent: ortostatică/în picioare |_| asezat |_| aplecată |_|
_ _ _
mixtă |_|/PoziȚii forȚate: da |_| nu |_| Dacă da, ce tip:
………………………………………………………………..
PoziȚii vicioase: ………………………………………………..
Gesturi profesionale: …………………………………………….
_ _ _
Suprasolicitări: vizuale |_| auditive |_| stres neuropsihic |_|
_ _
Suprasolicitări osteomusculoarticulare: da |_| nu |_| Dacă da, ce
_
articulații: coloana vertebrală (cervicală, toracală, lombară) |_| membre
_ _
superioare (umăr, cot, pumn) |_| membre inferioare (sold, genunchi, gleznă) |_|
Manipulare manuală a maselor: dacă da, precizaȚi caracteristicile maselor
_ _ _ _ _
manipulate: ridicare |_| coborâre |_| împingere |_| tragere |_| purtare |_|
_
deplasare |_|
………………………………………………………………..
________________________________________________________________________________
AgenȚi chimici: (enumeraȚi mai jos < L.A. > L.A. Fp C P
si bifaȚi caracteristicile lor)*)
________________________________________________________________________________
……………………………… …… ……. ……. ….. …..
……………………………… …… ……. ……. ….. …..
……………………………… …… ……. ……. ….. …..
……………………………… …… ……. ……. ….. …..
……………………………… …… ……. ……. ….. …..
––––
*) Legendă: L.A. = Limite admisibile / Fp = Foarte periculos / C = Cancerigen / P =
Pătrunde prin piele (PuteȚi atasa fisei un tabel separat.)
AgenȚi biologici: ………………………….. Grupa …………….
AgenȚi cancerigeni: ……………………………………………….
_ _
Pulberi profesionale: |_| < L.A. |_| > L.A.
_ _
…………… …………… |_| |_|
_ _
…………… …………… |_| |_|
_ _
…………… …………… |_| |_|
_ _ _ _
Zgomot profesional: < L.A. |_| / > L.A. |_|/Zgomote impulsive da |_|/nu |_|
_ _
Vibrații mecanice: < L.A. |_| / > L.A. |_|
Microclimat (conform actelor normative în vigoare):
TEMPERATURA AERULUI: ……………………………………………
_ _
-> VARIAłII REPETATE DE TEMPERATURĂ: da |_| nu |_|
PRESIUNEA AERULUI: ……………………………………….
UMIDITATE: ………………………………………………
_ _
Radiații: da |_| nu |_| Dacă da:
_ _
Radiații Ionizante < L.A. |_| > L.A. |_| Dacă da, se va completa partea specială:
PARTE SPECIALĂ PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAłII IONIZANTE:
Data intrării în mediu cu expunere profesională la radiații ionizante:
Z Z L L A A A A
_ _ _ _ _ _ _ _
|_|_|_|_|_|_|_|_|
_ _
Clasificare actuală în grupa A |_| sau B |_| si condiții de expunere:
Aparatura folosită: ………………………………………………
Proces tehnologic: ……………………………………………….
………………………………………………………………..
OperaȚiuni îndeplinite: …………………………………………..
………………………………………………………………..
_ _
Surse folosite: închise |_| deschise |_|
_ _ _
Tip expunere: X externă |_|; gamma externă |_|; internă |_|; externă si
_
internă |_|.
Măsuri de protecȚie individuală folosite ……………………………
……………………………………………………………………
Expunere anterioară: _ _
Perioada: …………………… Nr. ani: |_||_|
_______
Doza cumulată prin expunere externă (mSv): |_|_|_|_|
_______
Doza cumulată prin expunere internă: |_|_|_|_|
_______
Doza totală: |_|_|_|_|
Supraexpuneri anterioare
– excepȚionale
_ _ _
– Tip expunere: X externă |_|; gamma externă |_|; internă |_|; externă si
_
internă |_|;
– data: ………………………
– doza (mSv): …………………
– concluzii: ………………….
– accidentale
_ _ _
– Tip expunere: X externă |_|; gamma externă |_|; internă |_|; externă si
_
internă |_|;
– data: ………………………
– doza (mSv): …………………
– concluzii: ………………….
_ _
Radiații Neionizante < L.A. |_| > L.A. |_| Tipul: …………………….
_ _ _ _ _
Iluminat: suficient |_| insuficient |_|/natural |_| artificial |_| mixt |_|
Mijloace de protecȚie colectivă: ……………………………………
Mijloace de protecȚie individuală: ………………………………….
Echipament de lucru: ………………………………………………
_ _ _ _
Anexe igienico-sanitare: vestiar |_| chiuvetă |_| WC |_| dus |_| sală de
_ _
mese |_| spaȚiu de recreere |_|
Altele: ………………………………………………………….
ObservaȚii:
Data completării: …………..
Angajator
………………..
ANEXA 4
______________________________________________
| Unitatea medicală: | Adresa: |
| | Tel.: |
|__________________________|___________________|
DOSAR MEDICAL Nr. ……….
NUMELE …………………………….. PRENUMELE …………………
_ _
SEX: M |_| F |_| VÂRSTĂ …………. DATA NASTERII ………………….
CNP …………………………………………………………….
ADRESĂ ………………………………………………………….
OCUPAłIA/FUNCłIA …………………………………………………
FORMARE PROFESIONALĂ ……………………………………………..
RUTA PROFESIONALĂ
_______________________________________________________
| LOC DE MUNCĂ | PERIOADA | OCUPAłIA/FUNCłIA | NOXE |
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
|__________________|__________|__________________|______|
| Activități îndeplinite la actualul loc de muncă: |
| |
|_______________________________________________________|
_ _
Boli profesionale da |_| nu |_|
_ _
Accidente de muncă da |_| nu |_|
Medic de familie ……………………… tel. …………………….
______________________________________________________________________________
| Declar pe propria răspundere că nu sunt în evidenȚă cu epilepsie, boli |
| psihice, boli neurologice si nu sunt sub tratament pentru boli neuropsihice, |
| diabet: …………………. |
|______________________________________________________________________________|
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE
………………………………………………………………..
ANTECEDENTE PERSOANELE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE/vaccinări/droguri
UM: ………………… N= ………………………..
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
_
Fumat: 0 |_|/de la ……….. ani, în medie ……………… Țigări/zi
_ _
Alcool: 0 |_|/ocazional |_|
EXAMEN MEDICAL LA ANGAJARE:
_ _
T ……….. cm G …….. kg IMC: obezitate nu |_| da |_| grad
______________________________________________________________________________
| EXAMEN CLINIC: |
| |
| 1. tegumente si mucoase ……………………………………………. |
| 2. Țesut celular subcutanat ………………………………………… |
| 3. sistem ganglionar ………………………………………………. |
| 4. aparat locomotor ……………………………………………….. |
| 5. aparat respirator ………………………………………………. |
| 6. aparat CV: …………………………………………………….. |
| TA ………… mmHg, AV ………/min, pedioase ………., varice …….. |
| 7. aparat digestiv ………………………………………………… |
| 8. aparat urogenital ………………………………………………. |
| 9. SNC, analizatori: . …………………………………………….. |
| a) acuitate vizuală vedere cromatică vedere în relief fără corecție|
| _ |
| optică |_| cu corecție optică: OD …………….. OS ………………… |
| b) voce tare voce soptită |
| 10. sistem endocrin ……………………………………………….. |
| |
| Concluzii examen clinic: |
| _ |
| |_| sănătos clinic în momentul examinării Semnătura si parafa |
| _ medicului, |
| |_| diagnostic: ………………………… ………………. |
| ………………………………………. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| EXAMENE SUPLIMENTARE (conform anexei): |
| ………………………………………………………………… |
| ………………………………………………………………… |
| ………………………………………………………………… |
| ………………………………………………………………… |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Concluziile examinării de specialitate (medicina muncii): |
| _ |
| |_| sănătos clinic în momentul examinării |
| _ |
| |_| diagnostic: ………………………………………………… |
| …………………………………………………………………. |
| |
| AVIZ MEDICAL: |
| pentru exercitarea ocupaȚiei/funcției ……………………………….. |
| |
| _ Recomandări: |
| APT |_| ………………………………. |
| _ |
| APT CONDIłIONAT |_| ………………………………. |
| _ |
| INAPT TEMPORAR |_| ………………………………. |
| _ |
| INAPT |_| ………………………………. |
| |
| Medic de medicina muncii, |
| Semnătură si parafă |
| |
| |
| Data: |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| Data următorului control medical: |
|______________________________________________________________________________|
EXAMEN MEDICAL PERIODIC:
Simptome actuale ………………………………………………….
Reactualizarea anamnezei profesionale ……………………………….
Simptome la locul de muncă …………………………………………
Reactualizarea anamnezei neprofesionale ……………………………..
_ _
T ………….. cm G ………. kg IMC: obezitate nu |_| da |_| grad
______________________________________________________________________________
| EXAMEN CLINIC: |
| |
| 1. tegumente si mucoase ……………………………………………. |
| 2. Țesut celular subcutanat ………………………………………… |
| 3. sistem ganglionar ………………………………………………. |
| 4. aparat locomotor ……………………………………………….. |
| 5. aparat respirator ………………………………………………. |
| 6. aparat CV: …………………………………………………….. |
| TA ………… mmHg, AV ……../min, pedioase ………., varice ……… |
| 7. aparat digestiv ………………………………………………… |
| 8. aparat urogenital ………………………………………………. |
| 9. SNC, analizatori: . …………………………………………….. |
| a) acuitate vizuală vedere cromatică vedere în relief fără corecție|
| _ |
| optică |_| cu corecție optică: OD …………….. OS ………………… |
| b) voce tare voce soptită |
| 10. sistem endocrin ……………………………………………….. |
| |
| Concluzii examen clinic: |
| _ |
| |_| sănătos clinic în momentul examinării Semnătura si parafa |
| _ medicului, |
| |_| diagnostic: ………………………… ………………. |
| ………………………………………. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| EXAMENE SUPLIMENTARE (conform anexei): |
| ………………………………………………………………… |
| ………………………………………………………………… |
| ………………………………………………………………… |
| ………………………………………………………………… |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Concluziile examinării de specialitate (medicina muncii): |
| _ |
| |_| sănătos clinic în momentul examinării |
| _ |
| |_| diagnostic: ………………………………………………… |
| …………………………………………………………………. |
| |
| AVIZ MEDICAL: |
| pentru exercitarea ocupaȚiei/funcției ……………………………….. |
| |
| _ Recomandări: |
| APT |_| ………………………………. |
| _ |
| APT CONDIłIONAT |_| ………………………………. |
| _ |
| INAPT TEMPORAR |_| ………………………………. |
| _ |
| INAPT |_| ………………………………. |
| |
| Medic de medicina muncii, |
| Semnătură si parafă |
| |
| |
| Data: |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| Data următorului control medical: |
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 5
______________________________________________________________________________
| Unitatea medicală: | Adresa: |
| Cabinet de medicina muncii | Tel.: |
|_______________________________________|______________________________________|
_ _ _ _
Angajare |_| Control medical periodic |_| Adaptare |_| Reluarea muncii |_|
_ _
Supraveghere specială |_| Alte |_|
MEDICINA MUNCII – FISA DE APTITUDINE Nr. ……../………
(Un exemplar se trimite la angajator, unul se înmânează angajatului)
Societate ………………………………………………………..
Adresa: ………………………….. Tel.: ………… Fax: ……….
NUME ………………………….. PRENUME ………………………..
CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
OCUPAłIE/FUNCłIE ………………………………………………….
LOC DE MUNCĂ ……………………………………………………..
AVIZ MEDICAL: Recomandări:
_
APT |_| …………………………………
_
APT CONDIȚIONAT |_| …………………………………
_
INAPT TEMPORAR |_| …………………………………
_
INAPT |_| …………………………………
Data Medic de medicina muncii (semnătura si parafa)
–––––

H.G nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 971/2006 regarding the minimum requirements for safety and/or health signage at the workplace

1
HOTĂRÂRE Nr. 971 din 26 iulie 2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate
la locul de muncă
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 683 din 9 august 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă.
ART. 2
Prezenta hotărâre nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările referitoare la introducerea pe piaţă
a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care
aceste reglementări fac referire în mod expres la acest lucru.
ART. 3
Prezenta hotărâre nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial,
maritim şi aerian.
ART. 4
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 se aplică în totalitate întregului domeniu la
care se face referire la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice ale prezentei
hotărâri.
ART. 5
Pentru aplicarea prezentei hotărâri expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate – semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o
situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de
muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal,
după caz;
b) semnal de interzicere – semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza
un pericol;
c) semnal de avertizare – semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol;
d) semnal de obligativitate – semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor – semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă ori
mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f) semnal de indicare – semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la lit. b) – e);
g) panou – semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a unei
pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate
suficientă;
h) panou suplimentar – panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care furnizează informaţii
suplimentare;
i) culoare de securitate – culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică;
2
j) simbol sau pictogramă – imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament specific şi care este
utilizată pe un panou ori pe o suprafaţă luminoasă;
k) semnal luminos – semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide,
iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă;
l) semnal acustic – semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop, fără
folosirea vocii umane sau artificiale;
m) comunicare verbală – mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau artificială;
n) gest-semnal – mişcarea şi/sau poziţia braţelor şi/sau a mâinilor într-o formă codificată, având ca scop
ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători.
CAP. 2
Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1
Obligaţii generale
ART. 6
(1) Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă
ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie să prevadă semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, şi să verifice
existenţa acesteia.
(2) Pentru alegerea semnalizării adecvate, angajatorul trebuie să ia în considerare orice evaluare a
riscurilor realizată în conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006.
ART. 7
Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă trebuie să satisfacă cerinţele minime
prevăzute în anexele nr. 1 – 9 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 8
În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor trebuie prevăzută, dacă este cazul, semnalizarea
corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, fără a aduce atingere cerinţelor minime
prevăzute în anexa nr. 5.
SECŢIUNEA a 2-a
Informarea şi instruirea lucrătorilor
ART. 9
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate
privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă, fără a aduce atingere art. 16
şi 17 din Legea nr. 319/2006.
ART. 10
(1) Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în special sub forma unor instrucţiuni precise, fără a aduce
atingere art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă semnificaţia semnalizării, mai ales a celei care
conţine cuvinte, precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.
3
SECŢIUNEA a 3-a
Consultarea şi participarea lucrătorilor
ART. 11
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în ceea ce priveşte aspectele
reglementate de prezenta hotărâre trebuie să se realizeze în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 319/2006.
CAP. 3
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 12
(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr.
599/1998 privind aprobarea Prescripţiilor minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, se abrogă.
*
Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/58/CEE privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
(JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Şereş
p. Ministrul sănătăţii publice,
Ervin-Zoltan Szekely,
secretar de stat
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Radu Mircea Berceanu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
4
ANEXA 1
CERINŢE MINIME GENERALE
privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
1. Observaţii preliminare
1.1. În cazul în care este necesară semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate, în conformitate cu
obligaţiile generale prevăzute la art. 6 din hotărâre, aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerinţele
specifice prevăzute în anexele nr. 2 – 9 la hotărâre.
1.2. Prezenta anexă introduce cerinţe specifice privind semnalizările de securitate şi/sau de sănătate,
descrie diferitele utilizări şi stabileşte regulile generale privind interşanjabilitatea şi complementaritatea
acestora.
1.3. Semnalizările de securitate şi/sau de sănătate trebuie să fie utilizate numai pentru a transmite mesajul
sau informaţiile prevăzute în prezenta hotărâre.
2. Modalităţi de semnalizare
2.1. Semnalizare permanentă
2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea
privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea
panourilor permanente.
Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată
localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte trebuie să se facă conform prevederilor anexei nr. 3.
2.1.3. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie
semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.
2.1.4. Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
2.2. Semnalizarea ocazională
2.2.1. Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice şi/sau
comunicare verbală, ţinându-se seama de interşanjabilitatea şi combinaţiile prevăzute la pct. 3, pentru
semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de
urgenţă a persoanelor.
2.2.2. Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să se
realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.
3. Interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor
3.1. Dacă eficienţa este aceeaşi, se poate alege între următoarele:
a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelări;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbală.
3.2. Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare:
a) semnal luminos şi semnal acustic;
b) semnal luminos şi comunicare verbală;
c) gest-semnal şi comunicare verbală.
5
4. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de
securitate:
________________________________________________________________________________
Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări
________________________________________________________________________________
Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase
__________________________________________________________________
Pericol-alarmă Stop, oprire, dispozitiv de oprire de
urgenţă
Evacuare
__________________________________________________________________
Materiale şi echipamente Identificare şi localizare
de prevenire şi stingere
a incendiilor
________________________________________________________________________________
Galben sau Semnal de avertizare Atenţie, precauţie
galben-oranj Verificare
________________________________________________________________________________
Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifică
Obligaţia purtării echipamentului
individual de protecţie
________________________________________________________________________________
Verde Semnal de salvare sau Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente,
de prim ajutor posturi, încăperi
__________________________________________________________________
Situaţie de securitate Revenire la normal
________________________________________________________________________________
5. Eficienţa semnalizării nu trebuie să fie afectată de:
5.1. prezenţa unei alte semnalizări sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea
ori audibilitatea, ceea ce implică, mai ales, următoarele:
a) evitarea amplasării unui număr excesiv de panouri la o distanţă prea mică unul faţă de celălalt;
b) a nu se utiliza concomitent două semnale luminoase care pot fi confundate;
c) a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare;
d) a nu se folosi două semnale sonore concomitent;
e) a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
5.2. designul deficitar, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea necorespunzătoare ori
funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
6. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute, verificate,
reparate periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât să se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci
şi/sau funcţionale.
7. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în
funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.
8. Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie prevăzute cu alimentare
de rezervă, pentru cazul întreruperii alimentării cu energie, cu excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu
întreruperea acesteia.
9. Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie să indice, prin declanşarea sa, începutul acţiunii respective;
durata semnalului trebuie să fie atât cât o impune acţiunea.
Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie reconectat imediat după fiecare utilizare.
10. Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionări şi a
eficienţei lor reale, înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice.
6
11. Trebuie să fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care auzul sau vederea
lucrătorilor în cauză este limitată, inclusiv datorită purtării echipamentelor individuale de protecţie.
12. Zonele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase în
cantităţi mari trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător, ales dintre cele
enumerate la pct. 3.2 din anexa nr. 2 sau trebuie identificate în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3,
exceptând cazul în care etichetele diferitelor ambalaje sau recipiente sunt suficiente în acest scop.
7
ANEXA 2
CERINŢE MINIME GENERALE
privind panourile de semnalizare
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Forma şi culorile panourilor sunt definite la pct. 3, în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri
de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind materiale şi
echipamente de stingere a incendiilor.
1.2. Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
1.3. Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la pct. 3, cu condiţia
ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi nicio diferenţă sau adaptare să nu provoace confuzie asupra
semnificaţiei.
1.4. Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi agresiuni
cauzate de mediul ambiant.
1.5. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să asigure o bună
vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.
2. Condiţii de utilizare
2.1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de unghiul
de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în cazul unui risc general, fie
în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat,
uşor accesibil şi vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori fosforescente,
materiale reflectorizante sau iluminare artificială, fără a aduce atingere prevederilor legislaţiei naţionale care
transpun Directiva 89/654/CEE.
2.2. Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.
3. Panouri utilizate*)
3.1. Panouri de interdicţie
Caracteristici intrinseci:
a) formă rotundă;
b) pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe cel puţin
35% din suprafaţa panoului).
––––
*) Panourile sunt reproduse în facsimil.
Modelele panourilor de interdicţie se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9
august 2006, la pagina 8.
Pagina 8
– Fumatul interzis
– Fumatul şi focul deschis interzise
– Interzis accesul pietonilor
– Interzisă stingerea cu apă
– Accesul interzis persoanelor neautorizate
– Apă nepotabilă
– Interzis vehiculelor de manipulare a mărfurilor
– A nu se atinge
3.2. Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
8
a) formă triunghiulară
b) pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere cel puţin 50% din
suprafaţa panoului).
Modelele panourilor de avertizare se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9
august 2006, la paginile 9 – 10.
Pagina 9
– Materiale inflamabile
– Materiale explozive
– Materiale toxice
– Materiale corozive
– Materiale radioactive
– Greutăţi suspendate
– Vehicule de manipulare
– Pericol electric
– Pericol general
– Radiaţii laser
– Materiale combustibile
– Radiaţii neionizante
– Câmp magnetic puternic
– Pericol de împiedicare
– Cădere cu denivelare
Pagina 10
– Risc biologic
– Temperaturi scăzute
– Materiale nocive sau iritante
3.2.1. Panoul „Materiale inflamabile” se utilizează şi în lipsa unui panou specific pentru temperaturi înalte.
3.2.2. Fondul panoului „Materiale nocive sau iritante” poate fi în mod excepţional de culoare portocalie,
dacă această culoare se justifică în raport cu un panou similar existent privind circulaţia rutieră.
3.3. Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
a) formă rotundă;
b) pictogramă alba pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
Modelele panourilor de obligativitate se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9
august 2006, la paginile 10 – 11.
Pagina 10
– Protecţie obligatorie a ochilor
– Protecţie obligatorie a capului
– Protecţie obligatorie a urechilor
– Protecţie obligatorie a căilor respiratorii
– Protecţie obligatorie a picioarelor
– Protecţie obligatorie a mâinilor
– Protecţie obligatorie a corpului
– Protecţie obligatorie a feţei
– Protecţie individuală obligatorie împotriva căderii de la înălţime
9
Pagina 11
– Trecere obligatorie pentru pietoni
– Obligaţii generale (însoţit, dacă este cazul, de un panou suplimentar)
3.4. Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor
Caracteristici intrinseci:
a) formă dreptunghiulară sau pătrată
b) pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
Modelele panourilor de salvare şi acordarea primului ajutor se găsesc în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, la paginile 11 – 12.
Pagina 11
– Direcţii de urmat (indicaţii suplimentare)
– Telefon pentru primul ajutor sau salvare
– Brancardă
– Duş de securitate
– Curăţirea ochilor
– Centru de prim ajutor
Pagina 12
– Căi/Ieşiri de salvare
3.5. Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a) formă dreptunghiulară sau pătrată;
b) pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
Modelele panourilor privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, la pagina 12.
Pagina 12
– Furtun de incendiu
– Scară
– Extinctor
– Telefon pentru cazurile de incendiu
– Direcţii de urmat (indicaţii suplimentare)
10
ANEXA 3
CERINŢE MINIME
privind semnalizarea pe recipiente şi conducte
1. Recipientele pentru substanţe sau preparate periculoase utilizate la locul de muncă, definite conform
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, recipientele utilizate pentru depozitarea acestora, precum şi conductele care sunt la
vedere şi conţin ori transportă astfel de substanţe sau preparate periculoase trebuie să fie prevăzute cu
etichete (pictograme sau simboluri pe fond colorat), prevăzute de respectiva ordonanţă de urgenţă.
1.1. Prevederile pct. 1 nu se aplică recipientelor folosite la locul de muncă pentru o perioadă scurtă de timp
şi recipientelor al căror conţinut se schimbă frecvent, cu condiţia să se ia măsuri alternative adecvate care
garantează acelaşi nivel de protecţie, în special pentru informarea şi/sau instruirea lucrătorilor.
1.2. Etichetele prevăzute la pct. 1 pot fi:
a) înlocuite cu panourile de avertizare prevăzute în anexa nr. 2, preluându-se aceeaşi pictogramă sau
acelaşi simbol;
b) completate cu informaţii suplimentare, ca de exemplu numele şi/sau formula substanţei sau ale
preparatului periculos şi detalii privind riscul;
c) completate sau înlocuite cu panouri pentru transportul substanţelor sau preparatelor periculoase, în cazul
transportului recipientelor la locul de muncă.
2. Semnalizarea trebuie să fie amplasată în următoarele condiţii:
a) pe partea/părţile vizibilă/vizibile;
b) sub formă rigidă, autocolantă sau pictată.
3. Caracteristicile intrinseci prevăzute la pct. 1.4 din anexa nr. 2 şi condiţiile de utilizare prevăzute la pct. 2
din anexa nr. 2 privind panourile de semnalizare de aplică, dacă este cazul, etichetării prevăzute la pct. 1 din
prezenta anexă.
4. Fără a aduce atingere prevederilor pct. 1, 2 şi 3, etichetele utilizate pe conducte trebuie amplasate
vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole, cum ar fi vanele şi punctele de racordare,
şi la distanţe aproximativ egale.
5. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a preparatelor periculoase în
cantităţi mari trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător. Aceste panouri trebuie
să fie dintre cele enumerate la pct. 3.2 din anexa nr. 2 sau marcate în conformitate cu pct. 1 din prezenta
anexă.
Face excepţie cazul în care ambalajele sau recipientele sunt etichetate corespunzător, ţinându-se seama de
prevederile pct. 1.5 din anexa nr. 2 referitoare la dimensiuni.
Depozitarea mai multor substanţe sau preparate periculoase poate fi indicată prin panoul de avertizare
„pericol general”.
Panourile sau etichetele menţionate anterior trebuie să fie plasate, după caz, în apropierea suprafeţei de
depozitare sau pe uşa de acces la depozitul respectiv.
11
ANEXA 4
CERINŢE MINIME
privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate prevenirii şi stingerii incendiilor
1. Observaţie preliminară
Prezenta anexă se aplică echipamentului destinat exclusiv prevenirii şi stingerii incendiilor.
2. Echipamentele folosite la prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie identificate prin utilizarea unei
anumite culori pentru echipament şi prin amplasarea unui panou de localizare şi/sau prin utilizarea unei
culori specifice pentru locul unde se află echipamentele respective ori punctele de acces la acestea.
3. Aceste echipamente se identifică prin culoarea roşie.
Suprafaţa roşie trebuie să fie suficient de mare pentru a permite identificarea rapidă a echipamentului.
4. Panourile prevăzute la pct. 3.5 din anexa nr. 2 trebuie utilizate pentru a marca localizarea acestor
echipamente.
ANEXA 5
CERINŢE MINIME
privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi pentru marcarea căilor de circulaţie
1. Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
1.1. Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se face în
interiorul zonelor construite ale întreprinderii, în care lucrătorii au acces în cursul activităţii lor, prin culoarea
galbenă alternativ cu culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu culoarea albă.
1.2. Dimensiunile marcajului trebuie să ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos
semnalat.
1.3. Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45 grade şi să aibă dimensiunile
aproximativ egale.
1.4. Exemplu:
_____________________
|\\\\ \\\\ \\\\ \\\|
|__\\\\__\\\\__\\\\__\|
_____________________
|\\\\ \\\\ \\\\ \\\|
|__\\\\__\\\\__\\\\__\|
2. Marcarea căilor de circulaţie
2.1. Căile de circulaţie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, având o culoare perfect
vizibilă, de preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se seama de culoarea solului, în cazul în care destinaţia şi
echipamentul încăperilor impun acest lucru pentru protecţia lucrătorilor.
2.2. Benzile trebuie amplasate astfel încât să se ţină seama de distanţele de securitate necesare între
vehiculele care pot circula în zonă şi orice obiect aflat în apropiere, precum şi între pietoni şi vehicule.
2.3. Căile permanente de circulaţie situate în exterior, în zonele construite, trebuie marcate la fel. Fac
excepţie cele care sunt prevăzute cu trotuare sau bariere corespunzătoare.
12
ANEXA 6
CERINŢE MINIME
privind semnalele luminoase
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Lumina emisă de un semnal trebuie să producă un contrast luminos adecvat mediului, în funcţie de
condiţiile de utilizare prevăzute, fără să antreneze fenomenul de orbire, prin intensitate prea puternică, sau
vizibilitate redusă, ca urmare a iluminării insuficiente.
1.2. Suprafaţa luminoasă care emite un semnal poate avea o culoare uniformă sau poate conţine o
pictogramă pe un fond determinat.
1.3. Culoarea uniformă trebuie să corespundă tabelului de culori şi semnificaţiei acestora care figurează la
pct. 4 din anexa nr. 1.
1.4. Atunci când semnalul conţine o pictogramă, aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerinţele
corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 2.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1. Dacă un dispozitiv poate emite atât un semnal continuu, cât şi unul intermitent, semnalul intermitent
va fi utilizat pentru a indica, în raport cu semnalul continuu, un nivel mai ridicat de pericol sau o urgenţă mai
mare de intervenţie ori de acţiune solicitată sau impusă.
Durata fiecărui impuls luminos şi frecvenţa impulsurilor unui semnal luminos intermitent trebuie stabilite
astfel încât:
a) să asigure o bună percepţie a mesajului;
b) să evite orice confuzie, atât între diferitele semnale luminoase, cât şi cu un semnal luminos continuu.
2.2. Dacă un semnal luminos intermitent este utilizat în locul unui semnal acustic sau în completarea
acestuia, codul semnalului luminos trebuie să fie identic.
2.3. Un dispozitiv care emite un semnal luminos utilizabil în caz de pericol grav trebuie să fie
supravegheat în mod special sau să fie prevăzut cu un bec de rezervă.
ANEXA 7
CERINŢE MINIME
privind semnalele acustice
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Un semnal acustic trebuie:
a) să aibă un nivel sonor considerabil mai înalt faţă de zgomotul ambiant, astfel încât să poată fi auzit, fără
să fie excesiv sau supărător;
b) să poată fi recunoscut uşor, în special după durata impulsurilor, distanţa dintre impulsuri sau grupuri de
impulsuri, şi să poată fi diferenţiat uşor de orice alt semnal acustic şi de zgomotele ambientale.
1.2. Dacă un dispozitiv poate emite un semnal acustic atât cu frecvenţă variabilă, cât şi cu frecvenţă
constantă, frecvenţa variabilă va fi utilizată pentru a indica, în raport cu frecvenţa constantă, un nivel mai
ridicat de pericol, o urgenţă crescută de intervenţie sau o acţiune impusă/solicitată.
2. Codul care trebuie utilizat
Sunetul semnalului de evacuare trebuie să fie continuu.
13
ANEXA 8
CERINŢE MINIME
privind comunicarea verbală
1. Caracteristici intrinseci
1.1. Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul ori mai mulţi auditori, sub
forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte izolate, eventual codificate.
1.2. Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare.
1.3. Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie să asigure o
comunicare verbală sigură.
1.4. Comunicarea verbală poate fi directă, utilizând vocea umană, sau indirectă, prin voce umană ori
artificială, difuzată prin oricare mijloc corespunzător.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1. Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea pronunţa şi înţelege
corect mesajul verbal şi pentru a adopta, în consecinţă, comportamentul corespunzător în domeniul securităţii
şi/sau al sănătăţii.
2.2. Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie folosite
cuvinte-cod, ca de exemplu:
a) start – pentru a indica începerea comenzii;
b) stop – pentru a întrerupe sau a termina o mişcare;
c) opreşte – pentru a opri operaţiunea;
d) ridică – pentru a ridica o greutate;
e) coboară – pentru a coborî o greutate;
_
f) înainte |
g) înapoi > sensul mişcărilor respective trebuie coordonate, când este
h) dreapta | cazul, cu gesturile de semnalizare corespunzătoare;
i) stânga _|
j) pericol – pentru a solicita oprirea de urgenţă;
k) repede – pentru a accelera o mişcare, din motive de securitate.
ANEXA 9
CERINŢE MINIME
privind gesturile-semnal
1. Caracteristici
1.1. Gesturile-semnal trebuie să fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi bine diferenţiate
de alte gesturi-semnal.
1.2. Utilizarea în acelaşi timp a ambelor braţe trebuie să se facă în mod simetric şi pentru executarea unui
singur gest-semnal.
1.3. Gesturile utilizate pot varia uşor sau pot fi mai detaliate în raport cu reprezentările prevăzute la pct. 3,
cu condiţia să respecte caracteristicile prezentate la pct. 1.1 şi 1.2, cu condiţia ca semnificaţia şi înţelegerea
lor să fie cel puţin echivalente.
2. Reguli de utilizare specifice
14
2.1. Persoana care emite semnale, denumită agent de semnalizare, transmite instrucţiunile de manevră,
utilizând gesturi-semnal, către persoana care recepţionează semnale, denumită operator.
2.2. Agentul de semnalizare trebuie să poată urmări vizual desfăşurarea manevrelor, fără a se afla în
pericol din cauza acestora.
2.3. Responsabilităţile agentului de semnalizare sunt exclusiv direcţionarea manevrelor şi asigurarea
securităţii lucrătorilor aflaţi în apropiere.
2.4. În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 2.2, trebuie să se prevadă încă unul
sau mai mulţi agenţi de semnalizare.
2.5. Atunci când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare, operatorul trebuie
să întrerupă manevrele în curs pentru a cere noi instrucţiuni.
2.6. Accesorii pentru semnalizarea prin gesturi
2.6.1. Agentul de semnalizare trebuie să poată fi uşor recunoscut de către operator.
2.6.2. Agentul de semnalizare trebuie să poarte unul sau mai multe elemente de recunoaştere adecvate, de
exemplu: vestă, cască, manşoane, banderole, palete.
2.6.3. Elementele de recunoaştere trebuie să fie viu colorate, de preferinţă toate de aceeaşi culoare,
utilizată exclusiv de agentul de semnalizare.
3. Gesturi codificate utilizabile
Observaţii preliminare:
Ansamblul gesturilor codificate, indicate mai jos, nu aduce atingere folosirii altor coduri care vizează
aceleaşi manevre, aplicabile la nivel naţional în anumite sectoare de activitate.
A) Gesturi*) generale:
––––
*) Tabelul cu gesturile este reprodus în facsimil.
________________________________________________________________________________
| Semnificaţie | Descriere | Ilustrare |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| START | | |
| Atenţie | Braţele întinse orizontal, cu palmele | |
| | îndreptate în faţă | *) |
| Începerea executării| | |
| comenzii | | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| STOP | | |
| Întrerupere | Braţul drept orientat în sus, cu palma | |
| | îndreptată în faţă | *) |
| Încheierea mişcării | | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| SFÂRŞITUL | Mâinile împreunate la nivelul pieptului | *) |
| operaţiunii | | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
B) Mişcări verticale:
______________________________________________________________________________
| Semnificaţie | Descriere | Ilustrare |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| RIDICARE | Braţul drept îndreptat în sus, cu palma | |
| | orientată în faţă şi descriind lent un cerc| *) |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| COBORÂRE | Braţul drept îndreptat în jos, cu palma | |
| | spre interior şi descriind lent un cerc | *) |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| DISTANŢĂ VERTICALĂ | Se indică distanţa necesară cu ajutorul | |
| | mâinilor | *) |
|_____________________|____________________________________________|___________|
15
C) Mişcări orizontale:
______________________________________________________________________________
| Semnificaţie | Descriere | Ilustrare |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| ÎNAINTE | Braţele îndoite, cu palmele în sus; | |
| | antebraţele se îndreaptă lent spre partea | *) |
| | superioară a corpului | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| ÎNAPOI | Braţele îndoite, cu palmele în jos; | |
| | antebraţele se îndreaptă lent spre partea | *) |
| | inferioară a corpului | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| La DREAPTA | Braţul drept întins, aproximativ orizontal,| |
| în raport cu agentul| cu palma îndreptată în jos se execută lent | *) |
| de semnalizare | mişcări ale braţului către dreapta | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| La STÂNGA | Braţul stâng întins, aproximativ orizontal,| |
| în raport cu agentul| cu palma îndreptată în jos se execută lent | *) |
| de semnalizare | mişcări ale braţului către stânga | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| DISTANŢĂ ORIZONTALĂ | Se indică cu mâinile distanţa necesară. | *) |
|_____________________|____________________________________________|___________|
D) Pericol:
______________________________________________________________________________
| Semnificaţie | Descriere | Ilustrare |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| PERICOL: | Ambele braţe orientate în sus, cu palmele | |
| | îndreptate în faţă | *) |
| Oprire sau oprire | | |
| de urgenţă | | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| MIŞCĂRI RAPIDE | Gesturile codificate care comandă mişcările| |
| | trebuie executate cu rapiditate | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
| MIŞCĂRI LENTE | Gesturile codificate care comandă mişcările| |
| | trebuie executate foarte lent | |
|_____________________|____________________________________________|___________|
*) Ilustrarea gesturilor-semnal se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din
9 august 2006, la paginile 15 – 16.
–––––

H.G nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1028/2006 regarding the minimum requirements for safety and health at work regarding the use of equipment with a viewing screen

1
HOTĂRÂRE Nr. 1028 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 710 din 18 august 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă privind utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare definite la art. 4.
ART. 2
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 se aplică în întregime domeniului prevăzut
la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice cuprinse în prezenta hotărâre.
ART. 3
Prezenta hotărâre nu se aplică:
a) cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;
b) sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c) sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;
d) sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;
e) maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de afişare
sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament;
f) maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.
ART. 4
În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) echipament cu ecran de vizualizare – ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul
de afişare folosit;
b) post de lucru – ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură, sau
un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii
opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport
pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;
c) lucrător – orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 319/2006,
care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului
normal de lucru.
CAP. 2
Obligaţiile angajatorilor
ART. 5
Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi
sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi
solicitare mentală.
2
ART. 6
Angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza analizei care
face obiectul art. 5, ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau combinate ale riscurilor identificate.
ART. 7
Angajatorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca posturile de lucru să îndeplinească cerinţele
minime prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 8
Angajatorul trebuie să planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnică a ecranului de
vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în
faţa ecranului de vizualizare.
CAP. 3
Informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor
ART. 9
(1) Cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, lucrătorii trebuie să fie informaţi
asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea la postul de lucru, în special asupra măsurilor
aplicabile posturilor de lucru, măsuri implementate conform art. 5, 6, 8 şi 12 – 16.
(2) Lucrătorii sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi cu privire la toate măsurile de securitate şi
sănătate luate potrivit prezentei hotărâri.
ART. 10
Fără a aduce atingere prevederilor art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006, fiecare lucrător trebuie să fie
instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi
ori de câte ori organizarea postului de lucru se modifică semnificativ.
ART. 11
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele la care se face
referire în prezenta hotărâre se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.
CAP. 4
Protecţia ochilor şi a vederii
ART. 12
Lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o
persoană care are competenţa necesară:
a) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
b) ulterior, la intervale regulate;
c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.
ART. 13
Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic, dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 arată că
acesta este necesar.
ART. 14
Dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art. 13 arată că este
necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze
dispozitive de corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective.
3
ART. 15
Măsurile luate potrivit art. 12 – 14 nu trebuie să implice în nici un caz costuri financiare pentru lucrători.
ART. 16
Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată din punctul de vedere al costurilor în cadrul
sistemului naţional de sănătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAP. 5
Sancţiuni
ART. 17
Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 18
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 1990/270/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul economiei şi comerţului,
Eugen Ţapu-Nazare,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul integrării europene,
Anca Daniela Boagiu
p. Ministrul finanţelor publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
4
ANEXA 1
CERINŢE MINIME
OBSERVAŢIE PRELIMINARĂ
Obligaţiile prevăzute în prezenta anexă se aplică în vederea realizării obiectivelor prezentei hotărâri şi în
măsura în care, pe de o parte, elementele avute în vedere sunt prezente la postul de lucru şi, pe de altă parte,
cerinţele sau caracteristicile intrinseci ale sarcinii de muncă nu împiedică acest lucru.
1. Echipament
a) Comentarii generale
Utilizarea acestui echipament nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători.
b) Ecran de vizualizare
Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, de dimensiuni corespunzătoare şi cu spaţiu
suficient între caractere şi între rânduri.
Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme de instabilitate.
Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fondul ecranului trebuie să poată fi uşor de reglat de către
operator şi uşor de adaptat condiţiilor ambiante.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat cu uşurinţă.
Trebuie să fie posibilă utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile pentru ecran.
Ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul.
c) Tastatură
Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului găsirea unei
poziţii de lucru confortabile, care să evite oboseala braţelor şi mâinilor.
Spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi braţelor
operatorului.
Pentru a evita reflexiile, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată.
Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii.
Simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia normală de lucru.
d) Masă sau suprafaţă de lucru
Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să aibă dimensiuni suficiente şi să
permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat astfel încât să
diminueze mişcările incomode ale capului şi ochilor.
Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă.
e) Scaun de lucru
Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă.
Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.
Spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţie celor care îl doresc.
2. Mediu de muncă
a) Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un spaţiu suficient, care
să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.
b) Iluminat
Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare
şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând seama de tipul de activitate şi de
necesităţile vizuale ale utilizatorului.
5
Strălucirile şi reflexiile supărătoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea
locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea şi caracteristicile tehnice ale surselor de
lumină artificială.
c) Reflexii şi străluciri
Posturile de lucru trebuie să fie amenajate astfel încât sursele de lumină, cum ar fi ferestrele şi alte
deschideri, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi echipamentele şi pereţii de culori deschise, să nu
provoace străluciri orbitoare directe şi să antreneze cât mai puţin posibil reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi de reglare pentru a atenua
lumina naturală la postul de lucru.
d) Zgomot
La amenajarea postului/posturilor de lucru trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de echipamentul care
aparţine postului/posturilor de lucru, în special pentru a se evita distragerea atenţiei sau perturbarea
comunicării verbale.
e) Căldură
Echipamentele care aparţin postului/posturilor de lucru nu trebuie să creeze disconfort lucrătorilor prin
producerea de căldură în exces.
f) Radiaţii
Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la niveluri
neglijabile în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor.
g) Umiditate
Trebuie să fie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.
3. Interfaţa operator/computer
La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru definirea sarcinilor
care implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, angajatorul trebuie să ţină seama de
următoarele principii:
a) programul trebuie adaptat sarcinii de muncă;
b) programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, să poată fi adaptat nivelului de cunoştinţe sau
experienţei operatorului; niciun dispozitiv de verificare calitativă sau cantitativă nu poate fi folosit fără ştirea
lucrătorilor;
c) sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special în cazul operaţiilor de prelucrare a datelor
de către operator.
–––––

H.G nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1048/2006 regarding the minimum safety and health requirements for the use by workers of individual protective equipment at the workplace

1
HOTĂRÂRE Nr. 1048 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători
a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 722 din 23 august 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime referitoare la echipamentul individual de protecţie utilizat de
lucrători la locul de muncă.
ART. 2
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 se aplică în totalitate domeniului menţionat
la art. 1, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi/sau specifice cuprinse în prezenta hotărâre.
ART. 3
(1) În sensul prezentei hotărâri, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament
destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea
să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau
accesoriu proiectat în acest scop.
(2) Sunt excluse din definiţia cuprinsă la alin. (1):
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja
securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de ordine
publică;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoapărare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.
ART. 4
Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de
organizare a muncii.
2
CAP. 2
Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
ART. 5
(1) Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 115/2004
privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor
pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările ulterioare.
(2) Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
ART. 6
În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente
individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport
cu riscul/riscurile respectiv/respective.
ART. 7
Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt determinate
în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător
şi de performanţa echipamentului individual de protecţie.
ART. 8
(1) Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.
(2) Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe persoane,
se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio
problemă de sănătate sau de igienă.
ART. 9
În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie să se furnizeze şi să fie disponibile informaţii adecvate privind
fiecare echipament individual de protecţie impus în conformitate cu art. 5 şi 6.
ART. 10
(1) Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa funcţionare
şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.
(2) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili dispoziţii pe baza cărora să se impună ca
lucrătorul să contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie, în situaţiile în care utilizarea
echipamentului nu este exclusiv pentru locul de muncă.
ART. 11
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea
echipamentului individual de protecţie.
ART. 12
Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru modul de
purtare a echipamentului individual de protecţie.
3
ART. 13
(1) Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu
fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
(2) Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Evaluarea echipamentului individual de protecţie
ART. 14
(1) Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze dacă
echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele prevăzute la
art. 5 şi 6.
(2) Această evaluare cuprinde:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi
eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea
echipamentul în sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile
prevăzute la lit. b).
ART. 15
Evaluarea prevăzută la art. 14 este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element al
echipamentului individual de protecţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Reguli de utilizare
ART. 16
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 4 – 15, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
stabileşte reguli generale pentru utilizarea echipamentului individual de protecţie şi/sau reguli care
reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul trebuie să furnizeze echipamentul individual de
protecţie, luând în considerare reglementările tehnice române care transpun legislaţia comunitară privind
libera circulaţie a acestui echipament.
(2) Aceste reguli indică, în special, împrejurările sau situaţiile de risc în care este necesară utilizarea
echipamentului individual de protecţie, fără a aduce atingere priorităţii care trebuie să se acorde mijloacelor de
protecţie colectivă.
(3) Anexele nr. 1 – 3 au un caracter orientativ, conţin informaţii utile pentru stabilirea acestor reguli şi fac
parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 17
Atunci când Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei adaptează regulile prevăzute la art. 16,
acesta ia în considerare orice modificări semnificative ale riscului, mijloacelor de protecţie colectivă şi
echipamentelor individuale de protecţie, determinate de evoluţiile tehnologice.
ART. 18
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei consultă organizaţiile angajatorilor şi lucrătorilor cu
privire la regulile prevăzute la art. 16 şi 17.
4
SECŢIUNEA a 4-a
Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
ART. 19
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, lucrătorii
şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii
şi sănătăţii lucrătorilor, atunci când aceştia utilizează echipamente individuale de protecţie la locul de muncă.
ART. 20
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la care se
face referire în prezenta hotărâre, inclusiv în anexele la aceasta, se desfăşoară în conformitate cu prevederile
art. 18 din Legea nr. 319/2006.
CAP. 3
Dispoziţii finale
ART. 21
Adaptările de natură strict tehnică ale anexelor nr. 1 – 3 se efectuează de Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei, în funcţie de:
a) adoptarea reglementărilor de armonizare tehnică şi de standardizare cu privire la echipamentele
individuale de protecţie; şi/sau
b) progresele tehnice, evoluţia reglementărilor sau specificaţiilor internaţionale ori a cunoştinţelor din
domeniul echipamentelor individuale de protecţie.
ART. 22
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire
la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
ART. 23
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 89/656/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă [a 3-a directivă
specifică în sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE], publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) nr. L393/1989.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Şereş
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
5
ANEXA 1*)
TABEL
pentru evaluarea riscurilor în vederea selecţionării echipamentelor individuale de protecţie
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A – Căderi de la înălţime
B – Lovituri, tăieturi, impact, strivire
C – Înţepături, tăieturi, zgârieturi
D – Vibraţii
E – Alunecare, cădere la acelaşi nivel
F – Căldură, foc
G – Frig
H – Neionizate
I – Ionizate
J – Ciuperci generatoare de micoze
K – Antigeni biologici nemicrobieni
L – Pulberi, fibre
M – Fum
N – Ceaţă
O – Imersii
P – Împroşcare, stropire
|RISCURI |
|_____________________________________________|
|FIZICE |
|_____________________________________________|
| MECANICE |TERMICE|ELECTRICE|RADIAŢII|ZGOMOT|
|___________|_______| |________| |
|A |B|C|D| E| F | G | | H | I | |
________________________________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
|PĂRŢILE |CAP |Craniu | | | | | | | | | | | |
|CORPULUI| |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Urechi | | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Ochi | | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Căi | | | | | | | | | | | |
| | |respiratorii| | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Faţă | | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Întregul | | | | | | | | | | | |
| | |corp | | | | | | | | | | | |
| |__________|____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| |MEMBRE |Mâini | | | | | | | | | | | |
| |SUPERIOARE|____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Braţe | | | | | | | | | | | |
| | |(părţi) | | | | | | | | | | | |
| |__________|____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| |MEMBRE |Picior | | | | | | | | | | | |
| |INFERIOARE|____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Gambe | | | | | | | | | | | |
| | |(părţi) | | | | | | | | | | | |
| |__________|____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| |ALTELE |Piele | | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Trunchi | | | | | | | | | | | |
| | |abdomen | | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Căi | | | | | | | | | | | |
| | |parenterale | | | | | | | | | | | |
| | |____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|
| | |Întregul | | | | | | | | | | | |
| | |corp | | | | | | | | | | | |
|________|__________|____________|__|_|_|_|__|___|___|_________|___|____|______|

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil
7
ANEXA 2
LISTA
orientativă şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de protecţie
Protecţia capului:
– căşti de protecţie pentru utilizare în industrie (mine, şantiere de lucrări publice, alte ramuri industriale);
– acoperământ uşor pentru protecţia scalpului (caschete, bonete, plase de păr, cu sau fără cozoroc);
– acoperământ pentru cap (bonete, caschete, pălării etc. din material textil, material textil tratat etc.).
Protecţia împotriva zgomotului:
– antifoane interne şi alte dispozitive similare;
– căşti antifonice (care acoperă tot capul);
– antifoane externe care pot fi montate pe căşti de protecţie industriale;
– antifoane externe cu receptor de joasă frecvenţă încorporat;
– antifoane cu comunicare audio.
Protecţia ochilor şi a feţei:
– ochelari cu braţe;
– ochelari-mască;
– ochelari-mască împotriva radiaţiilor X, ochelari-mască împotriva radiaţiilor laser, ochelari-mască
împotriva radiaţiilor ultraviolete, infraroşii, vizibile;
– ecrane faciale (viziere);
– măşti şi căşti pentru sudura cu arc (măşti de mână, măşti cu fixare pe cap sau măşti care pot fi montate pe
căşti de protecţie).
Protecţia respiratorie:
– aparate filtrante împotriva pulberilor, gazelor şi pulberilor radioactive;
– aparate de protecţie respiratorie izolante cu aducţie de aer;
– aparate de protecţie respiratorie cu mască de sudură detaşabilă;
– aparate şi dispozitive pentru scufundare;
– costume pentru scufundare.
Protecţia mâinii şi braţului:
– mănuşi care asigură protecţie:
– împotriva agresiunilor mecanice (înţepături, tăieturi, vibraţii etc.);
– împotriva substanţelor chimice;
– pentru electricieni şi împotriva căldurii;
– mănuşi cu un deget;
– degetare;
– mânecuţe;
– manşetă de protecţie a încheieturii mâinii pentru munci grele;
– mitene (mănuşi fără degete);
– mănuşi de protecţie.
Protecţia picioarelor şi a gambelor:
– pantofi, bocanci, cizme semiînalte şi cizme de securitate;
– încălţăminte la care se pot scoate rapid şireturile sau cârligele;
– încălţăminte cu bombeu suplimentar de protecţie;
– încălţăminte şi supraîncălţări cu tălpi rezistente de căldură;
8
– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări rezistente la căldură;
– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări termoizolante;
– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări împotriva vibraţiilor;
– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări antistatice;
– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări electroizolante;
– cizme pentru lucrătorii cu ferăstraie cu lanţ;
– saboţi;
– genunchiere;
– glezniere detaşabile;
– ghetre;
– tălpi detaşabile (rezistente la căldură, perforare sau transpiraţie);
– crampoane detaşabile pentru gheaţă, zăpadă sau podele alunecoase.
Protecţia pielii:
– creme de protecţie/unguente.
Protecţia trunchiului şi a abdomenului:
– veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere, stropi de metal topit
etc.);
– veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva substanţelor chimice;
– veste cu sistem de încălzire;
– veste de salvare;
– şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X;
– centuri lomboabdominale.
Protecţia întregului corp
Echipament proiectat pentru a preveni căderile:
– echipament de prevenire a căderilor (echipament complet cu toate accesoriile necesare);
– echipament de frânare cu absorbire a energiei cinetice (echipament complet cu toate accesoriile necesare);
– dispozitive de susţinere a corpului (centuri de securitate).
Îmbrăcăminte de protecţie:
– îmbrăcăminte pentru lucru „de securitate” (două piese şi combinezoane);
– îmbrăcăminte de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere etc.);
– îmbrăcăminte de protecţie împotriva substanţelor chimice;
– îmbrăcăminte de protecţie împotriva proiecţiilor de metal topit şi a radiaţiilor infraroşii;
– îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la căldură;
– îmbrăcăminte termoizolantă;
– îmbrăcăminte de protecţie împotriva contaminării radioactive;
– îmbrăcăminte de protecţie împotriva pulberilor;
– îmbrăcăminte de protecţie împotriva gazelor;
– îmbrăcăminte şi accesorii (banderole, mănuşi etc.) de semnalizare fluorescente, reflectorizante;
– pături de protecţie.
9
ANEXA 3
LISTA
orientativă şi neexhaustivă a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de
echipament individual de protecţie
1. Protecţia capului (protecţia craniului)
Căşti de protecţie:
– lucrări de construcţii, în special activitate pe, sub sau în apropierea schelelor şi locurilor de muncă la
înălţime, la operaţii de montare şi demontare a cofrajelor, de asamblare şi instalare, activitate desfăşurată pe
schele şi de demolări;
– lucrări de poduri metalice, construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal, furnale,
oţelării şi laminoare, containere mari, conducte mari, cazane şi centrale electrice;
– lucrări în fose, şanţuri, puţuri şi galerii;
– terasamente şi lucrări în piatră;
– lucrări în subteran, cariere, excavări la suprafaţă, halde;
– lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri;
– lucrări cu explozivi;
– lucrări în vecinătatea lifturilor, dispozitivelor de ridicare, macaralelor şi a transportoarelor;
– lucrări la furnale, instalaţii de concasare fină, oţelării, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriţare la
cald şi turnare;
– lucrări la cuptoare industriale, containere, maşini, silozuri, buncăre şi conducte;
– lucrări de construcţii navale;
– lucrări de manevră feroviare;
– lucrări în abatoare.
2. Protecţia picioarelor
Încălţăminte de securitate cu talpă antiperforaţie:
– lucrări de construcţii, civile şi rutiere;
– lucrări pe schele;
– lucrări de demolare;
– lucrări de construcţii în beton şi plăci prefabricate, care presupun montarea şi demontarea cofrajelor;
– lucrări pe şantiere şi în spaţii de depozitare;
– lucrări pe acoperişuri.
Încălţăminte de securitate fără talpă antiperforaţie:
– lucrări pe poduri metalice, construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal, furnale,
oţelării şi laminoare, containere mari, conducte mari, cazane şi centrale electrice;
– construcţia de cuptoare, instalaţii de încălzire şi ventilare şi lucrări de asamblare de metale;
– lucrări de transformare şi întreţinere;
– lucrări cu furnale, instalaţii de concasare fină, oţelării, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriţare la
cald, presări la cald şi trefilare;
– lucrări în cariere şi în exploatări de suprafaţă şi halde;
– extracţia şi prelucrarea pietrei;
– producţia, tratarea şi prelucrarea produselor din sticlă plată şi a recipientelor din sticlă;
– lucrări de manipulare a formelor în industria ceramicii;
– căptuşirea cuptoarelor din industria ceramicii;
– lucrări de turnare în industria produselor ceramice şi a materialelor de construcţii;
10
– transport şi depozitare;
– lucrări cu blocuri de carne congelată şi ambalaje metalice de conserve alimentare;
– lucrări de construcţii navale;
– lucrări de manevră feroviare.
Încălţăminte de securitate cu toc sau talpă ortopedică şi inserţie antiperforaţie:
– lucrări pe acoperişuri.
Încălţăminte de securitate cu tălpi termoizolante:
– lucrări cu şi pe materiale foarte fierbinţi sau foarte reci.
Încălţăminte de securitate care se poate dezechipa uşor:
– acolo unde există riscul penetrării de substanţe incandescente.
3. Protecţia ochilor sau a feţei
Ochelari de protecţie, viziere şi ecrane faciale:
– lucrări de sudură, polizare şi debitare;
– lucrări de găurire şi gravare;
– lucrări de tăiere şi prelucrare a pietrei;
– lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri;
– utilizarea de maşini a căror funcţionare se bazează pe îndepărtarea şpanului în cazul prelucrării de
materiale care produc şpan;
– matriţarea la cald;
– îndepărtarea şi mărunţirea cioburilor;
– pulverizarea de substanţe abrazive;
– lucrări cu soluţii acide şi alcaline, dezinfectanţi şi produse de curăţare corozive;
– utilizarea de dispozitive cu jet lichid;
– lucrări cu şi în apropierea materialelor incandescente;
– lucrări cu căldură radiantă;
– lucrări cu laser.
4. Protecţia respiratorie
Semimăşti/Aparate de protecţie respiratorie:
– lucrări în containere, spaţii înguste şi cuptoare industriale alimentate cu gaz, în cazul în care poate exista
riscul intoxicării cu gaz sau cantitatea de oxigen este insuficientă;
– lucrări la gura de încărcare a furnalelor;
– lucrări în apropierea convertizoarelor şi a conductelor de gaz ale furnalelor;
– lucrări în apropierea oalelor de turnare, în cazul în care se pot degaja vapori de metale grele;
– lucrări pe căptuşeala furnalelor şi a oalelor de turnare, în cazul în care se pot degaja pulberi;
– vopsirea prin pulverizare fără ventilaţie corespunzătoare;
– lucrări în puţuri, canale şi alte spaţii subterane ale sistemului de canalizare;
– lucrări în instalaţii de răcire în care există riscul scurgerii agentului de refrigerare.
5. Protecţia auzului
Antifoane:
– lucrări la prese de metale;
– lucrări cu dispozitive pneumatice;
11
– lucrări ale personalului de la sol în aeroporturi;
– lucrări de treierat;
– lucrări în industria lemnului şi textilă.
6. Protecţia corpului, braţelor şi mâinilor
Îmbrăcăminte de protecţie:
– lucrări cu acizi şi soluţii caustice, dezinfectanţi şi substanţe de curăţare corozive;
– lucrări cu sau în apropierea materialelor fierbinţi şi acolo unde se simt efectele căldurii;
– lucrări cu produse din sticlă plată;
– lucrări de sablare;
– lucrări în camere frigorifice.
Îmbrăcăminte de protecţie greu inflamabilă:
– lucrări de sudură în spaţii înguste.
Şorţuri rezistente la perforaţie:
– lucrări de dezosare şi tranşare;
– lucrări cu cuţite de mână care implică îndreptarea cuţitului spre corp.
Şorţuri din piele:
– lucrări de sudură;
– lucrări de forjare;
– lucrări de turnare.
Protecţia antebraţului:
– lucrări de dezosare şi tranşare.
Mănuşi:
– lucrări de sudură;
– manipularea de obiecte cu muchii ascuţite, dar nu la utilizarea maşinilor care prezintă riscul ca mănuşa să
fie prinsă;
– lucrări neprotejate cu acizi şi soluţii caustice.
Mănuşi din împletitură metalică:
– lucrări de dezosare şi tranşare;
– utilizarea obişnuită a cuţitelor de mână în producţie şi abatoare;
– schimbarea cuţitelor la maşinile de tăiat.
7. Îmbrăcăminte de protecţie împotriva intemperiilor:
– lucrări în aer liber pe ploaie şi vreme rece.
8. Îmbrăcăminte reflectorizantă:
– lucrări în locuri în care lucrătorii trebuie să poată fi observaţi la timp.
9. Centuri de securitate:
– lucrări pe schele;
– asamblarea de piese prefabricate;
– lucrări pe stâlpi.
12
10. Frânghii de securitate:
– lucrări în cabine de macarale amplasate la mare înălţime;
– lucrări în cabine de stivuitoare şi elevatoare amplasate la mare înălţime în depozite;
– lucrări în partea superioară a turnurilor de sondă;
– lucrări în puţuri şi canalizări.
11. Protecţia pielii:
– prelucrarea materialelor de acoperire;
– lucrări de tăbăcărie.
–––––

H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1058/2006 regarding the minimum requirements for improving the safety and health protection of workers who may be exposed to a potential risk due to explosive atmospheres

Hotararea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea
securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat
atmosferelor explozive
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006
in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. – Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru securitatea si protectia sanatatii
lucratorilor aflati in potential pericol in atmosfere explozive, definite conform art. 3.
Art. 2. – Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si ale hotararilor
Guvernului care transpun directivele speciale relevante se aplica in totalitate domeniului
mentionat la art. 1, fara a aduce atingere dispozitiilor mai restrictive si/sau specifice cuprinse in
prezenta hotarare.
Art. 3. – in sensul prezentei hotarari, atmosfera exploziva este definita conform art. 2 alin. (1)
lit. B din Hotararea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe
piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential
explozive, cu modificarile ulterioare.
Art. 4. – Prevederile prezentei hotarari nu se aplica pentru:
a) zonele utilizate direct pentru si in timpul tratamentelor medicale ale pacientilor;
b) utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibililor gazosi in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, republicata;
c) producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea si transportul substantelor explozive sau
cu o structura chimica instabila;
d) industriile extractive reglementate prin Hotararea Guvernului nr. 1.050/2006 privind
cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de
foraj sau prin Hotararea Guvernului nr. 1.049/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea
securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran;
e) utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale si aeriene cuprinse in dispozitiile
adecvate ale acordurilor internationale si in legislatia nationala care transpune directivele care
aplica aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizarii in atmosfera potential
exploziva nu sunt excluse.
CAPITOLUL II
Obligatiile angajatorului
Art. 5. – (1) in vederea prevenirii, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 319/2006 si
a asigurarii protectiei impotriva exploziilor, angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si/sau
organizatorice corespunzatoare naturii operatiei, in ordinea prioritatilor si respectand
urmatoarele principii de baza:
a) prevenirea formarii atmosferelor explozive; sau
b) acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii atmosferelor explozive; si
c) limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii sanatatii si securitatii
lucratorilor.
(2) Acolo unde este cazul, masurile prevazute la alin. (1) trebuie sa fie combinate si/sau
suplimentate cu masuri impotriva propagarii exploziilor si trebuie revizuite periodic si, in orice
caz, cand se produc schimbari semnificative.
Art. 6. – (1) in vederea indeplinirii obligatiilor stabilite prin prevederile art. 7 alin. (4) si ale art.
12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa evalueze riscurile specifice din
atmosferele explozive, luand in considerare cel putin:
a) probabilitatea producerii si persistentei atmosferelor explozive;
b) probabilitatea prezentei si activarii surselor de aprindere, inclusiv a descarcarilor
electrostatice si a declansarii incendiului;
c) utilajele, substantele folosite, procesele si posibilele lor interactiuni;
d) dimensiunile efectelor anticipate.
(2) Riscurile de explozii sunt evaluate in mod global.
(3) La evaluarea riscurilor de explozii trebuie luate in considerare locurile care sunt sau pot fi
legate prin deschideri de locurile in care pot aparea atmosfere explozive.
Art. 7. – Pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor si in conformitate cu principiile de
baza ale evaluarii riscurilor si cele prevazute la art. 5, angajatorul trebuie sa ia masurile
necesare astfel incat:
a) acolo unde se pot forma atmosfere explozive in concentratii atat de mari incat sa puna in
pericol sanatatea si securitatea lucratorilor sau a celorlalti, mediul de lucru sa fie de asa natura
incat procesul muncii sa se poata desfasura in conditii de siguranta;
b) sa se asigure supravegherea corespunzatoare in timpul prezentei lucratorilor la locurile de
munca unde se pot forma atmosfere explozive in concentratii atat de mari incat sa puna in
pericol sanatatea si securitatea lucratorilor, conform evaluarii riscurilor cu ajutorul mijloacelor
tehnice adecvate.
Art. 8. – (1) Acolo unde sunt prezenti la acelasi loc de munca lucratori din mai multe
intreprinderi, fiecare angajator trebuie sa fie responsabil pentru toate aspectele care ii revin in
sarcina.
(2) Fara a aduce atingere responsabilitatii individuale a fiecarui angajator conform prevederilor
Legii nr. 319/2006, angajatorul responsabil pentru locul de munca conform legislatiei trebuie sa
coordoneze aplicarea tuturor masurilor privind sanatatea si securitatea lucratorilor si sa declare
in documentul privind protectia impotriva exploziilor, prevazut la art. 10, scopul coordonarii,
masurile si procedurile de implementare adoptate.
Art. 9. – (1) Angajatorul clasifica locurile unde pot aparea atmosfere explozive pe zone, in
conformitate cu anexa nr. 1.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure indeplinirea unui minim de cerinte stabilite in anexa nr. 2 in
locurile prevazute la alin. (1).
(3) Acolo unde este cazul, locurile unde pot aparea atmosfere explozive in concentratii in
cantitati susceptibile de a pune in pericol sanatatea si securitatea lucratorilor trebuie marcate cu
indicatoare la punctele de intrare, in conformitate cu anexa nr. 3.
Art. 10. – (1) in vederea indeplinirii obligatiilor stabilite in art. 7, angajatorul asigura elaborarea
si actualizarea unui document, numit in continuare document privind protectia impotriva
exploziilor.
(2) Documentul privind protectia impotriva exploziilor demonstreaza, in special, ca:
a) au fost determinate si evaluate riscurile de explozie;
b) se iau masuri adecvate pentru indeplinirea obiectivelor prezentei hotarari;
c) care sunt locurile care au fost clasificate pe zone conform anexei nr. 1;
d) care sunt locurile carora li se aplica cerintele minime stabilite in anexa nr. 2;
e) locul de munca si echipamentul de munca, inclusiv dispozitivele de avertizare, sunt
proiectate, realizate si intretinute conform normelor de protectia muncii;
f) s-au luat masuri pentru utilizarea in conditii de securitate a echipamentului de lucru, in
conformitate cu prevederile hotararii Guvernului privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, ce transpun
Directiva Consiliului 89/655/CEE.
(3) Documentul privind protectia impotriva exploziilor este elaborat anterior inceperii activitatii
si actualizat de angajator cand locul de munca, echipamentul de lucru sau organizarea muncii
sufera schimbari, extinderi ori transformari semnificative.
(4) Angajatorul poate combina evaluari ale riscurilor de explozii existente, documente sau alte
rapoarte echivalente intocmite in conformitate cu alte dispozitii ale legislatiei nationale prin care
se transpun documente oficiale ale Uniunii Europene.
Art. 11. – (1) Echipamentul de munca necesar in locurile unde pot aparea atmosfere explozive,
care a fost dat in folosinta in intreprindere sau institutie pentru prima data inainte de data de 6
decembrie 2002, trebuie sa indeplineasca pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2006
cerintele minime stabilite in partea A din anexa nr. 2, daca nicio alta dispozitie a legislatiei
nationale care transpune o directiva europeana nu poate fi aplicata sau poate fi aplicata doar
partial.
(2) Echipamentul de munca necesar in locurile unde pot aparea atmosfere explozive, care a
fost sau va fi dat in folosinta in intreprindere sau institutie pentru prima data dupa data de 6
decembrie 2002, trebuie sa indeplineasca cerintele minime stabilite in partile A si B din anexa
nr. 2.
(3) Locurile de munca ce includ si locuri unde pot aparea atmosfere explozive si care au fost
date in folosinta in intreprindere sau institutie pentru prima data dupa data de 6 decembrie 2002
indeplinesc cerintele minime stabilite in prezenta hotarare.
(4) Locurile de munca ce includ si locuri unde pot aparea atmosfere explozive si care au fost
date in folosinta in intreprindere sau institutie pentru prima data inainte de data de 6 decembrie
2002 vor indeplini cerintele minime stabilite in prezenta hotarare pana cel tarziu la data de 31
decembrie 2006.
(5) Daca, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, se intreprind modificari, extinderi
sau lucrari de restructurare in locurile de munca ce includ si locuri unde pot aparea atmosfere
explozive, angajatorul ia masurile necesare astfel incat acestea sa indeplineasca cerintele
minime stabilite in prezenta hotarare.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 12. – in ceea ce priveste politicile nationale cu privire la protectia sanatatii si a securitatii
lucratorilor, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei ia in considerare liniile directoare
din ghidul de bune practici elaborat de Comisia Europeana, referitoare la dispozitiile art. 5-10,
anexei nr. 1 si ale partii A din anexa nr. 2.
Art. 13. – Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei trebuie sa puna la dispozitia
angajatorilor, la cerere, informatii relevante, in conformitate cu art. 12, cu referiri speciale la
ghidul de bune practici.
Art. 14. – (1) in aplicarea prevederilor prezentei hotarari, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei va adopta, dupa caz, noi dispozitii necesare in vederea conformarii cu prevederile
prezentei hotarari.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei comunica Comisiei Europene textele
dispozitiilor de drept intern deja adoptate sau in curs de adoptare in domeniul reglementat de
prezenta hotarare.
Art. 15. – Adaptarile de natura strict tehnica a prevederilor anexelor nr. 1-3 se efectueaza de
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in functie de:
a) adoptarea directivelor privind armonizarea tehnica si standardizarea in domeniul protectiei
impotriva exploziilor; si/sau
b) progresul tehnic, schimbarile din reglementarile sau specificatiile internationale si noi
cunostinte privind prevenirea si protectia impotriva exploziilor.
Art. 16. – Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene din 5
in 5 ani despre punerea in practica a dispozitiilor prezentei hotarari, indicand punctele de
vedere ale partenerilor sociali.
Art. 17. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 18. – Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*
Prezenta hotarare transpune Directiva 99/92/CE privind cerintele minime pentru
imbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor aflati in potential pericol in atmosfere
explozive [a 15-a directiva specifica in sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE],
publicata in Jurnalul Oficial nr. L 23 din 28 ianuarie 2000.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Bucuresti, 9 august 2006.
Nr. 1.058.
ANEXA Nr. 1
CLASIFICAREA
locurilor unde pot sa apara atmosfere explozive
Nota introductiva
Urmatorul sistem de clasificare trebuie aplicat locurilor unde se iau masuri de precautie
conform art. 5, 6, 9 si 10 din hotarare.
1. Locuri unde pot aparea atmosfere explozive
Un loc in care pot aparea atmosfere explozive in concentratii atat de mari incat sa necesite
masuri speciale de precautie pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor implicati este
considerat periculos in sensul hotararii.
Un loc in care nu pot aparea atmosfere explozive in concentratii atat de mari incat sa
necesite masuri speciale de precautie pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor
implicati este considerat lipsit de pericol in sensul hotararii.
Substante inflamabile si/sau combustibile sunt considerate materialele care pot forma
atmosfere explozive, exceptandu-se cazul in care o analiza a proprietatilor lor releva ca in
contact cu aerul nu pot propaga independent explozia.
2. Clasificarea locurilor periculoase
Locurile periculoase sunt clasificate pe zone in functie de frecventa si durata permanentei
unei atmosfere explozive.
Gradul masurilor luate in conformitate cu partea A din anexa nr. 2 este stabilit de aceasta
clasificare.
Zona 0
Un loc in care este prezenta permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosfera
exploziva formata la contactul substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata cu
aerul.
Zona 1
Un loc in care este probabil sa apara ocazional in operatii normale o atmosfera exploziva
formata la contactul substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata cu aerul.
Zona 2
Un loc in care nu este probabil sa apara o atmosfera exploziva formata la contactul
substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata cu aerul, dar, daca apare, persista
doar o scurta perioada.
Zona 20
Un loc in care este prezent permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosfera
exploziva formata sub forma de nor sau pulbere combustibila in aer.
Zona 21
Un loc in care este posibil sa apara ocazional in operatii normale o atmosfera exploziva sub
forma de nor de pulbere combustibila in aer.
Zona 22
Un loc in care nu este probabil sa apara o atmosfera exploziva sub forma de nor de pulbere
combustibila in aer, in operatii normale, dar, daca apare, persista doar o scurta perioada.
NOTA:
1. Straturile, depunerile si gramezile de pulbere combustibila trebuie considerate ca orice alta
sursa ce poate genera o atmosfera exploziva.
2. Operatie normala reprezinta situatia in care instalatiile sunt folosite in parametrii lor de
proiectare.
ANEXA Nr. 2
A. CERINTE MINIME PENTRU iMBUNATATIREA
PROTECTIEI SANATATII SI SECURITATII LUCRATORILOR
AFLATI iN POTENTIAL PERICOL iN ATMOSFERE EXPLOZIVE
Nota introductiva
Obligatiile stabilite in prezenta anexa se aplica:
– locurilor clasificate ca periculoase conform anexei nr. 1 la hotarare ori de cate ori este
impusa de caracteristicile locurilor de munca, ale punctelor de lucru, de echipamentele sau
substantele folosite ori de pericolul cauzat de activitatea in atmosfere explozive;
– echipamentului utilizat in locuri lipsite de pericol care ajuta la folosirea in siguranta a
echipamentului aflat in locuri periculoase.
1. Masuri organizatorice
1.1. Instruirea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa le asigure celor care lucreaza in locuri unde pot aparea atmosfere
explozive o instruire corespunzatoare si suficienta cu privire la protectia impotriva exploziilor.
1.2. Indicatii scrise si permise de lucru
Acolo unde este cerut de documentul privind protectia impotriva exploziilor:
– munca in locuri periculoase trebuie efectuata respectandu-se instructiunile scrise emise de
angajator;
– trebuie aplicat un sistem de permise de lucru pentru a indeplini si activitatile periculoase si
pe cele care pot interactiona cu alt gen de activitate, producand pericole.
Permisele de lucru trebuie emise anterior inceperii lucrului de o persoana cu responsabilitate
in acest domeniu.
2. Masuri de protectie impotriva exploziilor
2.1. Orice scurgere si/sau pierdere, voita sau nu, de gaze inflamabile, vapori, ceata sau
pulbere combustibila care poate produce pericole de explozie trebuie deviata ori indepartata
corespunzator spre un loc sigur sau, daca nu este posibil, trebuie oprita in conditii de securitate
sau trebuie remediata prin alta metoda adecvata.
2.2. Daca o atmosfera exploziva contine mai multe tipuri de gaze, vapori, ceata sau pulberi
inflamabile si/sau combustibile, masurile de protectie trebuie sa fie adecvate celui mai mare
pericol posibil.
2.3. Prevenirea pericolelor de aprindere conform art. 6 din hotarare trebuie, de asemenea, sa
ia in considerare descarcarile electrostatice, acolo unde lucratorii sau mediul de lucru
actioneaza ca purtatori ori producatori de sarcina electrica. Lucratorilor trebuie sa li se asigure
imbracaminte de protectie corespunzatoare, din materiale care nu produc descarcari
electrostatice care pot aprinde atmosferele explozive.
2.4. Instalatia, echipamentul, sistemele de protectie si toate dispozitivele de conectare
asociate trebuie puse in functiune doar daca documentul privind protectia impotriva exploziilor
permite utilizarea lor in siguranta in atmosfera exploziva. Aceasta se aplica si echipamentului de
munca si dispozitivelor de conectare asociate care nu sunt considerate echipament sau sisteme
de protectie in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor
pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in
atmosfere potential explozive, cu modificarile ulterioare, care transpune Directiva 94/9/CE, daca
incorporarea lor intr-o instalatie poate produce pericol de aprindere. Trebuie luate masurile
necesare pentru prevenirea confuziei intre dispozitivele de conectare.
2.5. Trebuie luate toate masurile necesare ca locul de munca, echipamentul de munca si
toate dispozitivele de conectare asociate, puse la dispozitie lucratorilor, sa fie proiectate,
construite, asamblate, instalate, intretinute si utilizate astfel incat sa reduca la minimum pericolul
de explozii si, daca se produce o explozie, sa controleze sau sa reduca la minimum extinderea
ei in acel loc de munca si/sau la echipamentul de munca. Pentru astfel de locuri de munca
trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a reduce la minimum efectele fizice ale exploziei
asupra lucratorilor.
2.6. Acolo unde este cazul, lucratorii trebuie avertizati prin semnale optice si/sau acustice si
retrasi inainte sa se atinga conditiile de explozie.
2.7. Acolo unde este prevazut in documentul privind protectia impotriva exploziilor, trebuie
asigurate si intretinute iesiri de siguranta pentru a face posibila, in caz de pericol, parasirea de
catre lucratori, repede si in securitate, a locurilor aflate in pericol.
2.8. inainte ca un loc de munca unde pot aparea atmosfere explozive sa fie folosit pentru
prima oara, trebuie verificata siguranta sa globala fata de explozii. Trebuie mentinute toate
conditiile necesare pentru asigurarea protectiei impotriva exploziilor.
Aceste verificari trebuie sa fie efectuate de persoane competente in domeniul protectiei
impotriva exploziilor, care au experienta si/sau pregatire profesionala.
2.9. Acolo unde evaluarea riscurilor arata ca este necesar:
– trebuie sa fie posibila mentinerea echipamentului si a sistemelor de protectie in stare sigura
de functionare, independent de restul instalatiei, acolo unde o pana de curent poate produce
extinderea unor pericole aditionale;
– trebuie sa fie posibila oprirea manuala a instalatiei, cu conditia ca aceasta sa nu compromita
siguranta echipamentului si a sistemelor de protectie implicate in procese automate care
deviaza de la conditiile de lucru dorite. Numai lucratorii competenti pot efectua interventiile de
acest tip;
– la oprirea in caz de urgenta, energia acumulata trebuie disipata cat mai repede si mai sigur
posibil sau izolata astfel incat sa nu mai constituie o sursa de pericol.
B. CRITERII PENTRU ALEGEREA ECHIPAMENTULUI
SI A SISTEMELOR DE PROTECTIE
Daca documentul privind protectia impotriva exploziilor in baza unei evaluari a riscurilor nu
prevede altfel, echipamentul si sistemele de protectie pentru toate locurile in care pot aparea
atmosfere explozive trebuie alese in functie de categoriile stabilite in Hotararea Guvernului nr.
752/2004, cu modificarile ulterioare, care transpune Directiva 94/9/CE. in special, urmatoarele
categorii de echipament trebuie folosite in zonele indicate, cu conditia ca ele sa fie adecvate
naturii gazelor, vaporilor sau cetei si/sau pulberilor, dupa cum urmeaza:
– in zona 0 sau zona 20, echipament de categoria 1;
– in zona 1 sau zona 21, echipament de categoria 1 sau 2;
– in zona 2 sau zona 22, echipament de categoria 1, 2 sau 3.
ANEXA Nr. 3
INDICATOARE DE AVERTIZARE
pentru locuri unde pot aparea atmosfere explozive,
conform art. 9 alin. (3) din hotarare
IMAGINE
Loc unde pot aparea atmosfere explozive
Trasaturi caracteristice:
– forma triunghiulara;
– litere negre pe fond galben, cu margine neagra (partea galbena acopera cel putin 50% din
suprafata indicatorului).
Se pot adauga alte date explicative.

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1092/2006 regarding the protection of workers against risks related to exposure to biological agents at work

HOTĂRÂRE Nr. 1092 din 16 august 2006
privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 762 din 7 septembrie 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta hotărâre are ca obiect protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru securitatea şi sănătatea
lor, rezultate sau care pot să rezulte din expunerea la agenţi biologici în cursul activităţii, precum şi prevenirea
acestor riscuri.
(2) Prevederile prezentei hotărâri reprezintă cerinţe minime în acest domeniu.
ART. 2
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 se aplică în totalitate întregului domeniu prevăzut la art.
1 alin. (1), fiind completată cu dispoziţiile prezentei hotărâri.
ART. 3
Prezenta hotărâre se aplică fără a aduce atingere prevederilor actelor normative subsecvente domeniului
reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi
comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a
produselor rezultate din acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 31 ianuarie
2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2002, armonizate cu Directiva Consiliului 90/219/CEE din 23
aprilie 1990 privind utilizarea limitată a microorganismelor modificate genetic, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene nr. L 117 din 8 mai 1990.
CAP. 2
Definiţii şi clasificare
ART. 4
În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) agenţi biologici – microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi
endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie;
b) cultură celulară – creşterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;
c) microorganism – o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să se reproducă sau să transfere
material genetic.
ART. 5
Agenţii biologici sunt clasificaţi în 4 grupe de risc, în funcţie de importanţa riscului de infecţie pe care îl
prezintă, astfel cum se prevede în anexa nr. 3:
a) grupa 1 – agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om;
b) grupa 2 – agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru lucrători;
propagarea lor în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;
c) grupa 3 – agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru
lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general o profilaxie sau un
tratament eficace;
2
d) grupa 4 – agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru
lucrători; ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în general o profilaxie sau
un tratament eficace.
ART. 6
Dacă agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor prezentei hotărâri nu poate fi clasificat clar
în una dintre grupele definite la art. 5, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre grupele
posibile.
CAP. 3
Domeniul de aplicare. Identificarea şi evaluarea riscurilor
SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare
ART. 7
Prevederile prezentei hotărâri se aplică pentru toate activităţile în care lucrătorii, datorită activităţii
profesionale, sunt expuşi sau riscă să fie expuşi la agenţi biologici.
ART. 8
(1) Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici, angajatorul trebuie
să determine natura, nivelul şi durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sănătatea şi
securitatea lucrătorilor şi pentru a se putea stabili măsurile ce trebuie luate.
(2) Pentru toate activităţile susceptibile de a prezenta un risc de expunere la agenţi biologici aparţinând mai
multor grupe, riscurile sunt evaluate pe baza pericolelor reprezentate de către toţi agenţii biologici periculoşi
prezenţi.
(3) Angajatorul trebuie să reînnoiască periodic evaluarea riscurilor şi, în orice caz, la orice modificare a
condiţiilor de lucru care pot să determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi atunci când
creşte numărul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat.
(4) Angajatorul trebuie să furnizeze autorităţii de sănătate publică sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora,
elementele care au stat la baza evaluării riscurilor profesionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Identificarea şi evaluarea riscurilor
ART. 9
Evaluarea riscurilor profesionale prevăzută la art. 7 se efectuează pe baza tuturor informaţiilor existente şi,
mai ales, pe baza:
a) clasificării agenţilor biologici, prevăzută la art. 5 şi 6, care constituie sau pot constitui un pericol pentru
sănătate;
b) recomandărilor emise de inspectorii de muncă şi/sau de inspectorii autorităţilor de sănătate publică, ce
indică necesitatea ca agentul biologic să fie controlat în scopul de a proteja sănătatea lucrătorilor care sunt sau
pot fi expuşi acestui agent biologic, în cursul activităţii lor;
c) informaţiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorită unei activităţi profesionale a lucrătorilor;
d) efectelor alergice şi toxicogene ce pot să rezulte ca urmare a activităţii lucrătorilor;
e) faptului că un lucrător suferă de o boală legată direct de munca sa.
ART. 10
(1) Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale, prevăzută la art. 8 şi 9, pentru activităţile care implică
o expunere la agenţi biologici arată că expunerea şi/sau potenţiala expunere se raportează la un agent biologic
3
din grupa 1 fără risc identificabil pentru sănătatea lucrătorilor, atunci prevederile art. 11 – 34 nu se aplică, iar
angajatorul trebuie să respecte doar prevederile generale de securitate, sănătate şi de igienă la locul de muncă.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) trebuie aplicat pct. 1 din anexa nr. 6.
(3) Dacă rezultatele evaluării riscurilor arată că activitatea nu implică o intenţie deliberată de a lucra cu un
agent biologic sau de a-l utiliza, dar poate să conducă la expunerea lucrătorilor la un agent biologic în cursul
unor activităţi a căror listă figurează în anexa nr. 1, atunci se aplică prevederile art. 11, 13 – 18 şi 21 – 31.
CAP. 4
Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1
Înlocuirea şi reducerea riscurilor
ART. 11
Dacă natura activităţii o permite, angajatorul trebuie să evite utilizarea unui agent biologic periculos,
înlocuindu-l printr-un agent biologic care, în funcţie de condiţiile de utilizare şi de stadiul actual al
cunoştinţelor, nu este periculos sau este mai puţin periculos pentru sănătatea lucrătorilor.
ART. 12
(1) Dacă rezultatele evaluării relevă existenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca expunerea acestora să fie evitată.
(2) Când acest lucru nu este tehnic posibil, ţinând seama de activitate şi de evaluarea riscurilor, angajatorul
trebuie să reducă riscul de expunere profesională la un nivel suficient de scăzut pentru a proteja adecvat
sănătatea şi securitatea lucrătorilor respectivi, prin aplicarea următoarelor măsuri:
a) limitarea, la un nivel cât mai scăzut posibil, a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi expuşi;
b) conceperea proceselor de muncă şi a măsurilor de control tehnic, astfel încât să se evite sau să se reducă
la minimum diseminarea agenţilor biologici la locul de muncă;
c) măsuri de protecţie colectivă şi/sau măsuri de protecţie individuală, atunci când expunerea nu poate fi
evitată prin alte mijloace;
d) măsuri de igienă adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori diseminării accidentale
a unui agent biologic în afara locului de muncă;
e) utilizarea panourilor care semnalizează pericolul biologic, conform anexei nr. 2, şi a altor semne de
avertizare relevante;
f) elaborarea unor planuri care să fie puse în aplicare în caz de accidente ce implică prezenţa agenţilor
biologici;
g) dacă este necesar şi tehnic posibil, detectarea în afara izolării fizice primare a prezenţei agenţilor
biologici utilizaţi în procesul de muncă;
h) utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor în deplină securitate de
către lucrători, dacă este cazul, după tratarea acestora, inclusiv utilizarea unor recipiente sigure, uşor
identificabile;
i) măsuri care să permită manipularea şi transportul fără risc ale agenţilor biologici la locul de muncă.
SECŢIUNEA a 2-a
Informaţiile care trebuie furnizate autorităţilor competente
ART. 13
Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale relevă existenţa unui risc pentru securitatea sau sănătatea
lucrătorilor, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia inspectorului de muncă şi a medicului de medicina
muncii, la cererea acestora, informaţii privind:
a) rezultatele evaluării riscurilor profesionale;
4
b) activităţile în cursul cărora lucrătorii au fost sau pot fi expuşi la agenţi biologici;
c) numărul de lucrători expuşi;
d) numele şi competenţa persoanei responsabile cu sănătatea şi securitatea la locul de muncă;
e) măsurile de protecţie şi de prevenire luate, inclusiv procedeele şi metodele de lucru;
f) un plan de urgenţă pentru protecţia lucrătorilor împotriva expunerii la un agent biologic din grupa 3 sau 4,
în cazul unei defectări a izolării fizice.
ART. 14
(1) Angajatorul trebuie să informeze imediat autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului
Bucureşti şi medicul de medicina muncii cu care are relaţie contractuală despre orice accident sau incident
care ar putea să provoace diseminarea unui agent biologic care ar putea provoca lucrătorilor o infecţie şi/sau o
boală gravă.
(2) Lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici, menţionată în art. 22 alin. (1), precum şi dosarul medical al
fiecărui lucrător sunt puse la dispoziţia autorităţii de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti,
atunci când întreprinderea îşi încetează activitatea, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Măsuri de igienă şi protecţie individuală
ART. 15
Pentru toate activităţile în care se utilizează agenţi biologici ce constituie un risc pentru sănătatea şi
securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri:
a) să asigure condiţiile corespunzătoare ca lucrătorii să nu servească masa şi să nu bea în zonele de lucru
unde există riscul de contaminare cu agenţi biologici;
b) să furnizeze lucrătorilor îmbrăcăminte de protecţie adecvată sau alte tipuri de îmbrăcăminte specială
adecvată;
c) să asigure lucrătorilor spaţii dotate cu instalaţii igienico-sanitare adecvate, care pot include soluţii/picături
pentru ochi şi/sau substanţe antiseptice pentru piele;
d) să aibă în vedere ca echipamentul individual de protecţie să fie:
1. aşezat corect într-un loc stabilit separat de celelalte haine;
2. verificat şi curăţat, dacă este posibil, înainte şi, în orice caz, după fiecare utilizare;
3. reparat sau schimbat înaintea unei noi utilizări, în cazul în care prezintă defecţiuni;
e) să stabilească proceduri privind prelevarea, manipularea şi tratarea eşantioanelor de origine umană sau
animală.
ART. 16
(1) Îmbrăcămintea de lucru şi echipamentele de protecţie, inclusiv îmbrăcămintea de protecţie prevăzută la
art. 15 lit. b), care pot fi contaminate de agenţi biologici, trebuie să fie scoase atunci când lucrătorul părăseşte
zona de lucru şi trebuie păstrate separat de altă îmbrăcăminte.
(2) Angajatorul trebuie să aibă grijă ca îmbrăcămintea prevăzută la alin. (1) şi echipamentul de protecţie să
fie dezinfectate şi curăţate sau, la nevoie, distruse.
ART. 17
Costurile pentru măsurile ce trebuie aplicate conform art. 16 se suportă de angajator.
5
SECŢIUNEA a 4-a
Informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor
ART. 18
Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să
primească, sub formă de informări şi instructaj, o instruire suficientă şi adecvată, bazată pe toate informaţiile
disponibile privind:
a) eventualele riscuri pentru sănătate;
b) măsurile care trebuie luate pentru a evita expunerea;
c) prescripţii aplicabile din domeniul igienei;
d) purtarea şi utilizarea echipamentelor şi îmbrăcămintei de protecţie;
e) măsurile pe care lucrătorii trebuie să le ia în caz de evenimente şi/sau incidente periculoase, precum şi
măsurile de prevenire a acestora.
ART. 19
Instruirea lucrătorului trebuie efectuată înainte de începerea unei activităţi care implică contactul cu agenţi
biologici, adaptată la apariţia unor noi riscuri sau în cazul evoluţiei riscurilor şi repetată periodic dacă este
necesar.
ART. 20
(1) Angajatorul trebuie să asigure la locul de muncă instrucţiuni de securitate scrise şi, după caz, afişe
privind procedura de urmat în caz de:
a) accident sau incident grav datorat manipulării unui agent biologic;
b) manipularea unui agent biologic din grupa 4.
(2) Lucrătorii trebuie să semnaleze imediat superiorului lor sau persoanei responsabile cu securitatea şi
sănătatea la locul de muncă orice accident sau incident ce implică manipularea unui agent biologic.
(3) Angajatorul trebuie să informeze imediat lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă despre orice accident sau incident care ar fi putut conduce la
diseminarea unui agent biologic şi care este susceptibil să producă la om infecţii şi/sau boli grave. De
asemenea, trebuie să îi informeze, cât mai repede posibil, despre cauzele accidentelor sau incidentelor grave,
precum şi despre măsurile care au fost luate ori care trebuie luate pentru a remedia situaţia.
(4) Fiecare lucrător trebuie să aibă acces la informaţiile conţinute în lista lucrătorilor expuşi la agenţi
biologici prevăzută la art. 22 şi care îl privesc personal.
(5) Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie să aibă acces la informaţiile colective anonime.
(6) Angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor, la cererea acestora,
informaţiile prevăzute la art. 13.
ART. 21
Angajatorul trebuie să asigure consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor la
rezolvarea tuturor problemelor legate de sănătate şi securitate în muncă în cazul expunerii la agenţi biologici
în timpul activităţii, în conformitate cu prevederile secţiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
SECŢIUNEA a 5-a
Lista lucrătorilor expuşi şi notificarea activităţilor care implică agenţi biologici
ART. 22
(1) Angajatorul trebuie să aibă lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4 care indică
activitatea efectuată şi, atunci când este posibil, agentul biologic la care lucrătorii au fost expuşi şi, după caz,
datele referitoare la expuneri, la accidente şi incidente.
6
(2) Lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4 este păstrată timp de cel puţin 10 ani de
la terminarea expunerii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
(3) Lista este păstrată pe o perioadă mai îndelungată, care poate atinge 40 de ani de la ultima expunere
cunoscută, în cazul expunerilor susceptibile să antreneze infecţii:
a) produse de agenţi biologici despre care se ştie că pot provoca infecţii persistente sau latente;
b) care, ţinând seama de stadiul actual al cunoştinţelor, nu pot fi diagnosticate înainte ca boala să se
declanşeze, mulţi ani mai târziu;
c) a căror perioadă de incubaţie prealabilă declanşării bolii este deosebit de lungă;
d) care produc boli ce pot prezenta recrudescenţă după un timp îndelungat, în ciuda tratamentului aplicat;
e) care pot lăsa sechele grave pe termen lung.
(4) Medicul de medicina muncii, inspectorul de muncă pe domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum
şi orice altă persoană responsabilă cu sănătatea şi securitatea la locul de muncă trebuie să aibă acces la lista
prevăzută la alin. (1).
ART. 23
(1) Angajatorul trebuie să notifice în prealabil autorităţii de sănătate publică judeţene şi inspectoratului
teritorial de muncă utilizarea pentru prima dată a agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4, cu cel puţin 30 de
zile înainte de începerea activităţii. Sub rezerva alin. (2), se notifică, de asemenea, în prealabil utilizarea
pentru prima dată a oricărui alt agent biologic din grupa 4, precum şi utilizarea oricărui alt agent biologic nou
din grupa 3, care este clasificat provizoriu astfel chiar de către angajator.
(2) Laboratoarele care furnizează servicii de diagnostic pentru agenţii biologici din grupa 4 trebuie doar să
notifice intenţia lor.
(3) De fiecare dată când procedeele şi/sau procedurile suferă modificări importante din punctul de vedere al
securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, trebuie efectuată o nouă notificare.
(4) Notificarea prevăzută la alin. (1) – (3) va conţine:
a) denumirea şi adresa întreprinderii şi/sau unităţii;
b) numele şi competenţele lucrătorului desemnat cu securitatea şi sănătatea la locul de muncă;
c) rezultatele evaluării riscurilor profesionale;
d) specia agentului biologic;
e) măsurile de protecţie şi de prevenire avute în vedere.
SECŢIUNEA a 6-a
Supravegherea medicală a lucrătorilor
ART. 24
(1) Ministerul Sănătăţii Publice elaborează măsurile necesare pentru desfăşurarea supravegherii medicale a
lucrătorilor pentru care evaluarea prevăzută la art. 8 şi 9 relevă un risc pentru sănătatea sau securitatea lor.
(2) Aceste măsuri trebuie să asigure ca fiecare lucrător să fie supravegheat medical corespunzător înainte de
expunere profesională şi, în continuare, periodic, făcând astfel posibilă aplicarea directă a măsurilor de
medicină generală şi de medicina muncii.
(3) Evaluarea riscurilor profesionale prevăzută la art. 8 şi 9 trebuie să identifice lucrătorii pentru care sunt
necesare măsurile de protecţie speciale.
(4) Dacă este cazul, angajatorii trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor vaccinuri eficace, dacă aceştia nu
sunt încă imunizaţi împotriva agentului biologic la care ei sunt sau pot fi expuşi. Atunci când angajatorii pun
la dispoziţia lucrătorilor vaccinuri, ei trebuie să ţină seama de Codul de conduită recomandat pentru vaccinare,
prevăzut în anexa nr. 7.
ART. 25
În cazul în care se confirmă că un lucrător prezintă o infecţie şi/sau o boală care ar fi putut rezulta din
expunerea la agenţi biologici, medicul de medicina muncii sau serviciul de medicina muncii aflat într-o relaţie
7
contractuală cu angajatorul trebuie să propună şi celorlalţi lucrători care au fost expuşi în mod similar să se
supună supravegherii medicale; în acest caz angajatorul efectuează o reevaluare a riscului de expunere.
ART. 26
Toate datele obţinute în cursul supravegherii medicale a fiecărui lucrător trebuie ţinute şi/sau consemnate
într-un dosar medical individual, care va fi păstrat de către serviciul de medicina muncii cel puţin 10 ani după
încetarea expunerii.
ART. 27
În cazurile prevăzute la art. 22 alin. (3), dosarul medical individual trebuie păstrat o perioadă mai mare de
10 ani, care poate ajunge până la 40 de ani de la ultima expunere cunoscută. În cazul în care unitatea se
desfiinţează sau lucrătorul îşi schimbă locul de muncă, dosarul medical individual va fi preluat de autoritatea
teritorială de sănătate publică pe raza căreia se află întreprinderea şi/sau unitatea respectivă sau de serviciul de
medicina muncii de la noul loc de muncă.
ART. 28
Serviciul sau medicul de medicina muncii aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul trebuie:
a) să propună măsuri de protecţie sau de prevenire utile individual, pentru fiecare lucrător;
b) să dea informaţii şi sfaturi medicale lucrătorilor privind supravegherea medicală la care ei vor fi supuşi
după ce a încetat expunerea la agenţi biologici.
ART. 29
(1) Lucrătorii în cauză trebuie să aibă acces la rezultatele supravegherii medicale care îi privesc personal şi
pot solicita o reexaminare a rezultatelor acesteia.
(2) Angajatorul poate solicita o reexaminare a rezultatelor supravegherii medicale.
(3) Costul reexaminărilor rezultatelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă de către solicitant.
ART. 30
(1) Recomandările practice pentru supravegherea medicală a lucrătorilor sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Toate cazurile de boală sau de deces care au fost confirmate ca fiind cauzate de o expunere profesională
la agenţi biologici se declară, se înregistrează şi/sau se notifică conform normelor metodologice referitoare la
bolile profesionale, elaborate în aplicarea Legii nr. 319/2006.
CAP. 5
Dispoziţii pentru locuri de muncă în care există un risc crescut de contaminare
SECŢIUNEA 1
Servicii medicale şi veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic
ART. 31
(1) Serviciile medicale şi veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic, în vederea evaluării riscurilor
profesionale, trebuie să aibă în vedere în mod deosebit:
a) incertitudinile legate de prezenţa agenţilor biologici în organismul pacienţilor sau al animalelor, precum
şi în probele sau produsele biologice care rezultă de la aceştia;
b) pericolul pe care îl constituie agenţii biologici care sunt sau ar putea fi prezenţi în organismul pacienţilor
ori la animale, precum şi în probele prelevate de la aceştia;
c) riscurile inerente datorate naturii activităţii.
(2) În serviciile medicale şi veterinare angajatorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura
protecţia sanitară şi securitatea lucrătorilor respectivi.
(3) Măsurile care trebuie luate în serviciile medicale şi veterinare cuprind:
8
a) specificarea procedeelor corespunzătoare de decontaminare şi de dezinfecţie;
b) punerea în practică a procedeelor care permit manipularea şi eliminarea fără riscuri a deşeurilor
contaminate.
ART. 32
În serviciile de izolare sau în secţiile de carantină unde se găsesc pacienţi umani ori animale care sunt sau ar
putea fi contaminaţi cu agenţi biologici din grupele 3 şi 4 angajatorul trebuie să aleagă măsuri de izolare dintre
cele prezentate în coloana A din anexa nr. 5, în scopul reducerii la minimum a riscului de infecţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Măsuri speciale aplicabile procedeelor industriale, laboratoarelor şi încăperilor pentru animale
ART. 33
(1) În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de diagnostic şi în încăperile destinate animalelor de laborator
contaminate deliberat cu agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4, care sunt sau ar putea fi purtători ai acestor
agenţi, angajatorul trebuie să ia următoarele măsuri speciale:
a) în laboratoarele care efectuează activităţi ce implică manipularea agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4
în scopuri de cercetare, de dezvoltare, învăţământ, diagnostic, trebuie să stabilească măsuri de izolare conform
anexei nr. 5, în scopul reducerii la minimum a riscurilor de infecţie;
b) în urma evaluării riscurilor profesionale, după fixarea nivelului de izolare fizică necesară pentru agenţii
biologici, în funcţie de gradul de risc pe care aceştia îl prezintă, stabileşte măsurile necesare conform anexei
nr. 5, iar activităţile care implică manipularea unui agent biologic trebuie efectuate:
1. numai în zonele de lucru corespunzătoare cel puţin nivelului de izolare nr. 2, pentru un agent biologic din
grupa 2;
2. numai în zonele de lucru corespunzătoare cel puţin nivelului de izolare nr. 3, pentru un agent biologic din
grupa 3;
3. numai în zonele de lucru corespunzătoare cel puţin nivelului de izolare nr. 4, pentru un agent biologic din
grupa 4;
c) în laboratoarele în care se manipulează materiale despre care există incertitudini legate de absenţa
agenţilor biologici patogeni pentru om, dar care nu au ca obiect de activitate lucrul cu agenţii biologici ca
atare, şi anume cultivarea sau concentrarea acestora, trebuie să se adopte cel puţin nivelul de izolare nr. 2.
Nivelurile de izolare nr. 3 sau 4 trebuie utilizate, dacă este cazul, când se ştie sau se presupune că ele sunt
necesare, în afara situaţiilor în care recomandările formulate de autoritatea de sănătate publică şi/sau
inspectoratul teritorial de muncă indică, pentru anumite cazuri, un nivel de izolare mai scăzut.
(2) Angajatorii trebuie să ia următoarele măsuri speciale privind procedeele industriale care utilizează
agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4:
a) principiile de izolare expuse în alin. (1) lit. b) trebuie să se aplice, de asemenea, procedeelor industriale
pe baza măsurilor practice prevăzute în anexa nr. 6;
b) în funcţie de evaluarea riscului legat de utilizarea agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4, autoritatea de
sănătate publică judeţeană şi/sau inspectoratul teritorial de muncă pot să decidă măsuri corespunzătoare care
trebuie să fie luate la folosirea industrială a agenţilor biologici.
ART. 34
Toate activităţile menţionate la art. 33, la care nu a fost posibil să se facă o evaluare concludentă a unui
agent biologic, dar se presupune că utilizarea acestuia ar putea să reprezinte un risc grav pentru sănătatea
lucrătorilor, trebuie să se desfăşoare doar în spaţii de lucru în care nivelul de izolare corespunde cel puţin
nivelului nr. 3.
9
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 35
Studiile efectuate de instituţiile cu atribuţii în domeniu, pe baza informaţiilor prevăzute în art. 30 alin. (2),
vor fi transmise Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru a fi puse la dispoziţia Comisiei
Europene.
ART. 36
(1) Anexele nr. 1 – 7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Adaptările de natură strict tehnică ale anexelor la prezenta hotărâre se aprobă prin ordin comun al
ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice.
ART. 37
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*
Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 2000/54/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de expunerea lor la agenţi biologici în muncă (a şaptea directivă specifică în sensul art. 16
paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L
262 din 17 octombrie 2000.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul integrării europene,
Anca Daniela Boagiu
10
ANEXA 1
LISTA INDICATIVĂ
a tipurilor de activităţi profesionale
1. Activităţi în instalaţiile de producţie alimentară
2. Activităţi în agricultură
3. Activităţi profesionale în care există contact cu animale şi/sau produse de origine animală
4. Activităţi în serviciile de sănătate, inclusiv în unităţile de izolare şi examinare post-mortem
5. Activităţi în laboratoare clinice, veterinare şi de diagnostic, excluzând laboratoarele microbiologice de
diagnostic
6. Activităţi în instalaţiile de eliminare a deşeurilor
7. Activităţi în instalaţiile de epurare a apelor uzate.
ANEXA 2*)
SEMNUL DE PERICOL BIOLOGIC
Figura 1, reprezentând semnul de pericol biologic, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
762 din 7 septembrie 2006, la pagina 6.
ANEXA 3
CLASIFICAREA AGENŢILOR BIOLOGICI
Notă introductivă
1. Conform domeniului de aplicare a prezentei hotărâri, sunt incluşi în clasificare numai agenţii despre care
este cunoscut că pot infesta fiinţele umane.
Dacă este cazul, se adaugă indicaţii asupra riscului toxic şi alergic potenţial al agenţilor.
Nu au fost luaţi în considerare agenţii patogeni pentru animale şi plante cunoscuţi ca neavând efect asupra
omului.
La stabilirea prezentei liste de agenţi biologici clasificaţi nu au fost luate în considerare microorganismele
modificate genetic.
2. Clasificarea agenţilor biologici se bazează pe efectele acestor agenţi asupra lucrătorilor sănătoşi.
Efectele particulare asupra lucrătorilor a căror sensibilitate ar putea fi modificată pentru unul sau mai multe
motive, cum ar fi patologia preexistentă, administrarea de medicamente, imunitate deficitară, sarcină sau
alăptare, nu sunt luate în considerare în mod specific.
Riscul suplimentar la care sunt expuşi aceşti lucrători trebuie să fie considerat ca parte a evaluării riscului
prevăzută de prezenta hotărâre.
_______________________
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
11
Orice măsură de precauţie tehnică, luată în cadrul anumitor procese industriale, anumitor lucrări de
laborator sau al anumitor activităţi cu animale care implică sau ar putea să implice o expunere a lucrătorilor la
agenţi biologici din grupa 3 sau 4, trebuie să fie conformă cu art. 33 din hotărâre.
3. Agenţii biologici care n-au fost clasificaţi în grupele 2 – 4 din listă nu se clasifică în mod implicit în grupa
1.
În cazul agenţilor care cuprind mai multe specii al căror efect patogen asupra omului este cunoscut, lista
include speciile cel mai frecvent implicate în boli şi o referire de ordin mai general arată că alte specii
aparţinând aceluiaşi gen pot afecta sănătatea.
Atunci când în clasificarea agenţilor biologici se menţionează un gen în totalitate, este implicit că speciile şi
tulpinile (suşele) definite ca nepatogene sunt excluse din clasificare.
4. Atunci când o tulpină (suşă) este atenuată sau când şi-a pierdut genele de virulenţă, izolarea cerută prin
clasificarea suşii sale parentale nu trebuie să fie aplicată în mod necesar, sub rezerva unei evaluări
corespunzătoare a riscului potenţial al acesteia la locul de muncă; de exemplu, când o astfel de suşă trebuie
utilizată ca produs sau component al unui produs de destinaţie profilactică ori terapeutică.
5. Nomenclatorul agenţilor care serveşte la stabilirea prezentei clasificări reflectă şi respectă ultimele
consensuri internaţionale privind taxonomia şi nomenclatura agenţilor în vigoare în momentul elaborării sale.
6. Lista*) agenţilor biologici clasificaţi reflectă stadiul cunoştinţelor în momentul conceperii sale. Ea va fi
reactualizată imediat ce nu mai reflectă ultimul stadiu al cunoştinţelor.
7. Toate virusurile care au fost deja izolate la om şi care nu au fost evaluate şi clasificate în această anexă
trebuie să fie clasificate cel puţin în grupa 2, cu excepţia situaţiilor în care există dovada că aceste virusuri nu
sunt susceptibile să provoace o boală la om.
8. Anumiţi agenţi biologici clasificaţi în grupa 3 şi marcaţi în lista alăturată prin (**) pot prezenta un risc de
infecţie limitat pentru lucrători, deoarece aceşti agenţi nu sunt în mod normal infecţioşi pe cale aerogenă.
Se vor evalua măsurile de izolare care urmează să fie aplicate faţă de aceşti agenţi biologici, luându-se în
considerare natura activităţilor specifice în discuţie şi cantitatea agentului biologic respectiv, în scopul de a
determina dacă în anumite circumstanţe se poate renunţa la unele dintre aceste măsuri.
9. Cerinţele privind izolarea, care decurg din clasificarea paraziţilor, se aplică numai la diferite stadii ale
ciclului de viaţă al parazitului care sunt susceptibile de a fi infecţioase pentru om la locul de muncă.
10. Lista conţine indicaţii separate pentru agenţii biologici care sunt susceptibili să provoace reacţii alergice
sau toxice, atunci când este disponibil un vaccin eficace sau când este oportun să se păstreze mai mult de 10
ani lista lucrătorilor care sunt expuşi.
Aceste indicaţii sunt arătate prin următoarele litere:
– A: Posibile reacţii alergice
– D: Lista lucrătorilor expuşi acestui agent biologic trebuie să fie păstrată mai mult de 10 ani după încetarea
ultimei lor expuneri cunoscute
– T: Producere de toxine
– V: Vaccin eficace disponibil.
Vaccinările preventive trebuie să fie efectuate ţinându-se seama de Codul de conduită recomandat pentru
vaccinare, prevăzut în anexa nr. 7 la hotărâre.
––––
*) Lista este reprodusă în facsimil.
___________________________|____________|______|
| Actinobacillus actinomycetemcomitans | 2 | |
| Actinomadura madurae | 2 | |
| Actinomadura pelletieri | 2 | |
| Actinomyces gereneseriae | 2 | |
| Actinomyces israelii | 2 | |
| Actinomyces pyogenes | 2 | |
| Actinomyces spp. | 2 | |
| Arcanobacterium haemolyticum | | |
| (Corynebacterium haemolyticum) | 2 | |
| Bacillus anthracis | 3 | |
| Bacteroides fragilis | 2 | |
| Bartonella baciliformis | 2 | |
| Bartonella quintana (Rochalimaea quintana) | 2 | |
| Bartonella (Rhochalimaea) spp. | 2 | |
| Bordetella bronchiseptica | 2 | |
| Bordetella parapertussis | 2 | |
| Bordetella pertussis | 2 | V |
| Borrelia burgdorferi | 2 | |
| Borrelia duttonii | 2 | |
| Borrelia recurrentis | 2 | |
| Borrelia spp. | 2 | |
| Brucella abortus | 3 | |
| Brucella canis | 3 | |
| Brucella melitensis | 3 | |
| Brucella suis | 3 | |
| Burkholderia mallei (Pseudomonas mallei) | 3 | |
| Burkholderia pseudomallei (Pseudomonas pseudomallei) | 3 | |
| Campylobacter fetus | 2 | |
| Campylobacter jejuni | 2 | |
| Campylobacter spp. | 2 | |
| Cardiobacterium hominis | 2 | |
| Chlamydia pneumoniae | 2 | |
| Chlamydia trachomatis | 2 | |
| Chlamydia psittaci (tulpini aviare) | 2 | |
| Chlamydia psittaci (tulpini neaviare) | 3 | |
| Clostridium botulinum | 2 | T |
| Clostridium perfringens | 2 | |
| Clostridium tetani | 2 | T, V |
| Clostridium spp. | 2 | |
| Corynebacterium diphtheriae | 2 | T, V |
| Corynebacterium minutissimum | 2 | |
| Corynebacterium pseudotuberculosis | 2 | |
| Corynebacterium spp. | 2 | |
| Coxiella burnetii | 3 | |
| Edwardsiella tarda | 2 | |
| Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu) | 2 | |
| Ehrlichia spp. | 2 | |
| Eikenella corrodens | 2 | |
| Enterobacter aerogenes/cloacae | 2 | |
| Enterobacter spp. | 2 | |
| Enterococcus spp. | 2 | |
|______________________________________________________________________________|
13
__________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| Note |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Erysipelothrix rhusiopathiae | 2 | |
| Escherichia coli (cu excepţia tulpinilor nepatogene) | 2 | |
| Escherichia coli, tulpini citotoxice | | |
| (de exemplu, 0157:H7 sau 013) | 3 (**) | T |
| Flavobacterium meningosepticum | 2 | |
| Fluoribacter boiemanac (Legionella) | 2 | |
| Francisella tularensis (tip A) | 3 | |
| Francisella tularensis (tip B) | 2 | |
| Fusobacterium necrophorum | 2 | |
| Gardnerella vaginalis | 2 | |
| Haemophilus ducreyi | 2 | |
| Haemophilus influenzae | 2 | |
| Haemophilus spp. | 2 | |
| Helicobacter pylori | 2 | |
| Klebsiella axytoca | 2 | |
| Klebsiella pneumoniae | 2 | |
| Klebsiella spp. | 2 | |
| Legionella pneumophila | 2 | |
| Legionella spp. | 2 | |
| Leptospira interrogans (toate serotipurile) | 2 | |
| Listeria monocytogenes | 2 | |
| Listeria ivanovii | 2 | |
| Morganella morganii | 2 | |
| Mycobacterium africanum | 3 | V |
| Mycobacterium avium/intracellulare | 2 | |
| Mycobacterium bovis (cu excepţia tulpinii BCG) | 3 | V |
| Mycobacterium chelonae | 2 | |
| Mycobacterium fortuitum | 2 | |
| Mycobacterium kansasii | 2 | |
| Mycobacterium leprae | 3 | |
| Mycobacterium malmoense | 2 | |
| Mycobacterium marinum | 2 | |
| Mycobacterium microti | 3 (**) | |
| Mycobacterium paratuberculosis | 2 | |
| Mycobacterium scrofulaceum | 2 | |
| Mycobacterium simiae | 2 | |
| Mycobacterium szulgai | 2 | |
| Mycobacterium tuberculosis | 3 | V |
| Mycobacterium ulcerans | 3 (**) | |
| Mycobacterium xenopi | 2 | |
| Mycoplasma caviae | 2 | |
| Mycoplasma hominis | 2 | |
| Mycoplasma pneumoniae | 2 | |
| Neisseria gonorrhocae | 2 | |
| Neisseria meningitidis | 2 | V |
| Nocardia asteroides | 2 | |
| Nocardia brasiliensis | 2 | |
| Nocardia farcinica | 2 | |
| Nocardia nova | 2 | |
| Nocardia otitidiscavianum | 2 | |
| Pasteurella multocida | 2 | |
| Pasteurella spp. | 2 | |
| Peptostreptococcus anaerobius | 2 | |
| Plesiomonas shigelloides | 2 | |
| Porphyromonas spp. | 2 | |
| Prevotella spp. | 2 | |
| Proteus mirabilis | 2 | |
|______________________________________________________________________________|
14
__________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| Note |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Proteus penneri | 2 | |
| Proteus vulgaris | 2 | |
| Providencia alcalifaciens | 2 | |
| Providencia retigeri | 2 | |
| Providencia spp. | 2 | |
| Pseudomonas aeruginosa | 2 | |
| Rhodococcus equi | 2 | |
| Rickettsia akari | 3 (**) | |
| Rickettsia canada | 3 (**) | |
| Rickettsia conorii | 3 | |
| Rickettsia montana | 3 (**) | |
| Rickettsia typhi (Rickettsia mooseri) | 3 | |
| Rickettsia prowazekii | 3 | |
| Rickettsia rickettsii | 3 | |
| Rickettsia tsutsugamushi | 3 | |
| Rickettsia spp. | 2 | |
| Salmonella arizonae | 2 | |
| Salmonella enteritidis | 2 | |
| Salmonella typhimurium | 2 | |
| Salmonella paratyphi A, B, C | 2 | V |
| Salmonella typhi | 3 (**) | V |
| Salmonella (alte varietăţi serologice) | 2 | |
| Serpulina spp. | 2 | |
| Shigella boydii | 2 | |
| Shigella dysenteriae (tip 1) | 3 (**) | T |
| Shigella dysenteriae (alt tip decât tipul 1) | 2 | |
| Shigella flexneri | 2 | |
| Shigella sonnei | 2 | |
| Staphylococcus aureus | 2 | |
| Streptobacillus moniliformis | 2 | |
| Streptococcus pneumoniae | 2 | |
| Streptococcus pyogenes | 2 | |
| Streptococcus suis | 2 | |
| Streptococcus spp. | 2 | |
| Treponema carateum | 2 | |
| Treponema pallidum | 2 | |
| Treponema pertenue | 2 | |
| Treponema spp. | 2 | |
| Vibrio cholerae (inclusiv El Tor) | 2 | |
| Vibrio parahaemolyticus | 2 | |
| Vibrio spp. | 2 | |
| Yersinia enterocolitica | 2 | |
| Yersinia pestis | 3 | V |
| Yersinia pseudotuberculosis | 2 | |
| Yersinia spp. | 2 | |
|__________________________________________________________|____________|______|
| (**) Vezi nota introductivă 8 |
|______________________________________________________________________________|
15
VIRUSURI (*)
Semnificaţia coloanei O din tabelul de mai jos este următoarea:
O – Observaţii
________________________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| O |
|__________________________________________________________|____________|______|
| | | |
| Adenoviridae | 2 | |
| | | |
| Arenaviridae | | |
| Complexul coriomeningitei limfocitare-Lassa | | |
| (arenavirusul lumii vechi): | | |
| Virusul Lassa | 4 | |
| Virusul coriomeningitei limfocitare | | |
| (tulpini neurotrope) | 3 | |
| Virusul coriomeningitei limfocitare (alte tulpini) | 2 | |
| Virusul Mpoeia | 2 | |
| Alte complexe ale coriomeningitei limfocitare-Lassa | 2 | |
| Complexul Tacaribe (arenavirusul lumii noi): | | |
| Virusul Guanarito | 4 | |
| Virusul Junin | 4 | |
| Virusul Sabia | 4 | |
| Virusul Machupo | 4 | |
| Virusul Flexal | 3 | |
| Alte complexe Tacaribe | 2 | |
| Astroviridae | 2 | |
| Bunyaviridae | | |
| Belgrade (numit de asemenea Dobrava) | 3 | |
| Bhanja | 2 | |
| Virusul Buniamwera | 2 | |
| Germiston | 2 | |
| Virusul Oropouche | 3 | |
| Sin Nombre (numit în trecut Muerto Canion) | 3 | |
| Virusul encefalitei de California | 2 | |
| Hantavirusuri: | | |
| Hantaan (febra hemoragică de Coreea) | 3 | |
| Seul (Virus) | 3 | |
| Puumala-Virus | 2 | |
| Prospect Hill-Virus | 2 | |
| Alte hantavirusuri | 2 | |
| Nairovirusuri: | | |
| Virusul febrei hemoragice de Crimeea (Congo) | 4 | |
| Virusul Hazara | 2 | |
| Flebovirusuri: | | |
| Febra din valea Rift | 3 | V |
| Febra transmisă prin flebotomi | 2 | |
| Virusul Toscana | 2 | |
| Alte bunyavirusuri patogene | 2 | |
| Caliciviridae | | |
| Virusul hepatitei E | 3 (**) | |
| Virusul Norwalk | 2 | |
| Alte caliciviridae | 2 | |
| | | |
| Coronaviridae | 2 | |
| | | |
| Filoviridae | | |
| Virusul Ebola | 4 | |
| Virusul Marbourg | 4 | |
| Flaviviridae | | |
|______________________________________________________________________________|
16
________________________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| O |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Encefalita din Australia (encefalita din valea Murray) | 3 | |
| Virusul encefalitei transmise de căpuşe din | | |
| Europa Centrală | 3 (**) | V |
| Absettarov | 3 | |
| Hanyalova | 3 | |
| Hypr | 3 | |
| Kumlinge | 3 | |
| Virusul denga, de tip 1, 2, 3, 4 | 3 | |
| Virusul hepatitei C | 3 (**) | D |
| Virusul hepatitei G | 3 (**) | D |
| Encefalita japoneză de tip B | 3 | V |
| Pădurea Kyasanur | 3 | V |
| Louping ill | 3 (**) | |
| Omsk(a) | 3 | V |
| Powassan | 3 | |
| Rocio | 3 | |
| Encefalita rusă de primăvară – vară (TBE) (a) | 3 | V |
| Encefalita din Saint-Louis | 3 | |
| Virusul Wesselsbron | 3 (**) | |
| Virusul văii Nilului | 3 | |
| Febra galbenă | 3 | V |
| Alte flavivirusuri cunoscute ca patogene | 2 | V |
| Hepatdnaviridae | | |
| Virusul hepatitei B | 3 (**) | V, D |
| Virusul hepatitei D (delta) (b) | 3 (**) | V, D |
| Herpesviridae | | |
| Citomegalovirus | 2 | |
| Virusul Epstein-Barr | 2 | |
| Virusul herpetic simian | 3 | |
| Herpes simplex virus, tipurile 1 şi 2 | 2 | |
| Virusul varicela – zoster | 2 | |
| Virusul limfotrop B uman (HBLV-HHV6) | 2 | |
| Virusul herpetic uman 7 | 2 | |
| Virusul herpetic uman 8 | 2 | D |
| Orthomyxoviridae | | |
| Virusuri gripale, tipurile A, B şi C | 2 | V (c)|
| Orthomyxoviridae transmise de căpuşe: | | |
| virusul Dhori şi Thogoto | 2 | |
| Papovaridae | | |
| Virusul BK şi JC | 2 | D (d)|
| Virusul Papilloma uman | 2 | D (d)|
| Paramyxoviridae | | |
| Virusul rujeolic | 2 | V |
| Virusul urlian | 2 | V |
| Virusul bolii Newcastle | 2 | |
| Virusuri para-gripale, tipurile 1, 2, 3 şi 4 | 2 | |
| Virusul respirator sinciţial | 2 | |
| Parvoviridae | | |
| Parvovirusul uman (B 19) | 2 | |
| Picornaviridae | | |
| Virusul conjunctivitei hemoragice (AHC) | 2 | |
| Virusul Coxsackie | 2 | |
| Virusul ECHO | 2 | |
| Virusul hepatitei A (enterovirus uman, tip 72) | 2 | V |
| Virusul poliomielitei | 2 | V |
| Rhinovirus | 2 | |
| Poxviridae | | |
| Poxvirusul bivolilor (e) | 2 | |
|______________________________________________________________________________|
17
________________________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| O |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Virusul nodulilor mulgătorilor | 2 | |
| Poxvirusul elefanţilor (f) | 2 | |
| Virusul modulului căpuşei | 2 | |
| Virusul Molluscum contagiosum | 2 | |
| Poxvirusul maimuţelor | 3 | V |
| Virusul Orf | 2 | |
| Poxvirusul iepurilor (g) | 2 | |
| Virusul Vaccinia | 2 | |
| Virusul variolei (major şi minor) | 4 | V |
| Virusul Whitepox (virusul variolei) | 4 | V |
| Yatapox virus (Tana şi Yaba) | 2 | |
| Reoviridae | | |
| Coltivirus | 2 | |
| Rotavirus uman | 2 | |
| Orbivirus | 2 | |
| Reovirus | 2 | |
| Retroviridae | | |
| Virusul imunodeficienţei umane | 3 (**) | D |
| Virusul uman cu tropism pentru limfocitele T (HTLV), | | |
| tip 1 şi 2 | 3 (**) | D |
| Virusul SIV (h) | 3 (**) | |
| Rhabdoviridae | | |
| Virusul turbării | 3 (**) | V |
| Virusul stomatitei veziculoase | 2 | |
| Togaviridae | | |
| Alfavirus | | |
| Encefalomielita ecvină est-americană | 3 | V |
| Virusul Bebaru | 2 | |
| Virusul Chikungunya | 3 (**) | |
| Virusul Everglades | 3 (**) | |
| Virusul Mayaro | 3 | |
| Virusul Mucambu | 3 (**) | |
| Virusul Ndumu | 3 | |
| Virusul O’nyong-nyong | 2 | |
| Virusul râului Ross | 2 | |
| Virusul pădurii Semliki | 2 | |
| Virusul Sindbis | 2 | |
| Virusul Tonate | 3 (**) | |
| Encefalomielita ecvină venezueleană | 3 | V |
| Encefalomielita ecvină vest-americană | 3 | V |
| Alte alfavirusuri cunoscute | 2 | |
| Rubivirus (rubeolă) | 2 | V |
| Toroviridae | 2 | |
| Virusuri neclasificate | | |
| Morbilivirus ecvin | 4 | |
| Virusuri ale hepatitei neidentificate încă | 3 (**) | D |
| Agenţi neclasificaţi asociaţi cu encefalopatiile | | |
| spongiforme transmisibile (EST) | | |
| Maladia Creutzfeldt-Jakob | 3 (**) | D (d)|
| Variantă a maladiei Creutzfeldt-Jakob | 3 (**) | D (d)|
| Encefalopatia spongiformă bovină (ESB) şi alte EST | 3 (**) | D (d)|
| animale (i) | | |
| Sindromul Gerstmann-Straussler-Scheinker | 3 (**) | D (d)|
| Kuru | 3 (**) | D (d)|
|__________________________________________________________|____________|______|
| (*) Vezi nota introductivă 7 |
| (**) Vezi nota introductivă 8 |
| (a) Encefalita căpuşei. |
| (b) Virusul hepatitei D necesită o infecţie simultană sau secundară celei |
18
| declanşate de virusul hepatitei B pentru a-şi exercita puterea patogenă |
| asupra lucrătorului. Vaccinarea împotriva virusului hepatitei B va proteja |
| lucrătorii care nu sunt infectaţi cu virusul hepatitei B împotriva virusului |
| hepatitei D (delta). |
| (c) Numai în ceea ce priveşte tipurile A şi B. |
| (d) Recomandat pentru muncile care implică un contact cu agenţii. |
| (e) Două virusuri pot fi identificate la această rubrică unul gen |
| „Buffalopox” şi o variantă a virusului „Vaccinia”. |
| (f) Variantă a „Cowpox”. |
| (g) Variantă a „Vaccinia”. |
| (h) Nu există momentan nici o dovadă a bolii la om datorată altor |
| retrovirusuri de origine simiană. Ca măsură de precauţie, un nivel de |
| izolare 3 este recomandat pentru muncile cu expunere la aceste retrovirusuri.|
| (i) Nu există dovezi în ceea ce priveşte existenţa la om a infecţiilor |
| datorate agenţilor responsabili de alte EST-uri animale. Totuşi, se recomandă|
| măsurile de izolare pentru agenţii clasificaţi în grupa de risc 3 (**) ca |
| precauţie pentru lucrările de laborator, cu excepţia lucrărilor de laborator |
| asupra unui agent identificat al tremuriciului oilor, pentru care este |
| suficient nivelul 2 de izolare. |
|______________________________________________________________________________|
PARAZIŢI
________________________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| Note |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Acanthamoeba castellani | 2 | |
| Ancylostoma duodenale | 2 | |
| Angiostrongylus cantonensis | 2 | |
| Angiostrongylus costaricensis | 2 | |
| Ascaris lumbricoides | 2 | A |
| Ascaris suum | 2 | A |
| Babesia divergens | 2 | |
| Babesia microti | 2 | |
| Balantidium coli | 2 | |
| Brugia malayi | 2 | |
| Brugia pahangi | 2 | |
| Capillaria philippinensis | 2 | |
| Capittaria spp. | 2 | |
| Clonorchis sinensis | 2 | |
| Clonorchis viverrini | 2 | |
| Cryptosporidium parvum | 2 | |
| Cryptosporidium spp. | 2 | |
| Cyclospora cayetanensis | 2 | |
| Dipetalonema streptocerca | 2 | |
| Diphyllobothrium latum | 2 | |
| Dracunculus medinensis | 2 | |
| Echinococcus granulosus | 3 (**) | |
| Echinococcus multilocularis | 3 (**) | |
| Echinococcus vogeli | 3 (**) | |
| Entamoeba histolytica | 2 | |
| Fasciola gigantica | 2 | |
| Fasciola hepatica | 2 | |
| Fasciolopsis buski | 2 | |
| Giardia lamblia (Giardia intestinalis) | 2 | |
| Hymenolepis diminuta | 2 | |
| Hymenolepis nana | 2 | |
| Leishmania brasiliensis | 3 (**) | |
| Leishmania donovani | 3 (**) | |
| Leishmania ethiopica | 2 | |
|______________________________________________________________________________|
19
________________________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| Note |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Leishmania mexicana | 2 | |
| Leishmania peruviana | 2 | |
| Leishmania tropica | 2 | |
| Leishmania major | 2 | |
| Leishmania spp. | 2 | |
| Lea lea | 2 | |
| Mansonella ozzardi | 2 | |
| Mansonella persians | 2 | |
| Naegleria fowleri | 3 | |
| Necator americanus | 2 | |
| Onchocerca volvulus | 2 | |
| Opistorchis felineus | 2 | |
| Opistorchis spp. | 2 | |
| Paragonimm westermani | 2 | |
| Plasmodium falciparum | 3 (**) | |
| Plasmodium spp. (uman şi simian) | 2 | |
| Sarcocystis suihominis | 2 | |
| Schistosoma haematobium | 2 | |
| Schistosoma intercalatum | 2 | |
| Schistosoma japonicum | 2 | |
| Schistosoma mansoni | 2 | |
| Schistosoma mekongi | 2 | |
| Strongyloides stercoralis | 2 | |
| Strongyloides spp. | 2 | |
| Taenia saginata | 2 | |
| Taenia solium | 3 (**) | |
| Toxocara canis | 2 | |
| Toxoplasma gondii | 2 | |
| Trichinella spiralis | 2 | |
| Trichuris trichiura | 2 | |
| Trypanosoma brucei brucei | 2 | |
| Trypanosoma brucei gambiense | 2 | |
| Tryponosoma brucei rhodesiense | 3 (**) | |
| Trypanosoma cruzi 3 | | |
| Wuchereria bancrofti | 2 | |
|__________________________________________________________|____________|______|
| (**) Vezi nota introductivă 8 |
|______________________________________________________________________________|
20
CIUPERCI
________________________________________________________________________________
| Agentul biologic |Clasificarea| Note |
|__________________________________________________________|____________|______|
| Aspergillus fumigatus | 2 | A |
| Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis) | 3 | |
| Candida albicans | 2 | A |
| Candida tropicalis | 2 | |
| Cladophialophora bantiana (denumirea veche: Xylohypha | 3 | |
| bantiana, Cladosporium bantianum sau trichoides) | | |
| Coccidioides immitis | 3 | A |
| Cryptococcus neoformans var. neofonnans (Filobasidiella | 2 | A |
| neofonnans var. neoformans) | | |
| Cryptococcus neoformans var. gattii (Filobasidiella | 2 | A |
| bacillispora) | | |
| Emmonsia parva var. parva | 2 | |
| Emmonsia parva var. crescens | 2 | |
| Epidennophyton floccosum | 2 | A |
| Fonsecaea compacta | 2 | |
| Fonsecaea pedrosoi | 2 | |
| Histoplasma capsulatum var. capsulatum (Ajellomyces | 3 | |
| capsulatus) | | |
| Histoplasma capsulatum duboisii | 3 | |
| Madurella grisea | 2 | |
| Microsporum spp. | 2 | A |
| Neotestudina rosatii | 2 | |
| Paracoccidioides brasiliensis | 3 | |
| Penicillun marneffei | 2 | A |
| Scedosporium apiospennum (Pseudallescheria boydii) | 2 | |
| Scedosporium prolificans (inflatum) | 2 | |
| Sporothrix schenckii | 2 | |
| Trychophyton rubrum | 2 | |
| Trychophyton spp. | 2 | |
|__________________________________________________________|____________|______|
ANEXA 4
RECOMANDĂRI PRACTICE
pentru supravegherea medicală a lucrătorilor
1. Medicul şi/sau serviciul de medicina muncii responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi
la agenţi biologici trebuie să cunoască bine condiţiile sau circumstanţele de expunere a fiecărui lucrător.
2. Supravegherea medicală a lucrătorilor trebuie să fie asigurată conform practicilor şi principiilor medicinei
muncii; ea trebuie să includă cel puţin următoarele măsuri:
a) înregistrarea antecedentelor medicale şi profesionale ale fiecărui lucrător;
b) o evaluare personalizată a stării de sănătate a lucrătorilor;
c) dacă este cazul, o supraveghere biologică pentru depistarea efectelor precoce şi reversibile.
Se pot dispune şi alte teste pentru fiecare lucrător supus unei supravegheri medicale, în lumina celor mai
recente cunoştinţe ale medicinei muncii.
21
ANEXA 5*)
INDICAŢII
privind măsurile şi nivelurile de izolare
Notă preliminară
Măsurile conţinute în prezenta anexă trebuie să fie aplicate în funcţie de natura activităţilor, evaluarea
riscurilor pentru lucrător şi natura agentului biologic implicat.
______________________________________________________________________________
| A. Măsuri de izolare | B. Niveluri de izolare |
| |__________________________________|
| | 2 | 3 | 4 |
|___________________________________________|__________|____________|__________|
|1. Locul de muncă trebuie să fie separat de|nu |recomandat |da |
|orice altă activitate din aceeaşi clădire | | | |
|2. Filtrarea admisiei şi evacuării aerului |nu |da, la |da, la |
|la locul de muncă prin filtre absolute | |evacuare |admisie şi|
|(HEPA) sau dispozitive analoge | | |evacuare |
|3. Limitarea accesului doar pentru |recomandat|da |da, |
|lucrătorii desemnaţi | | |printr-un |
| | | |sas |
|4. Posibilitatea închiderii ermetice a |nu |recomandat |da |
|locului de muncă pentru a permite | | | |
|dezinfecţia | | | |
|5. Specificarea procedeelor de dezinfecţie |da |da |da |
|6. Presiunea la locul de muncă trebuie să |nu |recomandat |da |
|rămână inferioară celei atmosferice | | | |
|7. Luptă eficace împotriva vectorilor, de |recomandat|da |da |
|exemplu rozătoare şi insecte | | | |
|8. Impermeabilitatea suprafeţelor la apă: |da, pentru|da, pentru |da, pentru|
|curăţare uşoară |banc |banc şi |banc, |
| | |podea |podea, |
| | | |pereţi şi |
| | | |plafon |
|9. Rezistenţa suprafeţelor la acizi, |recomandat|da |da |
|alcali, solvenţi şi dezinfectanţi | | | |
|10. Depozitarea agenţilor biologici în loc |da |da |da, |
|sigur | | |depozitare|
| | | |cu acces |
| | | |protejat |
|11. Existenţa unei ferestre de observare |recomandat|recomandat |da |
|sau a unui sistem echivalent de care să | | | |
|permită vizualizarea ocupanţilor | | | |
|12. Echipament complet în fiecare laborator|nu |recomandat |da |
|13. Manipularea materiilor infectate şi a |eventual |da, în caz |da |
|tuturor animalelor într-o incintă de | |de | |
|securitate, izolantă sau alt mijloc | |infecţie | |
|corespunzător de izolare | |prin aer | |
|14. Prezenţa unui incinerator pentru |recomandat|da |da, în |
|eliminarea carcaselor de animale | |(disponibil)|incintă |
|___________________________________________|__________|____________|__________|
__________________
*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.
22
ANEXA 6*)
IZOLAREA PROCEDEELOR INDUSTRIALE
1. Agenţi biologici din grupa 1
Pentru activităţile care implică utilizarea de agenţi biologici din grupa 1, inclusiv vaccinurile vii atenuate,
trebuie respectate principiile unei bune securităţi şi ale unei bune igiene a muncii.
2. Agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4
Poate fi util să se selecţioneze şi să se combine exigenţele de izolare din diferitele categorii prevăzute mai
jos, pe baza unei evaluări a riscurilor implicate de un procedeu special sau o parte a acestuia.
______________________________________________________________________________
| A. Măsuri de izolare | B. Niveluri de izolare |
| |____________________________________|
| | 2 | 3 | 4 |
|_________________________________________|___________|____________|___________|
|1. Microorganismele viabile trebuie |da |da |da |
|izolate într-un sistem care separă fizic | | | |
|procesul de mediul înconjurător. | | | |
|2. Gazele care scapă din sistemul închis |să se |să se evite |să se evite|
|trebuie tratate astfel încât: |reducă la |răspândirea |răspândirea|
| |minimum | | |
| |răspândirea| | |
|3. Prelevarea eşantioanelor, aportul de |să se |să se evite |să se evite|
|substanţe într-un sistem închis şi |reducă la |răspândirea |răspândirea|
|transferul microorganismelor viabile |minimum | | |
|într-un alt sistem închis se efectuează |răspândirea| | |
|astfel încât: | | | |
|4. Fluidele de cultură nu trebuie scoase |inactivate |inactivate |inactivate |
|din sistemul închis, cu excepţia |prin |prin |prin |
|cazurilor în care microorganismele |mijloace |mijloace |mijloace |
|viabile nu au fost: |probate |chimice |chimice |
| | |sau fizice |sau fizice |
| | |probate |probate |
|5. Închiderile ermetice trebuie concepute|să reducă |să evite |să evite |
|astfel încât: |la minimum |răspândirea |răspândirea|
| |răspândirea| | |
|6. Sistemele închise trebuie situate |facultativ |facultativ |da, şi |
|într-o zonă controlată: | | |construită |
| | | |în acest |
| | | |scop |
|a) trebuie amplasate avertismente privind|facultativ |da |da |
|riscurile biologice | | | |
|b) accesul trebuie permis doar |facultativ |da |da, |
|persoanelor desemnate | | |printr-un |
| | | |sas |
|c) personalul trebuie să poarte haine de |da, |da |se schimbă |
|protecţie |lenjerie de| |complet |
| |lucru | | |
|d) personalul trebuie să aibă acces la |da |da |da |
|instalaţii de decontaminare şi instalaţii| | | |
|sanitare | | | |
|e) personalul trebuie să facă duş înainte|nu |facultativ |da |
|de a părăsi zona controlată | | | |
|_________________________________________|___________|____________|___________|
_____________________
*) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
23
_______________________________________________________________________________
| A. Măsuri de izolare | B. Niveluri de izolare |
| |____________________________________|
| | 2 | 3 | 4 |
|_________________________________________|___________|____________|___________|
|f) efluenţii de la chiuvete sau duşuri |nu |facultativ |da |
|trebuie colectaţi şi inactivaţi înainte | | | |
|de evacuare | | | |
|g) zona controlată trebuie ventilată |facultativ |facultativ |da |
|corespunzător pentru a reduce la minim | | | |
|contaminarea aerului | | | |
|h) zona controlată trebuie menţinută la o|nu |facultativ |da |
|presiune inferioară celei atmosferice | | | |
|i) aerul de admisie şi evacuare din zona |nu |facultativ |da |
|controlată trebuie filtrat cu un filtru | | | |
|HEPA | | | |
|j) zona controlată trebuie concepută |nu |facultativ |da |
|astfel încât întreg conţinutul sistemului| | | |
|închis să poată fi reţinut în caz de | | | |
|deversare | | | |
|k) zona controlată trebuie să poată fi |nu |facultativ |da |
|închisă ermetic pentru a permite | | | |
|fumigaţiile | | | |
|l) tratamentul efluenţilor înainte de |inactivare |inactivare |inactivare |
|evacuarea finală |prin |prin |prin |
| |mijloace |mijloace |mijloace |
| |probate |chimice |chimice sau|
| | |sau fizice |fizice |
| | |probate |probate |
|_________________________________________|___________|____________|___________|
ANEXA 7
COD DE CONDUITĂ
recomandat pentru vaccinare
1. Dacă evaluarea relevă existenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, cauzat de expunerea
la agenţi biologici contra cărora există vaccinuri eficace, angajatorul trebuie să le asigure vaccinarea.
2. Vaccinarea trebuie să fie efectuată în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii Publice.
Lucrătorii trebuie să fie informaţi despre avantajele şi inconvenientele atât ale vaccinării, cât şi ale absenţei
acesteia.
3. Vaccinarea nu trebuie să implice costuri financiare pentru lucrători.
4. Poate fi întocmit un certificat de vaccinare care trebuie să fie eliberat lucrătorului respectiv şi, la cerere,
autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.
–––––

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

H.G. no. 1146/2006 regarding the minimum safety and health requirements for the use of work equipment by workers

HOTĂRÂRE Nr. 1146 din 30 august 2006
privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 815 din 3 octombrie 2006
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securității si sănătății
în muncă nr. 319/2006,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAP. 1
Dispoziții generale
ART. 1
(1) Prezenta hotărâre stabileste cerințele minime pentru asigurarea securității si sănătății lucrătorilor care utilizează
la locul de muncă echipamente de muncă, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securității si sănătății în muncă nr. 319/2006 se completează cu prevederile specifice cuprinse
în prezenta hotărâre.
ART. 2
În sensul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
a) echipament de muncă – orice masină, aparat, unealtă sau instalație folosită la locul de muncă;
b) utilizarea echipamentului de muncă – orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau
oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreținerea, inclusiv curățarea lui;
c) zonă periculoasă – orice zonă din interiorul si/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezența unui lucrător
expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea si securitatea sa;
d) lucrător expus – orice lucrător aflat integral sau parțial într-o zonă periculoasă;
e) operator – lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinați cu utilizarea echipamentului de muncă.
CAP. 2
Obligațiile angajatorului
SECłIUNEA 1
Obligații generale. Reguli referitoare la echipamentele de muncă
ART. 3
(1) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispoziția lucrătorilor
din întreprindere si/sau unități să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop si să poată fi utilizat de către
lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securității si sănătății lucrătorilor, angajatorul este
obligat să acorde o atenție deosebită tuturor condițiilor de muncă, caracteristicilor specifice acestora, precum si
riscurilor existente, în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii si/sau unității, si/sau riscurilor care sunt
susceptibile să apară la utilizarea echipamentelor de muncă.
(3) În situația în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără niciun risc pentru
sănătatea si securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.
ART. 4
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat să procure si/sau să utilizeze:
a) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziția lucrătorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru
folosință, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care îndeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislația comunitară aplicabilă;
(ii) cerințele minime prevăzute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplică sau se aplică parțial reglementări tehnice
române care transpun legislația comunitară;
b) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziția lucrătorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru
folosință, care îndeplinesc cerințele minime prevăzute în anexa nr. 1, cel târziu până la data de 31 decembrie 2006.
(2) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata utilizării lor, echipamentele de muncă
să fie menținute, printr-o întreținere adecvată, la un nivel tehnic care să respecte, după caz, prevederile alin. (1) lit. a)
sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei stabileste, după consultarea partenerilor sociali si luând în
considerare legislația si/sau practicile naționale, modalitățile care să permită realizarea unui nivel de securitate
corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. 2.
SECłIUNEA a 2-a
Verificarea echipamentelor de muncă
ART. 5
(1) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de
condițiile de instalare să fie supuse unei verificări inițiale, după instalare si înainte de prima punere în funcțiune si unei
verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane
competente, în conformitate cu legislația si/sau cu practicile naționale, în scopul asigurării unei instalări corecte si a
bunei funcționări a acestor echipamente de muncă.
(2) Pentru a garanta că cerințele de securitate si de sănătate sunt respectate si orice deteriorări sunt depistate si
remediate la timp, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care sunt supuse
unor influențe ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situații periculoase, să facă obiectul:
a) unor verificări periodice si, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane competente, în
conformitate cu legislația si/sau cu practicile naționale;
b) unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislația si/sau cu practicile
naționale, de fiecare dată când s-au produs evenimente excepționale susceptibile să aibă consecințe dăunătoare asupra
securității echipamentului de muncă, cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale,
perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate si puse la dispoziție Inspecției Muncii la solicitarea acesteia.
Ele trebuie păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare, de exemplu, în funcție de recomandările sau specificațiile
producătorului.
(4) Dacă echipamentele de muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie să fie însoțite
de o dovadă referitoare la realizările ultimei verificări.
(5) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei stabileste modalitățile de efectuare a acestor verificări.
SECłIUNEA a 3-a
Echipamente de muncă cu riscuri specifice. Ergonomia si sănătatea la locul de muncă
ART. 6
Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea si sănătatea
lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că:
a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinați cu această atribuție;
b) pentru efectuarea reparațiilor, modificărilor si întreținerii trebuie desemnați lucrători cu atribuții în acest sens.
ART. 7
Postul de lucru si poziția lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă, precum si principiile ergonomice
trebuie să fie luate, în mod deosebit, în considerare de către angajator la aplicarea cerințelor minime de securitate si
sănătate.
SECłIUNEA a 4-a
Informarea lucrătorilor
ART. 8
Fără a aduce atingere prevederilor secțiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia
măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate si, dacă este cazul, de fise de lucru referitoare
la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă.
ART. 9
(1) Informațiile si fisele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la
securitate si sănătate privind:
a) condițiile de folosire a echipamentelor de muncă;
b) situațiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența acumulată în urma utilizării echipamentelor de
muncă.
(2) Lucrătorii trebuie să fie atenționați în legătură cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de muncă din
imediata vecinătate a locului lor de muncă, precum si asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care
aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă
acesti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente.
(3) Informațiile si fisele tehnice trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor vizați.
SECłIUNEA a 5-a
Instruirea, consultarea si participarea lucrătorilor
ART. 10
Fără a aduce atingere prevederilor secțiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia
măsurile necesare pentru ca:
a) lucrătorii însărcinați cu utilizarea echipamentelor de muncă să fie instruiți adecvat, inclusiv cu privire la riscurile
posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucrătorii prevăzuți la art. 6 lit. b) să fie instruiți adecvat.
ART. 11
Consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentanților lor se desfăsoară potrivit prevederilor secțiunii a 6-a
a cap. III din Legea nr. 319/2006.
CAP. 3
Dispoziții finale
ART. 12
Modificările de natură strict tehnică ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si
Familiei, în funcție de:
a) adoptarea reglementărilor tehnice române care transpun legislația comunitară în domeniul armonizării tehnice si al
standardizării referitoare la echipamentele de muncă; si/sau
b) progresele tehnice, de evoluția reglementărilor sau specificațiilor internaționale ori de cunostințele din domeniul
echipamentelor de muncă.
ART. 13
(1) Pentru întreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei poate stabili, dacă este
necesar, modalitățile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aprobă prin ordin al ministrului muncii,
solidarității sociale si familiei.
(2) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la
aplicarea dispozițiilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
ART. 14
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 15
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*
Prezenta hotărâre transpune Directiva 89/655/CEE privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea
echipamentului de muncă de către lucrători în muncă, amendată de directivele 95/63/CE si 2001/45/CE, publicate în
Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul muncii,
solidarității sociale si familiei,
Mihai Constantin Seitan,
secretar de stat
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
ANEXA 1
CERINłELE MINIME
pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotărâre
1. Dispoziții generale
1.1. Obligațiile stabilite în prezenta anexă se aplică, ținându-se seama de prevederile din hotărâre, si în cazurile în
care echipamentul de muncă prezintă riscuri.
1.2. Cerințele minime enunțate în continuare, în măsura în care ele se aplică la echipamentele de muncă în funcțiune,
nu necesită obligatoriu aceleasi măsuri ca si cerințele esențiale referitoare la echipamentele de muncă noi.
2. Cerințe minime generale aplicabile echipamentelor de muncă
2.1. Sistemele de comandă ale unui echipament de muncă, care afectează securitatea, trebuie să fie vizibile, usor de
identificat si, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător.
2.1.1. Sistemele de comandă trebuie să fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu excepția anumitor sisteme
de comandă, dacă este necesar, si în asa fel încât manevrarea lor să nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu
trebuie să genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenționate.
2.1.2. Dacă este necesar, de la postul de comandă principal operatorul trebuie să aibă posibilitatea să se asigure că nu
există persoane în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie să fie precedată automat de
un sistem de siguranță, cum ar fi un semnal de avertizare sonoră si/sau vizuală. Lucrătorul expus trebuie să aibă timpul
si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea echipamentului de muncă.
2.1.3. Sistemele de comandă trebuie să fie sigure si să fie alese ținându-se cont de defecțiunile, perturbațiile si
constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.
2.2. Pornirea echipamentului de muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-o acțiune voluntară
asupra sistemului de comandă prevăzut în acest scop.
2.2.1. Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă niciun risc pentru lucrătorii expusi,
aceeasi cerință se aplică si pentru:
a) repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificări semnificative a condițiilor de funcționare (de exemplu, viteză, presiune etc.).
2.2.2. Această cerință nu se aplică repornirii sau modificării condițiilor de funcționare rezultate din derularea unei
secvențe normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să permită oprirea completă
a acestuia în condiții de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să permită, în funcție de riscurile
existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de muncă, fie numai parțial, de asa manieră încât echipamentul de
muncă să fie în stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de muncă trebuie să aibă prioritate față de comenzile de pornire. Oprirea
echipamentului de muncă sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizată, alimentarea cu energie a organelor
de comandă respective trebuie să fie întreruptă.
2.4. Dacă acest lucru este necesar si în funcție de pericolele pe care le prezintă echipamentul de muncă si de timpii
normali de oprire, un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgență.
2.5. Un echipament de muncă care prezintă pericole datorate căderilor sau proiectării de obiecte trebuie să fie
prevăzut cu dispozitive de securitate corespunzătoare. Un echipament de muncă care prezintă pericole datorate
degajărilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie să fie prevăzut cu dispozitive corespunzătoare de
reținere si/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol.
2.6. Echipamentele de muncă si elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru securitatea sau
sănătatea lucrătorilor, să fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. În cazul în care există riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă, situație care ar
putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protecție
adecvate.
2.8.
2.8.1. Dacă elementele mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de accidente prin
contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori si dispozitive de protecție care să împiedice accesul în
zonele periculoase sau să oprească miscarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.
2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protecție trebuie:
a) să fie de construcție robustă;
b) să nu genereze riscuri suplimentare;
c) să nu fie înlăturate cu usurință sau făcute inoperante;
d) să fie amplasate la o distanță adecvată față de zona periculoasă;
e) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă;
f) să permită intervențiile indispensabile pentru instalarea si/sau înlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru
activitățile de întreținere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată si, dacă este
posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protecție.
2.9. Zonele si punctele de muncă sau cele de întreținere a unui echipament de muncă trebuie să fie iluminate
corespunzător, în funcție de lucrările realizate.
2.10. Părțile echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute trebuie, dacă este cazul, să
fie protejate împotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrătorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncă trebuie să fie usor de perceput si de înțeles si lipsite
de ambiguități.
2.12. Un echipament de muncă poate să fie utilizat numai pentru operațiunile si în condițiile pentru care a fost
realizat.
2.13. Operațiile de întreținere trebuie să poată să fie efectuate când echipamentul de muncă este oprit. Dacă acest
lucru nu este posibil, trebuie să fie luate măsuri de protecție adecvate pentru executarea acestor operații sau pentru ca
acestea să fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de muncă care deține un program de
întreținere, acesta trebuie să fie respectat si ținut la zi.
2.14. Orice echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive usor de identificat, destinate separării de
fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.
2.15. Un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare si semnalizare indispensabile
pentru asigurarea securității lucrătorilor.
2.16. Pentru efectuarea operațiilor de producție, reglare si întreținere a echipamentelor de muncă, lucrătorii trebuie să
aibă acces si să rămână în condiții de securitate în toate zonele necesare.
2.17. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu
sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substanțe
produse de către echipamentul de muncă sau utilizate ori depozitate în acesta.
2.18. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a
substanțelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în echipamentul de muncă.
2.19. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecția lucrătorilor expusi riscurilor de electrocutare
prin atingere directă sau indirectă.
3. Cerințe minime suplimentare aplicabile echipamentelor de muncă specifice
3.1. Cerințe minime aplicabile echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie
3.1.1. Echipamentele de muncă pe care este necesară prezența unui lucrător transportat sau a unor lucrători
transportați trebuie să fie amenajate de asa manieră încât să reducă riscurile pentru lucrător sau lucrători în timpul
deplasării. În aceste riscuri trebuie să fie incluse riscurile de contact al lucrătorilor cu roțile sau senilele ori de blocare
de către acestea.
3.1.2.
3.1.2.1. Atunci când blocarea accidentală a elementelor de transmisie a puterii între un echipament de muncă mobil
si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de muncă trebuie să fie echipat sau
amenajat de asa manieră încât să împiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci când blocarea nu poate să fie împiedicată, trebuie să fie luate toate măsurile posibile pentru a se evita
consecințele dăunătoare pentru lucrători.
3.1.3. Dacă elementele de transmitere a puterii între echipamentele de muncă mobile riscă să se îmbâcsească si să se
deterioreze prin contact cu solul, trebuie să fie prevăzute facilități pentru susținerea acestora.
3.1.4.
3.1.4.1. Echipamentele de muncă mobile pe care este necesară prezența unui lucrător transportat sau a unor lucrători
transportați trebuie să limiteze, în condiții de utilizare efectivă, riscurile care provin din schimbarea direcției sau
răsturnarea echipamentului de muncă:
a) fie printr-o structură de protecție care să împiedice ca echipamentul de muncă să nu se răstoarne mai mult de un
sfert de rotație;
b) fie printr-o structură care să garanteze un spațiu suficient în jurul lucrătorului transportat sau lucrătorilor
transportați, dacă miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotație;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de protecție pot face parte integrantă din echipamentul de muncă.
3.1.4.3. Aceste structuri de protecție nu sunt necesare atunci când echipamentul de muncă este stabilizat în timpul
utilizării sau atunci când schimbarea direcției ori răsturnarea echipamentului de muncă este imposibilă din proiectare.
3.1.4.4. Dacă există un risc ca un lucrător transportat, în momentul schimbării direcției sau răsturnării, să fie strivit
între părțile echipamentului de muncă si sol, trebuie să fie instalat un sistem de reținere pentru lucrătorii transportați.
3.1.5. Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt asezați unul sau mai mulți lucrători trebuie să fie amenajate sau
echipate de asa manieră încât să limiteze riscurile de răsturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducător;
b) fie printr-o structură care să împiedice răsturnarea acestora;
c) fie printr-o structură care să garanteze că, în cazul răsturnării acestora, rămâne un spațiu suficient între sol si
anumite părți ale autostivuitorului cu furcă pentru lucrătorii transportați;
d) fie printr-o structură care să rețină lucrătorul sau lucrătorii pe scaunul de la postul de conducere de asa manieră
încât să împiedice ca acesta/acestia să fie strivit/striviți de părți ale autostivuitorului care se răstoarnă.
3.1.6. Echipamentele de muncă mobile cu autopropulsare, a căror deplasare poate provoca riscuri pentru lucrători,
trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să fie prevăzute cu mijloace care să permită prevenirea unei porniri neautorizate;
b) să fie prevăzute cu mijloace adecvate care să reducă consecințele unei eventuale ciocniri în caz de miscare
simultană a mai multor echipamente de muncă care se deplasează pe sine;
c) să fie prevăzute cu un dispozitiv de frânare si de oprire; în măsura în care condițiile de securitate o impun, în cazul
defectării dispozitivului principal, un dispozitiv de urgență, acționat prin comenzi usor de manevrat sau prin sisteme
automate, trebuie să permită frânarea si oprirea;
d) atunci când câmpul de vizibilitate directă a conducătorului este necorespunzător din punctul de vedere al
securității, acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunătățirea vizibilității;
e) dacă sunt prevăzute pentru utilizare pe timpul nopții sau în locuri întunecoase, acestea trebuie să fie prevăzute cu
un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrării de efectuat si care asigură o securitate suficientă pentru lucrători;
f) dacă prezintă riscuri de incendiu – datorate acestora sau remorcilor si/sau încărcăturii – susceptibile să pericliteze
lucrătorii, acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, în cazul în care astfel de
dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;
g) dacă sunt telecomandate, acestea trebuie să se oprească automat atunci când ies din câmpul de acțiune al
telecomenzii;
h) dacă sunt telecomandate si pot, în condiții normale de utilizare, să lovească sau să blocheze lucrătorii, acestea
trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu există alte dispozitive
adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerințe minime aplicabile echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Dacă echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, rezistența si
stabilitatea acestora în timpul utilizării trebuie să fie asigurate ținându-se seama mai ales de sarcinile care se vor ridica
si de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.
3.2.2.
3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să aibă marcate vizibil sarcina nominală si, dacă este
cazul, o plăcuță pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configurație a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate de asa manieră încât să permită
identificarea caracteristicilor esențiale pentru utilizarea sigură.
3.2.2.3. Dacă echipamentul de muncă nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor si dacă există posibilitatea unei
asemenea confuzii, o semnalizare adecvată trebuie să fie marcată de manieră vizibilă.
3.2.3. Echipamentele de muncă instalate permanent trebuie să fie instalate de asa manieră încât să reducă riscul ca
sarcinile:
a) să lovească lucrătorii;
b) în mod neintenționat, să se deplaseze periculos sau să cadă liber; sau
c) să se desprindă neintenționat.
3.2.4.
3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucrătorilor trebuie să fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de cădere a cabinei, atunci când acestea există, cu ajutorul dispozitivelor adecvate;
b) pentru a evita riscurile de cădere a utilizatorului în afara cabinei, atunci când acestea există;
c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact întâmplător
cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea lucrătorilor blocați în cabină în caz de accident si a permite deblocarea acestora.
3.2.4.2. Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului si înălțimilor diferite, riscurile menționate la pct. 3.2.4.1
lit. a) nu pot să fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie să fie instalat un cablu cu coeficient de securitate
mărit, iar starea acestuia trebuie să fie verificată în fiecare zi de muncă.
3.3. Cerințe minime aplicabile instalațiilor si echipamentelor de muncă electrice
3.3.1. Instalațiile si echipamentele de muncă electrice trebuie să fie proiectate, fabricate, montate, întreținute si
exploatate astfel încât să asigure protecția împotriva pericolelor generate de energia electrică, precum si protecția
împotriva pericolelor datorate influențelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea protecției împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute
măsuri tehnice astfel încât:
a) persoanele să fie protejate față de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directă sau indirectă a
părților aflate sub tensiune;
b) să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiații care să pericliteze viața ori sănătatea oamenilor;
c) construcția echipamentelor de muncă să fie adecvată mediului pentru a se evita producerea de incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile să fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric;
e) izolația echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condițiile prevăzute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea protecției împotriva pericolelor datorate influenței externe, echipamentele electrice
trebuie:
a) să satisfacă cerințele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie periclitați lucrătorii si persoanele care
se află în mediul de muncă;
b) să nu fie influențate de condițiile de mediu, astfel încât să nu fie periclitați lucrătorii si persoanele care se află în
mediul de muncă;
c) să nu pericliteze lucrătorii si persoanele care se află în mediul de muncă, în condiții previzibile de suprasarcină.
3.3.2.
3.3.2.1. La instalațiile si echipamentele de muncă electrice, pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere
directă trebuie să se aplice măsuri tehnice, completate cu măsuri organizatorice.
3.3.2.2. Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele măsuri
tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părților active (izolarea de protecție) ale instalațiilor si echipamentelor
electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare;
c) îngrădiri;
d) protecția prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanțe minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalației sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări si
verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ si în scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protecție electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecție;
i) egalizarea potențialelor si izolarea față de pământ a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele măsuri
organizatorice:
a) executarea intervențiilor la instalațiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de către
personal calificat în meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea intervențiilor în baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
d) esalonarea operațiilor de intervenție la instalațiile electrice;
e) elaborarea unor instrucțiuni de lucru pentru fiecare intervenție la instalațiile electrice;
f) organizarea si executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecție împotriva atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalațiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizează energie electrică intervențiile sunt permise
numai în baza următoarelor forme de lucru:
a) autorizații de lucru scrise (AL);
b) instrucțiuni tehnice interne de protecție a muncii (ITI-PM);
c) atribuții de serviciu (AS);
d) dispoziții verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligații de serviciu (OS);
g) propria răspundere (PR).
3.3.3.
3.3.3.1. La instalațiile si echipamentele de muncă electrice, pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere
indirectă trebuie să se realizeze si să se aplice numai măsuri si mijloace de protecție tehnice, fiind interzise înlocuirea
măsurilor si mijloacelor tehnice de protecție cu măsuri de protecție organizatorice. Pentru evitarea electrocutării prin
atingere indirectă trebuie aplicată o măsură de protecție principală, care să asigure protecția în orice condiții, si o
măsură de protecție suplimentară, care să asigure protecția în cazul deteriorării protecției principale. Cele două măsuri
de protecție trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
3.3.3.2. Pentru protecția împotriva atingerii indirecte trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pământ;
c) legarea la nul de protecție;
d) izolarea suplimentară de protecție, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protecție;
g) egalizarea si/sau dirijarea potențialelor;
h) deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i) folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
3.3.3.3. Este interzisă folosirea drept protecție principală a măsurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) si i).
3.3.3.4. Fac excepție instalațiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenți de defect poate constitui
mijloc principal de protecție, si stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distribuției
potențialelor constituie mijloc principal de protecție.
3.3.4. La instalațiile si echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de protecție împotriva electrocutării prin
atingere indirectă trebuie să se realizeze prin legarea la pământ de protecție, care este măsură obligatorie, cumulat cu
alte măsuri de protecție.
3.3.5.
3.3.5.1. Instalațiile si echipamentele electrice trebuie să fie alese cu grad corespunzător de protecție în funcție de
zonele cu atmosferă potențial explozivă.
3.3.5.2. Zonarea trebuie să se efectueze de către proiectantul instalațiilor si echipamentelor electrice, la cererea
beneficiarului.
3.3.6. La instalațiile si echipamentele de muncă electrice, valorile de calcul, precum si limitele admise ale curenților
prin corpul omului, ale impedanței electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de
lucru trebuie să fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.
3.3.7. Rețelele izolate față de pământ trebuie să fie prevăzute cu protecție automată prin controlul rezistenței de
izolație, care să semnalizeze si/sau să deconecteze în cazul punerii la pământ. Rețelele electrice din locurile de muncă
cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de explozivi sau carburanți trebuie prevăzute cu
dispozitive care să asigure protecția automată la curenți de defect (PACD).
3.3.8. La instalațiile de înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea
carcaselor si a îngrădirilor de protecție să fie posibilă numai după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric
respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă specială.
3.3.9. Pentru ca deservirea, întreținerea si repararea instalațiilor si echipamentelor de muncă electrice să se poată
efectua fără pericol, trebuie să se prevadă, încă din faza de proiectare, execuție si montaj, distanțe, spații si/sau îngrădiri
de protecție în jurul acestora.
3.3.10. La masinile si instalațiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încăperile sau spațiile
de producție neelectrice, se admit părți active în construcție deschisă, fără carcase închise, cu condiția protejării
împotriva atingerii sau apropierii de părțile active, prin amplasarea acestora la înălțimi suficient de mari față de căile de
acces si de circulație si/sau prin prevederea de îngrădiri închise pe căile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de
semnalizare a intrării brațului în zona de influență a acestora.
3.3.12. Echipamentul de muncă electric/instalația de clasa I de protecție trebuie să aibă asigurată protecția împotriva
atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si să fie prevăzut/prevăzută cu legături de protecție pentru
asigurarea protecției în caz de defect.
3.3.13. La instalațiile si echipamentele de muncă electrice de clasa I de protecție posibilitatea executării legăturilor
de protecție trebuie să se asigure astfel:
a) în cazul unui echipament electric/unei instalații fix/fixe, acesta/aceasta trebuie să fie prevăzut/prevăzută cu două
borne de masă: una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului
de protecție din cablul de alimentare a echipamentului/instalației, si a doua bornă pe carcasa echipamentului/instalației
în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalație de protecție;
b) în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil,
prevăzut cu o fisă (stecher) cu contact de protecție, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui
cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecție.
3.3.14. Echipamentul de muncă electric/instalația de clasa II de protecție trebuie să aibă asigurată protecția împotriva
atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si să fie prevăzut/prevăzută, din fabricație, cu o izolație
suplimentară, dublă sau întărită.
3.3.15. Echipamentul de muncă electric/instalația de clasa III de protecție trebuie să aibă asigurată protecția
împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea
foarte joasă de alimentare.
3.3.16.
3.3.16.1. Instalațiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute în
reglementările si regulile tehnice aplicabile pentru protecția împotriva electrocutării sau a accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalațiile sau echipamentele de muncă electrice trebuie să fie verificate la recepție, înainte de punerea în
funcțiune si apoi periodic în exploatare, precum si după fiecare reparație sau modificare, fiind interzisă punerea sub
tensiune a instalației, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificări.
3.3.16.3. Instalațiile si echipamentele de muncă electrice pot să fie recepționate si puse în funcțiune numai după ce sa
constatat că s-au respectat reglementările si regulile tehnice aplicabile.
3.3.17. La instalațiile sau echipamentele de muncă electrice este interzis să se aducă modificări față de proiect în
timpul exploatării, întreținerii si repunerii în funcțiune a acestora. În cazuri speciale, se admit modificări doar cu
acordul proiectantului instalațiilor si echipamentelor de muncă electrice respective.
3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protecție trebuie să fie verificate, în conformitate cu prevederile
reglementărilor si regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în funcțiune, după reparații sau modificări
si apoi periodic (în exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalației de clasa I de protecție trebuie să se facă în
următoarele condiții:
a) să se execute si să se verifice periodic legăturile de protecție necesare pentru asigurarea protecției împotriva
electrocutării în cazul unui defect soldat cu apariția unei tensiuni periculoase de atingere;
b) să se asigure si să se verifice periodic deconectarea automată a echipamentului electric/instalației sau sectorului
defect si dispariția tensiunii periculoase de atingere;
c) să se verifice periodic ca protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie
înlăturată sau deteriorată.
3.3.20. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalației de clasa II de protecție trebuie să se facă în
următoarele condiții:
a) să se verifice periodic ca izolația suplimentară a echipamentului electric/instalației să nu fie deteriorată sau
eliminată;
b) să se verifice periodic ca protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie
înlăturată sau deteriorată.
3.3.21. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalației de clasa III de protecție trebuie să se facă în
următoarele condiții:
a) să se alimenteze echipamentul electric sau instalația la tensiunea foarte joasă pentru care au fost proiectate să
funcționeze;
b) sursa de tensiune trebuie să fie astfel construită încât să nu permită apariția în circuitul de tensiune foarte joasă a
unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un transformator de separare
(de siguranță);
c) izolația circuitului de foarte joasă tensiune trebuie să fie de asa natură încât să nu permită apariția unei tensiuni
mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasă;
d) să se verifice periodic ca protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie
înlăturată sau deteriorată.
3.3.22.
3.3.22.1. În cazul instalațiilor sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări cu scoaterea de sub
tensiune, trebuie să fie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
a) părțile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
b) părțile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanță mai mică decât limita admisă la
care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicată în documentația tehnică specifică;
c) părțile active aflate sub tensiune ale instalațiilor situate la o distanță mai mare decât limita admisă, dar care,
datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ si în scurtcircuit a
conductoarelor de fază, inclusiv pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operație care trebuie să se
execute imediat după verificarea lipsei de tensiune.
3.3.23.
3.3.23.1. În cazul instalațiilor sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări cu scoatere de sub
tensiune sau fără scoatere de sub tensiune, trebuie să se utilizeze mijloace de protecție electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul în instalațiile de joasă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace individuale de protecție
electroizolante, care constituie singura măsură tehnică de protecție, cumulate cu măsurile organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul în instalațiile de înaltă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace individuale de protecție
electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protecție.
3.3.23.4. Lucrările fără scoatere de sub tensiune a instalațiilor si a echipamentelor electrice trebuie să fie executate
de către personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalațiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să fie dotate, în funcție
de lucrările si condițiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecție:
a) mijloace de protecție care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia față de elementele aflate sub
tensiune sau față de pământ, respectiv prăjini electroizolante pentru acționarea separatoarelor, manipularea
indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu mânere electroizolante, covoare si
platforme electroizolante, mănusi si încălțăminte electroizolante etc.;
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezența sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pământ si în scurtcircuit;
d) panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalațiile sau echipamentele de muncă electrice trebuie să fie exploatate, întreținute, reglate, reparate si puse
sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al securității
muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalațiile tehnice electrice în activitățile de exploatare, întreținere si
reparații trebuie să se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al
securității muncii, pe bază de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostințelor profesionale, de securitate
si sănătate în muncă si de acordare a primului ajutor.
ANEXA 2
DISPOZIłII
referitoare la utilizarea echipamentelor de muncă prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre
1. Dispoziții generale aplicabile tuturor echipamentelor de muncă
1.1. Dispozițiile din prezenta anexă se aplică în conformitate cu dispozițiile din hotărâre si atunci când există riscul
corespunzător pentru echipamentul de muncă respectiv. Echipamentele de muncă trebuie să fie instalate, dispuse si
utilizate de asa manieră încât să permită reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalți lucrători, de
exemplu făcând astfel încât să existe spațiu suficient între elementele mobile ale echipamentelor de muncă si
elementele fixe sau mobile din spațiul de muncă si ca toată energia ori substanța utilizată sau produsă să poată să fie
furnizată si/sau evacuată de manieră sigură.
1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de muncă trebuie să fie realizate de manieră sigură, în special prin
respectarea instrucțiunilor furnizate de fabricant.
1.3. Echipamentele de muncă care, în timpul utilizării, pot să fie expuse descărcărilor electrice trebuie să fie protejate
prin dispozitive sau cu măsuri adecvate împotriva efectelor trăsnetului.
2. Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie
2.1. Conducerea echipamentelor de muncă autopropulsate este rezervată numai lucrătorilor care au fost instruiți
adecvat pentru conducerea sigură a acestora.
2.2. Dacă un echipament de muncă este manevrat într-o zonă de muncă, trebuie să fie stabilite si respectate reguli de
circulație adecvate.
2.3. Trebuie să fie luate măsuri organizatorice pentru a evita ca lucrătorii care se deplasează pe jos să nu se găsească
în zona de operare a echipamentelor de muncă autopropulsate. Dacă prezența lucrătorilor care se deplasează pe jos este
necesară pentru buna executare a lucrărilor, trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a evita ca acestia să fie
accidentați de către echipamente.
2.4. Transportul lucrătorilor pe echipamentele de muncă mobile acționate mecanic nu este autorizat decât dacă au
fost prevăzute amplasamente sigure în acest scop. Dacă lucrările trebuie să fie efectuate în timpul deplasării, viteza
trebuie să fie adaptată, în funcție de cât este necesar.
2.5. Echipamentele de muncă mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă nu trebuie să fie utilizate în zonele de
muncă dacă nu este garantată o cantitate suficientă de aer, astfel încât să nu existe riscuri pentru securitatea si sănătatea
lucrătorilor.
3. Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.1. Observații generale
3.1.1. Echipamentele de muncă demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie să fie utilizate de asa
manieră încât să garanteze stabilitatea echipamentului de muncă pe durata utilizării în toate condițiile previzibile,
luându-se în considerare natura solului.
3.1.2.
3.1.2.1. Ridicarea lucrătorilor nu este permisă decât cu echipamente de muncă si dispozitive prevăzute în acest scop.
3.1.2.2. Fără a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securității si sănătății în muncă nr. 319/2006, în mod
excepțional, echipamentele neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor pot să fie utilizate în acest scop, cu condiția să fie
luate măsuri adecvate pentru a se asigura securitatea, în conformitate cu legislația si/sau cu practicile naționale care
prevăd o supraveghere corespunzătoare.
3.1.2.3. În timpul prezenței lucrătorilor pe echipamentul de muncă folosit pentru ridicarea sarcinilor, la postul de
conducere trebuie să fie asigurată prezența permanentă. Lucrătorii care sunt ridicați trebuie să dispună de un mijloc de
comunicare sigur. Trebuie să fie prevăzută evacuarea acestora în caz de pericol.
3.1.3. Doar dacă acest lucru nu este necesar pentru buna desfăsurare a lucrărilor, trebuie să fie luate măsuri pentru ca
lucrătorii să nu fie prezenți sub sarcinile suspendate. Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor
de muncă neprotejate în care lucrătorii sunt prezenți în mod curent. În această eventualitate, dacă buna desfăsurare a
lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod, trebuie să fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie alese în funcție de sarcinile care se
manipulează, distanțele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si condițiile atmosferice,
ținându-se seama de modul si de configurația de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea
sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să le cunoască caracteristicile, atunci când acestea
nu sunt demontate după utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie depozitate de asa manieră încât să se
garanteze că acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de muncă folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Dacă două sau mai multe echipamente de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate
sau montate la un loc de muncă astfel încât câmpul lor de acțiune se intersectează, trebuie să fie luate măsuri adecvate
pentru a se preveni ciocnirea între sarcini si/sau între elemente ale echipamentelor de muncă.
3.2.2. În timpul utilizării unui echipament de muncă mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie să fie
luate măsuri adecvate pentru a se preveni bascularea, răsturnarea si, dacă este cazul, deplasarea si alunecarea acestuia.
Trebuie să fie verificată executarea corespunzătoare a acestor măsuri.
3.2.3. Dacă operatorul unui echipament de muncă folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul
traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informațiile necesare,
atunci o persoană competentă trebuie să fie desemnată să comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie să fie luate
măsuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile să pună în pericol lucrătorii.
3.2.4. Lucrările trebuie să fie organizate de asa manieră încât atunci când lucrătorul agață sau desprinde o sarcină cu
mâna, aceste operații să poată fi efectuate în condiții de securitate deplină, în special prin păstrarea de către acest
lucrător a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
3.2.5. Toate operațiunile de ridicare trebuie să fie planificate corect, supravegheate de o manieră adecvată si
efectuate astfel încât să protejeze securitatea lucrătorilor. În special, dacă o sarcină trebuie să fie ridicată simultan de
două sau mai multe echipamente de muncă folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie să fie stabilită si aplicată o
procedură pentru a se asigura buna coordonare a operatorilor.
3.2.6. Dacă echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot reține sarcinile în cazul
unei defectări parțiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a se
evita expunerea lucrătorilor la riscurile corespunzătoare. Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu
excepția cazului în care accesul în zona periculoasă este împiedicat si dacă sarcina a fost agățată si este menținută în
condiții de securitate deplină.
3.2.7. Utilizarea în aer liber a echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă
atunci când condițiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiții de
securitate a acestora, expunând astfel lucrătorii la riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucrători trebuie să fie luate
măsuri adecvate de protecție, destinate în special împiedicării răsturnării echipamentului de muncă.
4. Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă puse la dispoziție pentru lucrări temporare la înălțime
4.1. Dispoziții generale
4.1.1.
4.1.1.1. Dacă, în aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securității si sănătății în muncă nr. 319/2006 si ale art. 3 din
hotărâre, lucrările temporare la înălțime nu pot să fie executate de o manieră sigură si în condiții ergonomice adecvate
de pe o suprafață adecvată, trebuie să fie alese cele mai potrivite echipamente de muncă pentru a se asigura si a se
menține condiții de muncă sigure. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de protecție colectivă în raport cu măsurile
de protecție individuală. Dimensionarea echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată la natura lucrărilor care
urmează să fie executate si a constrângerilor previzibile si să permită circulația fără pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la înălțime trebuie să fie ales în funcție de
frecvența de circulație, de înălțimea la care trebuie să se ajungă si de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să
permită evacuarea în caz de pericol iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces si platforme,
plansee sau pasarele nu trebuie să creeze riscuri suplimentare de cădere.
4.1.2. Scările nu pot să fie utilizate ca posturi de lucru la înălțime decât în condițiile în care sau ținând cont de pct.
4.1.1 utilizarea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică din cauza nivelului redus de risc si din cauza fie a
duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de muncă respectiv, care nu se pot modifica de
către angajator.
4.1.3. Tehnicile de acces si de poziționare cu ajutorul frânghiilor nu pot să fie utilizate decât în condițiile în care,
ținând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauză poate să fie executată de o manieră sigură si în care utilizarea unui
alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată. łinându-se cont de evaluarea riscului si în special în funcție de
durata lucrărilor si de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să fie prevăzut un scaun dotat cu accesoriile
corespunzătoare.
4.1.4. În funcție de tipul de echipament de muncă selectat pe baza dispozițiilor punctelor precedente, trebuie să fie
luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrători, inerente respectivului tip de echipament. Dacă este
necesar trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de protecție împotriva căderilor. Aceste dispozitive trebuie să
aibă o structură corespunzătoare si să fie suficient de solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înălțime si a
preveni, în măsura în care este posibil, rănirea corporală a lucrătorilor. Dispozitivele de protecție colectivă pentru
evitarea căderilor nu pot să fie întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.
4.1.5. Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecție colectivă
împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate să fie efectuată fără
adoptarea prealabilă a acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectivă este terminată, definitiv sau temporar, dispozitivele
de protecție colectivă trebuie să fie remontate pentru a se evita căderile.
4.1.6. Lucrările temporare la înălțime pot să fie efectuate numai atunci când condițiile meteorologice nu periclitează
securitatea si sănătatea lucrătorilor.
4.2. Dispoziții specifice de utilizare a scărilor
4.2.1. Scările trebuie să fie amplasate de asa manieră încât să se asigure stabilitatea lor în timpul utilizării. Scările
portabile se sprijină pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel încât treptele să rămână în
poziție orizontală. Scările suspendate sunt fixate de o manieră sigură si, cu excepția scărilor din frânghie, în asa fel
încât să nu poată fi deplasate si să fie evitate orice miscări de balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor scărilor portabile trebuie să fie împiedicată în timpul utilizării fie prin fixarea părții
superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte soluții cu eficacitate
echivalentă. Scările de acces trebuie să fie de o lungime suficientă, astfel încât acestea să se prelungească dincolo de
nivelul de acces, cu excepția cazului în care au fost luate alte măsuri pentru a se garanta o fixare sigură. Scările
compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scările articulate sau scările culisante, trebuie să fie utilizate de
asa manieră încât imobilizarea diferitelor elemente unele în raport de altele să fie asigurată. Scările mobile trebuie să
fie imobilizate înainte de urcarea pe acestea.
4.2.3. Scările trebuie să fie utilizate de asa manieră încât să permită lucrătorilor să dispună, în orice moment, de o
prindere cu mâna si de un sprijin sigur. În special, dacă o greutate trebuie transportată manual pe scară, aceasta nu
trebuie să împiedice menținerea unei prinderi cu mâna sigure.
4.3. Dispoziții specifice de utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci când breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configurațiile structurale avute în
vedere nu sunt prevăzute de acesta, trebuie să fie realizat un calcul de rezistență si de stabilitate, cu excepția cazului în
care schela este asamblată în conformitate cu o configurație standard general recunoscută.
4.3.2. În funcție de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare trebuie să fie
întocmit de către o persoană competentă. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente
referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauză.
4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare fie prin fixare
pe suprafața de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafața de
sprijin trebuie să aibă o capacitate portantă suficientă. Stabilitatea schelei trebuie să fie asigurată. Deplasarea inopinată
a schelelor mobile în timpul lucrului la înălțime trebuie să fie prevenită prin intermediul dispozitivelor adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării care urmează
să fie executată si adaptate la sarcinile ce urmează a fi suportate si să permită lucrul si circulația de o manieră sigură.
Planseele unei schele trebuie să fie montate de asa manieră încât componentele să nu poată să se deplaseze în cazul
unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie să existe între componentele planseelor si dispozitivele verticale
de protecție colectivă împotriva căderii.
4.3.5. Atunci când anumite părți ale unei schele nu sunt gata de întrebuințare, ca de exemplu în timpul montării,
demontării sau modificărilor, aceste părți trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului
general, în conformitate cu dispozițiile naționale care transpun Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate în mod
corespunzător prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă.
4.3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanțial decât sub supravegherea unei persoane
competente si de către lucrători care au fost instruiți adecvat si conform operațiilor avute în vedere, care se referă la
riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, si vizând în special:
a) înțelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei în cauză;
b) securitatea în timpul montajului, al demontajului si al modificării schelei în cauză;
c) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;
d) măsurile de securitate în cazul schimbării condițiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei
în cauză;
e) condițiile în materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operațiile de montare, de demontare si de modificare îl pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care supraveghează si lucrătorii implicați trebuie să aibă la dispoziție planul de montare, de
utilizare si de demontare menționat la pct. 4.3.2, în special orice instrucțiuni pe care le-ar putea cuprinde.
4.4. Dispoziții specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de poziționare cu ajutorul frânghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de poziționare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate următoarele
condiții:
a) sistemul trebuie să cuprindă cel puțin două frânghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de
coborâre si de sprijin (frânghia de lucru), iar cealaltă, mijlocul de asigurare (frânghia de securitate);
b) lucrătorii trebuie să fie dotați cu o centură complexă adecvată, să o utilizeze si să fie legați prin intermediul
acesteia de frânghia de securitate;
c) frânghia de lucru trebuie să fie prevăzută cu un mecanism de coborâre sau de urcare sigur si să cuprindă un sistem
autoblocant care să împiedice căderea utilizatorului în cazul în care acesta pierde controlul miscărilor. Frânghia de
securitate trebuie să fie echipată cu un dispozitiv mobil de oprire a căderii, care însoțeste lucrătorul în timpul deplasării;
d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizează un lucrător trebuie să fie legate de centura complexă sau de
scaunul lucrătorului ori să fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie să fie corect organizat si supravegheat, astfel încât lucrătorul să poată să primească imediat primul
ajutor în caz de accident;
f) lucrătorii în cauză trebuie, în conformitate cu art. 10 din hotărâre, să beneficieze de o instruire adecvată si
specifică operațiilor avute în vedere, în special în privința procedurilor de salvare.
4.4.2. În condiții excepționale în care, ținând cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua frânghii ar conduce
la un lucru mai periculos, poate fi permisă utilizarea unei singure frânghii în condițiile în care au fost luate măsurile
adecvate pentru asigurarea securității, în conformitate cu legislația si/sau cu practicile naționale.
–––––

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH)

Decision no. 259/2022 for amending and supplementing the Methodological Norms for the application of the provisions of Labor Health and Safety Law no. 319/2006, approved by Government Decision no. 1,425/2006.

Guvernul României

Hotărârea nr. 259/2022 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006

În vigoare de la 07 martie 2022

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 223 din 07 martie 2022. Formă aplicabilă la zi, 06 octombrie 2023.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 30 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, punctele 16 şi 20 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la producerea evenimentului, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

20. raportare a bolilor profesionale declarate, contestate şi infirmate - procedura prin care direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit informaţii referitoare la bolile profesionale declarate, a celor contestate şi a celor infirmate, precum şi motivarea infirmării lor, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică, Compartimentul sănătate ocupaţională din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, care se includ în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, prevăzut la art. 166;".

2. La articolul 2 , după punctul 20 se introduc trei noi puncte, punctele 21-23, cu următorul cuprins:

"

21. semnătură electronică - semnătura electronică astfel cum este definită la art. 3 pct. 10 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE;

22. semnătură electronică avansată - semnătura electronică avansată astfel cum este definită la art. 3 pct. 11 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE;

23. semnătură electronică calificată - semnătura electronică calificată astfel cum este definită la art. 3 pct. 12 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE ."

3. Articolul 27 se abrogă.

4. La articolul 36 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

b) reprezentantul agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv al Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti, din cadrul comisiei de autorizare judeţene sau a municipiului Bucureşti, înfiinţată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;".

5. La articolul 81, alineatele (1) , (2) , (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

Art. 81. -(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, întocmită pe suport hârtie sau în format electronic, conform informaţiilor prevăzute în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.

(2) Completarea fişei de instruire individuală se va face în format electronic sau olograf, în funcţie de varianta de instruire aleasă, imediat după verificarea instruirii.

. . . . . . . . . .

(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă, pe suport hârtie sau în format electronic, după caz, şi va fi însoţită de o copie a ultimei fişe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii.

(5) Fişa de instruire individuală se păstrează în întreprindere/unitate, pe suport hârtie sau în format electronic, după caz, de la angajare până la data încetării raporturilor de muncă."

6. La articolul 81 , după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (31)-(33), cu următorul cuprins:

"

(31) În funcţie de modalitatea stabilită de angajator prin regulamentul intern, fişa de instruire individuală se semnează olograf sau cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată.

(32) În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (3) lit. o) şi alin. (4) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate pentru semnarea fişei de instruire individuală se regăsesc în contractul individual de muncă.

(33) Angajatorul are obligaţia de a asigura trasabilitatea şi integritatea materialelor utilizate în cadrul fiecărei instruiri în format electronic a lucrătorului."

7. După articolul 81 se introduce un nou articol, articolul 811, cu următorul cuprins:

"

Art. 811. -În cazul în care instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează în format electronic, fişa de instruire trebuie să fie semnată de către toate persoanele implicate în procesul de instruire, cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată."

8. La articolul 82, alineatele (1) , (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

Art. 82. -(1) Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, cu excepţia altor participanţi la procesul de muncă, aşa cum sunt definiţi potrivit art. 5 lit. c) din lege, angajatorul stabileşte prin regulamentul intern instrucţiuni privind deplasarea acestora în întreprindere şi/sau unitate.

. . . . . . . . . .

(3) Rezultatul instruirii prevăzute la alin. (2) se consemnează:

a) pe suport hârtie în fişa de instruire colectivă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12; sau

b) în format electronic, cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa nr. 12.

(4) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte pe suport hârtie în două exemplare sau în format electronic şi se păstrează atât de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea, cât şi de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului. Dacă este întocmită în format electronic, fişa de instruire colectivă se semnează cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată."

9. La articolul 89, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(2) Rezultatul verificării prevăzute la alin. (1) se consemnează:

a) pe suport hârtie în fişa de instruire individuală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11; sau

b) în format electronic, cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa nr. 11."

10. Articolul 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 94. -Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea însuşirii cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală întocmită pe suport hârtie sau în format electronic."

11. La articolul 96, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(4) Verificarea efectuării instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor olograf sau cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător."

12. La articolul 108, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(2) Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul se comunică şi angajatorilor acestora de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul."

13. La articolul 109, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

a) denumirea/numele angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs accidentul şi, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;".

14. La articolul 112 , după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

"

(4) În cazul evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai unor angajatori români aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat de interes public sau a îndatoririlor de serviciu, inspectoratele teritoriale de muncă pe raza cărora se află sediile sociale ale angajatorilor vor comunica evenimentele la Inspecţia Muncii."

15. La articolul 116, alineatele (1) , (11) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

Art. 116. -(1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care este angajată victima.

(11) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) următoarele cazuri:

a) lucrătorii au suferit o invaliditate evidentă;

b) victimele sunt cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi care sunt lucrători ai unor angajatori străini;

c) printre victime se află cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi care sunt lucrători ai unor angajatori străini.

. . . . . . . . . .

(6) Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi, comisia de cercetare, numită de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, va fi constituită din reprezentanţi ai tuturor angajatorilor victimelor evenimentului."

16. La articolul 118, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevării şi analizării probelor în vederea cercetării se suportă de către angajatorul la care este angajată victima."

17. La articolul 119, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(3) Cheltuielile aferente efectuării expertizelor, precum şi cele necesare analizării probelor prelevate cu ocazia cercetării se suportă de către angajatorul la care este angajată victima sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul."

18. La articolul 122 alineatul (1), literele c) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii, conform competenţelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie, iar în absenţa acestuia, de serviciul extern de prevenire şi protecţie, în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului, şi semnată de către angajator, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, închiderea fişei de instruire individuală prin barare şi semnătură în cazul întocmirii acesteia pe suport hârtie, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului;

. . . . . . . . . .

k) copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor; în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original dacă au fost întocmite pe suport hârtie şi pe suport electronic dacă au fost întocmite şi semnate cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată;".

19. La articolul 128, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

g) datele de identificare ale angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, numele reprezentantului său legal, precum şi denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul, numele reprezentantului său legal;".

20. La articolul 136, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(7) Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator se înregistrează de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul."

21. La articolul 143, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 143. -(1) Comunicarea evenimentelor produse în afara graniţelor ţării în care sunt implicaţi lucrători ai unor angajatori români se face conform prevederilor art. 108, 109 şi art. 112 alin. (4)."

22. La articolul 144, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

(11) În cazul evenimentelor produse în afara graniţelor ţării care au avut drept consecinţă incapacitatea temporară de muncă pentru lucrătorii asiguraţi potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dosarul de cercetare întocmit de comisia numită de angajator cuprinde:

a) actele prevăzute la art. 122 alin. (1) lit. a), b), e), h), i), j), k) şi, după caz, cele prevăzute la alin. (1) lit. c), c1), d), g), n), p), q) şi la art. 122 alin. (2);

b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului/reprezentantului angajatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27;

c) declaraţiile pe propria răspundere ale martorilor, după caz, sau ale persoanelor, nominalizate de angajator/reprezentantul angajatorului, care pot contribui la elucidarea împrejurărilor producerii evenimentului şi care, din motive întemeiate, nu se pot prezenta în faţa organelor de cercetare prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28."

23. La articolul 144 , după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:

"

(12) Dosarul de cercetare prevăzut la alin. (11) va fi completat cu informarea, prevăzută în anexa nr. 29, a casei teritoriale de pensii din raza administrativ-teritorială în care se află sediul angajatorului, transmisă inspectoratului teritorial de muncă din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, cu privire la producerea unui eveniment considerat accident de muncă conform legislaţiei din statul în care s-a produs şi în care a fost implicat lucrătorul unui angajator român, care devine parte integrantă a acestuia."

24. La articolul 144, alineatele (4) şi (5) se abrogă.

25. La articolul 144 , după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

"

(6) În cazul în care cercetarea se efectuează în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege, documentele prevăzute la alin. (11) sunt puse la dispoziţia organului de cercetare de către angajatorul la care era angajată victima."

26. La articolul 145, alineatele (3) - (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"

(3) Dosarul de cercetare va cuprinde:

a) actele prevăzute la art. 122 alin. (1) lit. a), b), e), h), i), j), k), o) şi, după caz, cele prevăzute la lit. c), c1), d), g), l), m), n), p), q) şi la art. 122 alin. (2);

b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului/reprezentantului angajatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27;

c) declaraţiile pe propria răspundere ale martorilor, după caz, sau ale persoanelor, nominalizate de angajator/reprezentantul angajatorului, care pot contribui la elucidarea împrejurărilor producerii evenimentului şi care, din motive întemeiate, nu se pot prezenta în faţa organelor de cercetare prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28;

d) după caz, informarea casei teritoriale de pensii din cadrul unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia se află sediul angajatorului către inspectoratul teritorial de muncă din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, privind producerea în afara graniţelor ţării a unui eveniment considerat accident de muncă, conform legislaţiei din statul în care s-a produs şi în care a fost implicat lucrătorul unui angajator român, conform anexei nr. 29.

(4) Documentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) sunt puse la dispoziţia organului de cercetare prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege de către angajatorul la care era angajată victima.

(5) Cheltuielile necesare traducerii în limba română a documentelor anexate la dosarul de cercetare se suportă de către angajatorul sau angajatorii victimei/victimelor."

27. La articolul 145 , după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

"

(6) Termenul de finalizare a cercetării evenimentelor pentru care angajatorul menţionat la alin. (1) a solicitat prelungirea în termenul prevăzut la art. 120, în scris şi argumentat, la inspectoratul teritorial de muncă, Inspecţia Muncii, după caz, nu poate depăşi 9 luni de la data comunicării.

(7) În situaţia în care angajatorul menţionat la alin. (1) nu a comunicat producerea evenimentului în afara graniţelor ţării în care a fost implicat lucrătorul, nu a solicitat în scris şi argumentat prelungirea termenului de cercetare prevăzut la art. 120, prevederile alin. (6) se aplică de la data sesizării inspectoratului teritorial de muncă de către casa teritorială de pensii în temeiul art. 144 alin. (12)."

28. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 149. -Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicaţia acută profesională, se va semnala obligatoriu de către toţi medicii, indiferent de specialitate şi de locul de muncă, cu prilejul oricărei prestaţii medicale, prin completarea fişei de semnalare BP1, prevăzută în anexa nr. 19, conform domeniului de competenţă."

29. Articolul 150 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 150. -(1) Medicul care suspectează o boală profesională sau o intoxicaţie acută profesională trimite bolnavul cu fişa de semnalare BP1 la unitatea sanitară de medicina muncii, respectiv clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în vederea stabilirii diagnosticului de boală şi diagnosticului prezumtiv de boală profesională.

(2) Medicul specialist de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor stabileşte diagnosticul prezumtiv de boală profesională în baza documentelor care atestă expunerea profesională şi completează fişa de semnalare BP1, conform domeniului de competenţă.

(3) Boala profesională şi factorii de risc profesional sunt prezentaţi în Tabelul cu bolile profesionale cu declarare obligatorie, prevăzut în anexa nr. 22.

(4) În situaţia în care pentru acelaşi bolnav sunt formulate mai multe diagnostice prezumtive de boală profesională, pentru fiecare diagnostic de boală profesională se va elibera câte o fişă de semnalare BP1."

30. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 151. -După primirea fişei de semnalare BP1, transmisă de către medicii prevăzuţi la art. 150 alin. (2), medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti cercetează în termen de 30 de zile, având în vedere ruta profesională, cauzele îmbolnăvirii profesionale."

31. Articolul 154 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 154. -În procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se vor menţiona în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale similare."

32. Articolele 155 şi 156 se abrogă.

33. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 157. -Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20, se întocmeşte de către medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în 7 exemplare, din care un exemplar rămâne emitentului actului, iar restul exemplarelor se transmit către angajator, medicul de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, lucrător, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar şi asiguratorul la nivel teritorial."

34. După articolul 157 se introduc două noi articole, articolele 157 1 şi 1572, cu următorul cuprins:

"

Art. 1571. -Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională prevăzut la art. 153 poate fi contestat în condiţiile prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 1572. -(1) În vederea soluţionării contestaţiilor depuse în conformitate cu prevederile art. 1571, la nivelul fiecărei direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Componenţa şi atribuţiile comisiilor de soluţionare a contestaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii."

35. Articolul 159 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 159. -(1) Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti şi cuprinde următoarele documente:

a) opisul documentelor din dosar;

b) fişa de semnalare BP1;

c) documente care certifică ruta profesională, precum: copie de pe carnetul de muncă, extrase din Registrul general de evidenţă a salariaţilor, adeverinţe;

d) documente care atestă expunerea profesională, precum: copie de pe fişa de identificare a factorilor de risc profesional, adeverinţe şi, după caz, nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată;

e) istoricul stării de sănătate la locul de muncă, cum ar fi: documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă, după caz;

f) document medical care precizează diagnosticul prezumtiv de boală profesională, respectiv: biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor sau referat medical în cazul în care bolnavul nu a fost internat;

g) documente care să ateste statusul socioprofesional, de exemplu: pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă;

h) procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională.

(2) În vederea completării dosarului de cercetare pentru declararea bolilor profesionale, angajatorul are obligaţia să pună la dispoziţia medicului de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în termenul stabilit de acesta, toate documentele necesare solicitate."

36. La articolul 160 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

b) semnalarea şi declararea se fac în termen de 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii. Excepţie fac cazurile de cancer, pneumoconioze, fibroze pulmonare, pleurezie benignă prin expunere la azbest, îngroşări pleurale difuze prin expunere la azbest, îngroşări pleurale localizate - plăci pleurale, atelectazii rotunde prin expunere la azbest."

37. După articolul 164 se introduce un nou articol, articolul 1641, cu următorul cuprins:

"

Art. 1641. -(1) În situaţii epidemiologice excepţionale, respectiv pandemii sau epidemii, stabilite de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin excepţie de la procedura prevăzută la art. 149-164, cercetarea cazurilor de îmbolnăvire profesională prin expunere la factorul de risc biologic care a generat situaţia epidemiologică excepţională se face de către medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în baza documentelor primite prin corespondenţa electronică sau poştală, fără a mai fi necesară prezenţa acestuia la sediul întreprinderii şi/sau unităţii la care a fost semnalat cazul de boală profesională.

(2) Toate documentele generate în urma procedurii de la alin. (1), respectiv procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională şi fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2, se transmit conform art. 157 şi art. 165 alin. (4) prin corespondenţa electronică sau poştală."

38. Articolul 165 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 165. -(1) Bolile profesionale nou-declarate se raportează în termen de 30 de zile de la data declarării de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, precum şi la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.

(2) Direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti trimite către Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar procesul-verbal de cercetare în original şi fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 în original.

(3) Datele cuprinse în documentele enumerate la alin. (2) sunt înregistrate în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale.

(4) Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 se întocmeşte în 6 exemplare pentru: direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, medicul de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar şi asiguratorul la nivel teritorial."

39. Articolul 166 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 166. -La nivelul Centrului naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din documentele enumerate la art. 165 alin. (2)."

40. Articolul 167 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 167. -Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar are următoarele atribuţii principale:

a) asigură funcţia de coordonare tehnică profesională a structurilor de specialitate şi asigură suportul tehnic profesional structurilor de specialitate din direcţiile de sănătate publică;

b) coordonează şi participă la elaborarea metodologiilor de monitorizare şi supraveghere a sănătăţii în relaţie cu mediul de viaţă şi muncă;

c) participă la elaborarea strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, supravegherea şi controlul bolilor asociate determinanţilor din mediul de muncă;

d) coordonează programe de studii şi cercetări în vederea evaluării sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă;

e) participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile de competenţă."

41. Articolul 168 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 168. -Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar raportează datele privind morbiditatea profesională către Direcţia generală asistenţă medicală, medicină de urgenţă şi programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii."

42. Articolul 169 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 169. -Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar transmite, la cerere, informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activităţi cu impact asupra sănătăţii lucrătorilor."

43. Articolul 171 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 171. -(1) Structurile de medicina muncii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti raportează anual Centrului naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar situaţia absenteismului medical ca urmare a bolilor profesionale în anul respectiv, precum şi lista cu bolile legate de profesie.

(2) Datele menţionate la alin. (1) sunt înregistrate în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale."

44. După articolul 1921 se introduce un articol nou, articolul 1922, cu următorul cuprins:

"

Art. 1922. -Orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, realizată în aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, se efectuează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi a legislaţiei naţionale de aplicare a acestuia."

45. Articolul 193 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"

Art. 193. -Anexele nr. 1-29 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice."

46. Anexa nr. 13 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

47. Anexa nr. 19 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

48. Anexa nr. 20 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

49. Anexa nr. 21 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4 la prezenta hotărâre.

50. Anexa nr. 22 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 5 la prezenta hotărâre.

51. Anexa nr. 23 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 6 la prezenta hotărâre.

52. După anexa nr. 26 la normele metodologice se introduc trei noi anexe, anexele nr. 27-29, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 7 - 9 la prezenta hotărâre.

Art. II. -În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Sănătăţii va elabora un ordin al ministrului sănătăţii pentru stabilirea componenţei şi atribuţiilor comisiilor de soluţionare a contestaţiilor prevăzute la art. 157 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 , cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre.

Art. III. -(1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1.256 /443/2008 pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 15 iulie 2008, cu modificările ulterioare.

(2) Contestaţiile depuse în baza Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1.256 /443/2008, cu modificările ulterioare, şi rămase nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se redirecţionează, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. II, de către secretariatul Institutului Naţional de Sănătate Publică către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, în sarcina comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Contestaţiile prevăzute la alin. (2) vor fi preluate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prevăzut de Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1.256 /443/2008, cu modificările ulterioare.

(4) În cazul litigiilor Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, aflate pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de faza de judecată, comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, fiindu-le transmisă calitatea procesuală, iar reprezentarea acestora în instanţele de judecată se asigură de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

Art. IV. -În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va modifica Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 455/2010 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

Art. V. -Dosarele de cercetare nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru evenimentele produse în afara graniţelor ţării în care au fost implicaţi lucrători ai unor angajatori români aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, vor fi completate, în vederea finalizării, conform dispoziţiilor art. 144 alin. (11) şi (12), cu respectarea prevederilor art. 144 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 , cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre.


 

   
 

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila

Bucureşti, 23 februarie 2022.

Nr. 259.

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 13 la normele metodologice)


COMUNICAREA EVENIMENTELOR


 

                 
 

FIŞA Nr.

JUDEŢUL:
LOCALITATEA:

Denumirea angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul:

Adresă:
Telefon:
 

Cod CAEN
 

Denumirea angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul:

Adresă:
Telefon:
 

Data/Ora producerii:
 

Data comunicării:

Locul producerii evenimentului:

VICTIME
 

Nume:
Prenume:

Nume:
Prenume:

Nume:
Prenume:
 

Numele/Funcţia persoanei care comunică:
 

Ocupaţie:
Vechime în ocupaţie:
Vechime la locul de muncă:
Vârsta:
Starea civilă:
Copii în întreţinere:
Alte persoane în întreţinere:

Ocupaţie:
Vechime în ocupaţie:
Vechime la locul de muncă:
Vârsta:
Starea civilă:
Copii în întreţinere:
Alte persoane în întreţinere:

Ocupaţie:
Vechime în ocupaţie:
Vechime la locul de muncă:
Vârsta:
Starea civilă:
Copii în întreţinere:
Alte persoane în întreţinere:
 

Unitatea medicală la care a fost internat accidentatul:
 

ACCIDENT

INCIDENT PERICULOS

Decizia de încadrare INV
 

Colectiv

Individual

Nr. /Data

Gr.
 

Nr. de victime

Din care decedaţi

Invaliditate evidentă

Invaliditate

Deces

    
           
 

Descrierea împrejurărilor care se cunosc şi cauze prezumtive în care s-a produs evenimentul:
 

Consecinţele accidentului (în cazul decesului se vor menţiona data şi ora decesului):

Starea civilă:
C - căsătorit
D - divorţat
N - necăsătorit

ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 19 la normele metodologice)

Nr. . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . .

Judeţul . . . . . . . . . .

Localitatea . . . . . . . . . .

Unitatea medicală: . . . . . . . . . .


FIŞA DE SEMNALARE BP1

Numele şi prenumele . . . . . . . . . .

Sexul . . . . . . . . . . CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, cetăţenie . . . . . . . . . .

Data naşterii: anul . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . . ziua . . . . . . . . . .

Buletin/Carte de identitate seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .

Adresa de domiciliu . . . . . . . . . .

Date de contact actuale (telefon, fax, e-mail) . . . . . . . . . .

Ocupaţia . . . . . . . . . .

Statusul socioprofesional (pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă) . . . . . . . . . .

Unitatea angajatoare (denumire, cod CAEN, CIF) . . . . . . . . . .

Adresa completă a unităţii . . . . . . . . . .

Diagnosticul prezumtiv . . . . . . . . . . (CIM)

Factorul de risc profesional . . . . . . . . . .

Ocupaţiile care au generat boala:

1. . . . . . . . . . . .

2. . . . . . . . . . . .

3. . . . . . . . . . . .

Vechimea în ocupaţiile respective:

1. . . . . . . . . . . .

2. . . . . . . . . . . .

3. . . . . . . . . . . .


 

   
 

Semnătura şi parafa medicului
. . . . . . . . . .

Nr. . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . .

Judeţul . . . . . . . . . .

Localitatea . . . . . . . . . .

Unitatea medicală: . . . . . . . . . .

Diagnosticul prezumtiv de boală profesională: . . . . . . . . . .

Comisie de pneumoconioze: nr. registru/data: . . . . . . . . . .


 

     
 

Data completării:
Ştampila unităţii sanitare

Medic medicina muncii: . . . . . . . . . .
Cod parafă: . . . . . . . . . .
(semnătura şi parafa)

ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 20 la normele metodologice)

Judeţul: . . . . . . . . . .

Localitatea: . . . . . . . . . .

Direcţia de sănătate publică: . . . . . . . . . .


PROCES-VERBAL
Nr. . . . . . . . . . .
de cercetare a cazului de boală profesională
anul . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . . ziua . . .

Subsemnatul, dr. . . . . . . . . . ., cu legitimaţia nr. . . . . . . . . . ., eliberată de Ministerul Sănătăţii, în prezenţa . . . . . . . . . . (numele, prenumele, funcţia), efectuând cercetarea cazului de îmbolnăvire profesională . . . . . . . . . . (nume, prenume, CNP, ocupaţie, cetăţenie) din unitatea . . . . . . . . . . (nume complet, cod CAEN, CIF), cu sediul în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., semnalat de unitatea sanitară/medicul . . . . . . . . . ., cu suspiciune de diagnostic de boală profesională . . . . . . . . . ., am constatat următoarele:

1. Se confirmă caracterul profesional al bolii:

. . . . . . . . . .

a) Îmbolnăvirea profesională este cauzată de următorii factori de risc profesional:

. . . . . . . . . .

b) Descrierea detaliată a celor constatate la locul de muncă (postul de muncă, condiţia de muncă, operaţiuni îndeplinite de lucrător, factori de risc profesional de vecinătate):

. . . . . . . . . .

Documentele care atestă expunerea profesională: . . . . . . . . . .

c) Recomandări: . . . . . . . . . .

2. Se infirmă caracterul profesional al bolii:

. . . . . . . . . .

Motivele pentru care a fost infirmat caracterul profesional al bolii:

. . . . . . . . . .

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 7 exemplare.


 

     
 

Data
. . . . . . . . . .

Medicul de medicina muncii,
. . . . . . . . . .

Am primit un exemplar al prezentului proces-verbal şi am luat cunoştinţă de recomandările făcute, astăzi, data de mai jos.


 

     
 

Data
. . . . . . . . . .

Conducătorul unităţii,
. . . . . . . . . .
(semnătura de primire)

ANEXA Nr. 4 (Anexa nr. 21 la normele metodologice)


FIŞĂ
de declarare a cazului de boală profesională BP2
Nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
ZZ/LL/AAAA

Judeţul: . . . . . . . . . .

Localitatea: . . . . . . . . . .

Direcţia de sănătate publică: . . . . . . . . . .

Numele şi prenumele (cu iniţiala tatălui): . . . . . . . . . .

CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, cetăţenie: . . . . . . . . . .

Unitatea angajatoare (denumire completă): . . . . . . . . . .

Adresa completă a unităţii: . . . . . . . . . .

Cod CAEN 1) . . . . . . . . . ., CIF . . . . . . . . . .

1) Din 4 cifre, conform Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN.

Secţia, atelierul, postul de lucru: . . . . . . . . . .

Cod ocupaţie actuală 2) . . . . . . . . . .

Cod ocupaţie care a generat boala 2) . . . . . . . . . .

2) Conform Ordinului ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/ 856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), cu modificările şi completările ulterioare.

Status socioprofesional (pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă): . . . . . . . . . .

Vechimea în ocupaţia care a generat boala: . . . . . . . . . .

Data semnalării: . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

Unitatea care a semnalat diagnosticul prezumtiv de boală profesională: . . . . . . . . . .

Diagnosticul de boală profesională precizat complet 3) [codificarea radiologică în cazul diagnosticului de pneumoconioză4), codificare CIM]: . . . . . . . . . .

3) Denumire completă conform tabelului cu bolile profesionale cu declarare obligatorie în vigoare.

4) După caz.

Comisie de pneumoconioze: nr. registru/data: . . . . . . . . . .

Data declarării (anul, luna, ziua) . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .

Factorul de risc profesional (circumstanţe): . . . . . . . . . .

Recomandări: . . . . . . . . . .

Bolnavul a decedat (da, nu): . . . . . . . . . ., dacă da, la ce dată: . . . . . . . . . .

Starea de gravitate (incapacitate temporară, incapacitate permanentă, neprecizată) . . . . . . . . . .

Rezultatul cercetării s-a consemnat în Procesul-verbal nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . .

Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 s-a întocmit în 6 exemplare, pentru direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, medicul de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi asiguratorul la nivel teritorial.


 

     
 

Data completării:

Medic medicina muncii: . . . . . . . . . .
Cod parafă: . . . . . . . . . .
(semnătura şi parafa)

ANEXA Nr. 5 (Anexa nr. 22 la normele metodologice)


TABEL
cu bolile profesionale cu declarare obligatorie

1. Cancer profesional


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional*/proces tehnologic
 

Cancer al cavităţii nazale şi al sinusurilor feţei

Alcool izopropilic (procedeul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic)
 

Crom hexavalent şi compuşi
 

Formaldehidă
 

Nichel şi compuşi (lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea şi la electrorafinarea matelor de nichel)
 

Pulbere de lemn de esenţă tare
 

Pulberi din piele tăbăcită
 

Radiu-226 şi produşii săi de dezintegrare
 

Radiu-228 şi produşii săi de dezintegrare
 

Cancer nazofaringian

Formaldehidă
 

Pulbere de lemn de esenţă tare
 

Fabricarea cauciucului
 

Cancer laringian

Acizi anorganici tari (aerosoli)
 

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Cancer bronhopulmonar primitiv

Arsen şi compuşi anorganici (inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin arsen, precum şi inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin particule de arsenopirită auriferă)
 

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Beriliu şi compuşi
 

Bis (clorometil) eter (puritate tehnică)
 

Cadmiu şi compuşi
 

Clorometil-metileter (puritate tehnică)
 

Crom hexavalent şi compuşi (acidul cromic şi cromaţii sau bicromaţii alcalini sau alcalino-pământoşi, cromatul de zinc)
 

Dioxid de siliciu (pulbere respirabilă de silice cristalină)
 

Emisii de eşapament ale motoarelor diesel
 

Fabricarea carburii de siliciu (procedeul Acheson)
 

Fabricarea aluminiului
 

Fabricarea cauciucului
 

Fabricarea cocsului
 

Fumuri de sudură
 

Gaze muştar
 

Gazeificarea cărbunelui
 

Hidrocarburi aromatice policiclice prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă rezultate din distilarea cărbunelui
 

Nichel şi compuşi (lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea şi la electrorafinarea matelor de nichel)
 

Oxizi de fier
 

Plutoniu
 

Radiaţii ionizante (X şi gama)
 

Radon şi produşi de dezintegrare ai radonului (inclusiv la mineritul subteran al hematitei)
 

Cancer gastric

Fabricarea cauciucului
 

Radiaţii ionizante (X şi gama)
 

Cancer hepatic (carcinom hepatocelular, angiosarcom) şi al ductelor biliare intrahepatice

Clorură de vinil monomer
 

1,2-Dicloropropan
 

Plutoniu
 

Virusul hepatitic B
 

Virusul hepatitic C
 

Cancer osos (osteosarcom)

Plutoniu
 

Radiu-224 şi produşii săi de dezintegrare
 

Radiu-226 şi produşii săi de dezintegrare
 

Radiu-228 şi produşii săi de dezintegrare
 

Radiaţii X şi gama
 

Cancer melanocitar al pielii sau buzelor (melanom)

Bifenili policlorinaţi
 

Radiaţia solară
 

Radiaţii ultraviolete
 

Cancer nonmelanocitar al pielii sau buzelor: epiteliom spinocelular, epiteliom bazocelular, carcinom in situ (Boala Bowen) Leziuni epiteliale precanceroase (keratoza actinică)

Arsen şi compuşi anorganici (inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin arsen, precum şi inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin particule de arsenopirită auriferă)
 

Hidrocarburi aromatice policiclice prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă rezultate din distilarea cărbunelui
 

Uleiurile minerale (activităţi profesionale care implică expunerea cutanată la uleiuri minerale care au fost utilizate în prealabil în motoarele cu ardere internă pentru a lubrifia şi a răci piesele mobile din motor)
 

Radiaţia solară
 

Radiaţii ultraviolete
 

Radiaţii X şi gama
 

Uleiuri de şist
 

Mezoteliom pleural

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Erionit
 

Fluoro-edenit
 

Vopsele cu adaos de azbest
 

Mezoteliom peritoneal

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Erionit
 

Fluoro-edenit
 

Vopsele cu adaos de azbest
 

Endoteliom (sarcomul Kaposi)

Virusul imunodeficienţei umane (HIV) tipul 1
 

Virusul herpetic al sarcomului Kaposi
 

Cancer renal

Tricloretilenă
 

Radiaţii X şi gama
 

Cancer al vezicii urinare

Amine aromatice şi sărurile lor [4-aminobifenil şi sărurile sale (xenilamină); 4,4'-diaminobifenil şi sărurile sale (benzidină); 2-naftilamină şi sărurile sale; 4,4'-metilen bis (2-cloroanilină) şi sărurile sale (MBOCA); 3,3'-dimetoxibenzidină şi sărurile sale (o-dianisidină); 3,3'-dimetilbenzidină şi sărurile sale (o-toluidină); 4-cloro-2-metilanilină şi sărurile sale (p-cloro-o- toluidină); auramină (puritate tehnică)]
 

Arsen şi compuşi anorganici
 

Coloranţi derivaţi din benzidină (CI direct black 38, CI direct blue 6, CI direct brown 95)
 

Fabricarea aluminiului
 

Fabricarea auraminei
 

Fabricarea cauciucului
 

Fabricare magenta
 

Orto-toluidină
 

Radiaţii X şi gama
 

Tricloretilenă
 

Cancer ocular

Radiaţii ultraviolete (procedee de sudare)
 

Virusul imunodeficienţei umane (HIV) tipul 1
 

Cancer cerebral şi al sistemului nervos central

Radiaţii X şi gama
 

Cancer al tiroidei

Radioizotopi ai iodului, inclusiv I-131
 

Radiaţii X şi gama
 

Cancer ovarian

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Leucemie şi/sau limfom

1,3-Butadienă
 

Benzen
 

Fabricarea cauciucului
 

Formaldehidă
 

Fosfor-32
 

Lindan
 

Pentaclorofenol
 

Produşi de fisiune, inclusiv stronţiu-90
 

Toriu-232 şi produşii săi de dezintegrare
 

Virusul Epstein-Barr
 

Virusul hepatitic C
 

Virusul herpetic al sarcomului Kaposi
 

Virusul imunodeficienţei umane (HIV) tipul 1
 

Virusul T-limfotropic uman (HTLV) tip 1
 

Radiaţii X şi gama
 

Alte afecţiuni maligne cauzate de expunerea profesională obiectivată şi evaluată la unul sau mai mulţi agenţi din lista IARC (International Agency for Research on Cancer).

Agenţi cancerigeni cerţi din lista IARC

* Agenţi cancerigeni.

2. Alte boli şi modificări hematologice nonmaligne profesionale


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Anemie

Ankylostoma duodenale
 

Arsen şi compuşi
 

Benzen
 

Brucella
 

Butil de staniu
 

Cimen (paracimol)
 

Compuşi organofosforici şi organocloruraţi
 

Crezoli
 

Fosfor şi compuşi
 

Hidrocarburi alifatice halogenate (clorură de metil = monoclormetan, hexaclorciclohexan = lindan, tricloretilenă)
 

Hidrogen arseniat (arsină)
 

Medicamente
 

Mesitilen
 

Metilcelosolv
 

Monoxid de carbon
 

Naftalină
 

Nitro-, cloro- şi cloronitroderivaţi aromatici (monoclorbenzen, o-diclorbenzen, DDT, trinitrotoluen, pentaclorfenol)
 

p-Butilbenzen
 

Pirocatechină
 

Pirogalol
 

Plumb
 

Radiaţii ionizante
 

Silicat de etil
 

Trimetilbenzen (pseudocumen) şi alte hidrocarburi aromatice
 

Agranulocitoză

Benzen
 

Radiaţii ionizante
 

Trinitrotoluen
 

Methemoglobinemie

Amino- şi nitroderivaţi
 

Hidrogen arseniat
 

Oxizi de azot
 

Pirocatechină
 

Pirogalol
 

Rezorcină

3. Afecţiuni psihice şi comportamentale profesionale


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Sindrom posttraumatic

Traumatisme cranio-cerebrale prin accident de muncă
 

Sindrom de stres posttraumatic

Situaţii sau evenimente excepţionale stresante la locul de muncă

4. Boli neurologice profesionale


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Sindrom de tunel carpian

Mişcări repetitive sau prelungite de flexie/extensie/ laterodeviaţie a pumnului sau de prehensiune palmo-digitală
 

Presiune prelungită sau repetată pe podul palmei
 

Sprijin prelungit pe regiunea carpiană
 

Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ
 

Sindrom de tunel cubital Guyon (compresia nervului ulnar la nivelul articulaţiei pumnului)

Mişcări repetitive sau prelungite de extensie a pumnului sau de prehensiune a mâinii
 

Presiune prelungită sau repetată pe podul palmei
 

Sprijin prelungit pe regiunea carpiană
 

Sindrom de tunel epitrohleo-olecranian (compresia nervului ulnar la nivelul cotului)

Sprijin prelungit pe faţa posterioară a cotului
 

Sindrom de tunel radial (compresia nervului radial la nivelul cotului)

Mişcări repetitive la nivelul cotului
 

Sindrom de compresie a nervului sciatic popliteu extern

Poziţie ghemuit prelungită
 

Neuropatie

Acrilamidă
 

Borrelia (maladia Lyme)
 

Brucella (bruceloza cronică)
 

Dicloracetilenă
 

Hexan
 

Mercur
 

N-metil-butil-cetonă
 

Plumb
 

Sulfură de carbon
 

Toluen
 

Virusul hepatitic C
 

Virusul varicelo-zosterian
 

Virusul SARS-CoV-2
 

Vibraţii mecanice
 

Parkinsonism secundar

Mangan (dioxid de mangan)
 

Mercur şi compuşi
 

Monoxid de carbon
 

Sulfură de carbon

5. Boli profesionale ale analizatorului vizual


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Conjunctivită

Alergeni şi iritanţi profesionali
 

Radiaţii infraroşii
 

Radiaţii ionizante
 

Virusuri, bacterii
 

Cheratită

Acid clorhidric
 

Acid fluorhidric
 

Amoniac
 

Arsen şi compuşi
 

Benzochinone
 

Cianamidă calcică
 

Clor
 

Creozot
 

Crezoli
 

Dioxid de sulf
 

Etilen-oxid (oxid de etilenă)
 

Fenoli (fenol, pirocatechină, pirogalol, rezorcină)
 

Formiat de metil
 

Hidrochinonă
 

Hidrogen sulfurat
 

Piridine
 

Quinoleină
 

Alergeni şi iritanţi profesionali
 

Radiaţii infraroşii
 

Radiaţii ionizante
 

Radiaţii ultraviolete
 

Seleniu
 

Silicat de metil
 

Streptococcus suis
 

Sulfură de carbon
 

Virusuri
 

Cataractă

Dinitrocrezol
 

Dinitrofenol
 

Etilen-oxid (oxid de etilenă)
 

Lasere
 

Microunde
 

Naftalină
 

Radiaţii infraroşii
 

Radiaţii ionizante
 

Radiaţii ultraviolete
 

Trinitrotoluen
 

Nistagmus

Iluminat inadecvat în mine
 

Astenopie acomodativă

Suprasolicitări vizuale, în special în condiţii de iluminat necorespunzător cantitativ şi/sau calitativ
 

Nevrită optică

Alcool alilic
 

Alcool metilic (metanol)
 

Arsen şi compuşi
 

Hidrocarburi alifatice halogenate
 

Mercur
 

Naftalină
 

Nitro- şi aminoderivaţi aromatici
 

Piridine
 

Sulfură de carbon
 

Taliu
 

Ambliopie
Diplopie
Amauroză

Bromură de metil (monobrommetan)
 

Carbamaţi heterociclici anticolinesterazici
 

Clorură de metil (monoclormetan)
 

Compuşi organofosforici
 

Fosfaţi, pirofosfaţi, tiofosfaţi, fosforamide
 

Hidrogen fosforat (fosfină, trihidrură de fosfor)
 

Monoxid de carbon
 

Sulfură de carbon
 

Taliu
 

Uveită
Endoftalmie

Streptococcus suis
 

Boli oftalmologice cauzate de agenţi nemenţionaţi anterior, dacă pot fi documentate cu date de literatură şi se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală

Alţi agenţi nemenţionaţi anterior, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală, documentată cu date de literatură ştiinţifică

6. Boli profesionale ale analizatorului auditiv


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Hipoacuzie 1

Zgomot mai mare sau egal cu 85 dB (A)
 

Substanţe chimice ototoxice (arsen, bromură de metil, n-butil alcool, compuşi organomercuriali, mangan, mercur, monoxid de carbon, plumb, stiren, sulfură de carbon, toluen, tricloretilenă)
 

Explozii cu afectarea timpanului
 

Scântei sau metale topite ce determină perforaţii ale timpanului
 

Traumă barometrică
 

Traumatisme cu interesarea urechii medii şi a timpanului
 

Traumatisme cu interesarea stâncii temporale
 

Curent electric

1 Hipoacuzia profesională este scăderea permanentă a pragului auditiv peste 35 dB (media aritmetică a valorilor la frecvenţele de 500, 1000, 2000, 4000 Hz în conducerea aeriană), fără corecţie de presbiacuzie, în general simetrică şi bilaterală, de cauză profesională.

7. Boli profesionale ale aparatului cardiovascular


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Sindrom Raynaud

Clorură de vinil
 

Răşini epoxidice
 

Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ
 

Varice ale membrelor inferioare complicate cu tulburări trofice sau cu tromboflebite

Ortostatism prelungit static sau asociat cu manipulare de greutăţi
 

Tromboflebita de efort a membrelor superioare

Efort cu mişcări ample ale membrelor superioare
 

Tromboflebita profundă a membrelor inferioare

Poziţie şezând prelungită la conducătorii profesionişti de vehicule şi utilaje

8. Boli profesionale ale aparatului respirator


 

     
 

Boala profesională

Factor de risc profesional
 

Silicoză cronică

Dioxid de siliciu liber cristalin
 

Silicoză acută (silicoproteinoză)
 

Silicotuberculoză

Dioxid de siliciu liber cristalin
 

Pneumoconioza minerului la cărbune

Cărbune
 

Azbestoză

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Pneumoconioze

Bariu (baritoză), caolin (caolinoză), fier (sideroză), grafit (grafitoză), mică (micatoză), nefelina apatita , negru de fum, olivina (olivinoză), pământ de diatomee, perlit, roci şistoase (shale), staniu (stanoză), sticlă vitroasă, talc (talcoză), vermiculită, zeolit
 

Pneumoconioze mixte

Pulberi anorganice mixte
 

Aluminoză

Aluminiu
 

Pneumopatie interstiţială difuză (PID)/Fibroză pulmonară

Agenţi biologici
 

Antimoniu/Stibiu (stibioză)
 

Ardezie
 

Beriliu
 

Carburi metalice (frite)
 

Clorură de vinil
 

Cobalt
 

Medicamente (unele citostatice)
 

Metale grele (crom, nichel, cobalt, molibden, titan)
 

Oxizi de ceriu
 

Radiaţii ionizante
 

Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori) - inclusiv gaze de furnal, gaze de sudură
 

Şisturi
 

Uleiuri minerale
 

Virusul SARS-CoV-2
 

Pleurezie benignă

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Îngroşări pleurale difuze

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Îngroşări pleurale localizate (plăci pleurale)

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Atelectazii rotunde

Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit)
 

Bisinoză

Bumbac, cânepă, in, iută, sisal, capoc
 

Pneumonită de hipersensibilitate (alveolita alergică extrinsecă)

Agenţi biologici (bacterii, fungi, protozoare) care contaminează pulberi vegetale (trestie de zahăr, malţ, boia, plută, celuloză de hârtie, praf de lemn), brânzeturi (maturare), mezeluri
 

Antigene proteice provenite de la animale, păsări şi insecte
 

Enzime de Bacil subtilisdin detergenţi, enzime proteolitice din soluţii de curăţat
 

Substanţe chimice cu greutate moleculară mică: izocianaţi, anhidride, piretroide, anhidrida trimelitică, medicamente (azatioprina, 6-mercaptopurina, beta-blocante, busulfan, fluoxetina, nitrofurantoin, procarbazina, fenitoina)
 

Febră de fum

Fumuri de zinc, cupru, cadmiu, crom, mangan, nichel, staniu
 

Febra produsă de fumuri de polimeri

Fumuri de polimeri
 

Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz)

Pulberi organice
 

Bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) (inclusiv la lucrătorii fumători)

Azbest
 

Dioxid de siliciu liber cristalin
 

Gaze diesel
 

Produşi de combustie
 

Pulberi organice
 

Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori)
 

Alte pulberi anorganice
 

Rinite

Alergeni respiratori profesionali
 

Iritanţi respiratori profesionali
 

Ulcer nazal şi/sau perforaţia septului nazal

Acid clorhidric
 

Acid fluorhidric
 

Arsen şi compuşi
 

Clorură de potasiu
 

Clorură de sodiu
 

Crom şi compuşi
 

Lemn (pulberi)
 

Laringită

Alergeni respiratori profesionali
 

Iritanţi respiratori profesionali
 

Suprasolicitare vocală profesională cronică
 

Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreţilor")

Suprasolicitare vocală profesională cronică
 

Iritaţie acută a căilor aeriene:
- edem laringian
- edem pulmonar
- sindromul de detresă respiratorie acută/ARDS (Acute Respiratory Distress Syndrome)
- bronşită acută

Substanţe chimice (gaze, fumuri, vapori, aerosoli)
 

Sindrom de disfuncţie reactivă de căi aeriene (RADS = Reactive airways dysfunction syndrome)

Produşi de combustie
 

Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori)
 

Astm bronşic alergic (inclusiv la lucrătorii cu teren atopic şi la lucrătorii fumători)

Alergeni respiratori profesionali
 

Astm bronşic nonalergic (iritativ) (inclusiv la lucrătorii cu teren atopic şi la lucrătorii fumători)

Iritanţi respiratori profesionali
 

Bronşită cronică (inclusiv la lucrătorii fumători)

Azbest
 

Dioxid de siliciu liber cristalin
 

Gaze diesel
 

Produşi de combustie
 

Pulberi organice
 

Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori)
 

Alte pulberi anorganice
 

Bronşiolită obliterantă

Gaze diesel
 

Produşi de combustie
 

Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori)

<